Desertificarea Romaniei

Baltic Bianca Nicoleta – 11i

Ce este desertificarea ?

• Deșertificarea este un
fenomen complex de
transformare treptată a unor
terenuri cu soluri fertile în 
deșerturi, determinat de 
schimbările climatice (
secetă puternică și
prelungită) și activitățile
umane (supraexploatarea
terenurilor).
 Cum se formeaza desertificarea ?

• Principala cauză a deșertificării este îndepărtarea

vegetației. Îndepărtarea vegetației este
determinată de mai mulți factori, cum ar fi seceta,
schimbările climatice, cultivarea terenurilor
arabile, pășunatul excesiv și defrișarea. Vegetația
are un rol important în determinarea compoziției
solului. Studiile au arătat că, în multe ecosisteme,
rata eroziunii solului descrește exponențial odată
cu abundența vegetației.[4] Suprafețele uscate și
neprotejate de vegetație sunt spălate de ploi sau
de inundații, lăsând straturile infertile de la baza
solului să se usuce la soare. Aceste suprafețe
 Unde se gaseste desertificarea ?
• Fenomenul deşertificării ia
amploare în sudul ţării. În judeţul
Dolj, o treime din terenurile arabile
sunt deja aride, iar specialiştii spun
că, anual, peste 1000 de hectare
sunt acoperite de nisip. Statistica
este îngrijorătoare, cred
reprezentanții Oficiului pentru
Studii Pedologice, care avertizează
ca Oltenia se transformă încet - dar
sigur - din Grânarul României, în
mica Sahară.
În locul câmpurilor pline de
cereale din urmă cu câteva zeci
de ani, în judeţul Dolj au apărut
dune. Din cauza precipitaţiilor
reduse şi a temperaturilor
foarte ridicate din ultimii ani,
pământul se transformă în
nisip. În comuna Sadova, peste
2000 de hectare sunt acoperite
cu nisip, adică mai mult de
jumătate din totalul terenurilor
agricole ale comunei.
Agricultorii se gândesc să se
reorienteze către culturi
exotice, potrivite noului tip de
sol şi de climă.
Nisipul muşcă din pământul României în fiecare an tot mai
mult, iar sudul și vestul țării se transformă într-o zonă aridă,
cu microclimat mai degrabă deşertic. În sudul județului Dolj,
deșertul ia forma unei fâșii late de circa 30 de kilometri, care
se întinde de la Dăbuleni, Sadova, Dăneţi, Mârşani până spre
Bechet, unde aproape că intră în apele Dunării. Cândva acolo
erau terenuri pe care se cultivau cereale, precum și livezi ori
vii. Dunele nisipoase sunt prezente la tot pasul. Iar uneori,
atunci când vântul bate mai tare, acestea se mișcă lent din
loc în loc și acoperă puținul sol fertil care mai există în zonă.
Deșertificarea nu amenință doar Oltenia. Câmpia de Vest, de-
a lungul granițelor cu Ungaria și Serbia, în zona Gaiu Mic –
Beba Veche, este afectată în egală măsură. Acolo fenomenul
este provocat, mai ales, de succesiunea de ani cu secetă
extremă, urmați de ani cu precipitații peste limitele normale,
iar excesul de ploi și inundațiile duc și ele la distrugerea
stratului de cernoziom, ceea ce determină transformarea unor
terenuri fertile în nisipuri. De la Sânnicolau Mare până la
Ciacova, inclusiv în zona Banloc, există deja zone în care
chiar și pânza freatică a dispărut aproape complet. Pericolul
deșertificării este prezent și în bazinul Mureșului, în zonele
Cornești – Vinga, unde scăderea cantității de precipitații este
principalul factor care provoacă deșertificarea.