ELEMENTELE

CLIMATICE

TEMPERATURA
PRECIPITAŢIILE
VÂNTURILE
 TEMPERATURA

 Temperatura medie anuală pe VARIAŢIA TEMPERATURII AERULUI

glob este de 13C ÎN ORAŞE SITUATE LA LATITUDINI
DIFERITE
 Temperatura scade de la ecuator 23,7
(20-30 C) spre zonele grade Celsius

25
temperate (10-20 C) şi până la 16,2
poli (0 - -10 C)

20
 Cele mai mari temperaturi medii 8,9

15
anule sunt de peste 28 C în
Sahara, Arabia 3,9

10
 Cele mai scăzute temeraturi

5
medii anuale sunt de -40 - -50 C

0
N Y O
în Antarctica W AR LIN EIR
TO L G
BE
R N
PE CA JA
 Temperaturile extreme au fost: CA
O
DE
RI
maximă: 58 C (Tripoli, Libia)
minima: -88,3 C (Antarctica)
CAPE TOWN CALGARY
BERLIN RIO DE JANEIRO
REPARTIŢIA TEMPERATURII PE GLOB
 Repartiţia temperaturii
aerului este redată pe
hartă prin linii care
unesc puncte cu
aceleaşi valori de
temperatură numite
IZOTERME
 IZOTERMELE au trasee
mai uniforme pe oceane
decât pe continente
 IZOTREMELE LUNII
IANUARIE au valori mai
coborâte la ecuator şi
deasupra continentelor,
dar se arcuiesc spre poli
şi deasupra oceanelor
 IZOTERMELE LUNII
IULIE urcă spre poli
deasupra continentelor
şi coboară spre ecuator
deasupra oceanelor
 PRECIPITAŢIILE
reprezintă totalitatea particulelor de apă lichide şi solide
provenite din atmosferă
FORMAREA PRECIPITAŢIILOR
• Prin răcirea aerului vaporii de apă din
atmosferă se condensează sau
îngheaţă formându-se norii, din care
cad precipitaţii.
TIPURI DE NORI
După formă se disting mai multe
tipuri de nori:
• CIRRUS (la 8-10 km, albi şi
transparenţi)
• CUMULUS (2-8 km, cu aspect pufos)
• STRATUS (sub 2 km, cu aspect de
voal cenuşiu)
• NIMBUS (sub 1 km, cu aspect
neregulat, groşi şi întunecoşi)
• CUMULONIMBUS (au dezvoltare
mare pe verticală, de peste 10 km şi
dau cele mai multe precipitaţii)
TIPURI DE PRECIPITAŢII
1. Precipitaţii formate în cădere liberă:
ploaie, ninsoare, lapoviţă, burniţă,
măzăriche, grindină.
2. Precipitaţii care se formează la
suprafaţa terestră: rouă, brumă,
chiciură, polei.
A) Precipitaţii convective (aerul cald
încărcat cu vapori se ridică, se răceşte
şi formează norii, ce dau precipitaţii)
B) Precipitaţii orografice (atunci când
aerul întâlneşte munţi, se ridică, se
răcşte şi se condensează)
C) Precipitaţii frontale (când aerul cald şi
umed întâlneşte un aer rece alunecă
deasupra acestuia, iar vaporii se
condensează şi dau precipitaţii)
 REPARTIŢIA PRECIPITAŢIILOR
TIPURI DE REGIM AL
PRECIPITAŢIILOR REPARTIŢIA PRECIPITAŢIILOR ÎN
 Regim ecuatorial (precipitaţii ORAŞE LOCALIZATE ÎN REGIMURI
bogate tot timpul anului: 2000- DIFERITE
3000mm/an) mm/an 1498
 Regim subecuatorial (precipitaţii 1600
doar 6 luni pe an în anotimpul 1400
ploios) 1200
 Regim deşertic (precipitaţii reduse, 1000 691
neregulate, sub 200mm/an) 800 520

 Regim musonic (precipitaţii bogate 600

doar vara, aduse de musoni – 400 26
3000-4000mm/an) 200
0
 Regim mediteraneean (precipitaţii

VA
N
mai bogate iarna)

K
W

IR

O
NK
TO

SC
C
Regim temperat

A


PE

O
B

M
oceanic (precip întoate A
C
anotimpurile, mai bogate iarna )
continental (precip cu ploi CAPE TOWN CAIRO
în averse) BANKOK MOSCOVA
 Regim polar (precipitaţii rduse sub
formă de ninsoare)
REPARTIŢIA PRECIPITAŢIIILOR PE GLOB
 Repartiţia precipitaţiilor este redată
pe hartă prin linii care unesc puncte
cu aceleaşi valori ale precipitaţiilor
numite IZOHIETE
 Cele mai reduse cantităţi de
precipitaţii sunt în zonele cu regim
deşertic, polar, subtropical (sub
250mm/an)
Cea mai mică cantitate de
precipitaţii s-a înregistrat în
ATAKAMA (1,8mm la 10 ani)
 Cele mai mari cantităţi de
precipitaţii s-au înregistrat în zonele
cu regim musonic (3000-
4000mm/an)
Cea mai mare cantitate de
precipitaţii s-a înregistrat în
ASSAM, în India (12000mm/an).
 VÂNTURILE
sunt forme de mişcare a aerului
determinate de forţa gradientului baric
TIPURI DE VÂNTURI
VÂNTURI VÂNTURI
PERMANENTE PERIODICE
ALIZEELE BRIZELE MARINE
– vânturi care bat dinspre au caractern diurn; ziua bat
tropice spre poli dinspre mare spre uscat, iar
noaptea dinspre uscat spre
mare
VÂNTURILE DE VEST BRIZELE MONTANE
– bat în regiunile temperate, Au caracter diurn; ziua bat
între 40-60  lat N şi S dinspre vale spre munte, iar
noaptea bat dinspre culme
spre vale
VÂNTURI
LOCALE
FÖHNUL - vânt cald şi
uscat (Subcarpaţi)
SIROCCO – se formează în
N Africii şi transportă
praful Saharei până în
Europa de Sud
BORA – este un vânt
neperiodic rece, ce bate pe
ţărmul Mării Adriatice
MISTRALUL – suflă dinspre
Masivul Central Francez
spre Marea Mediterană

VÂNTURILE POLARE MUSONII HARMATTANUL – vânt

– bat dinspre poli spre
cercurile polare
Sunt vânturi care îşi scimbă
direcţia de la sezonul cald la
cel rece. Se formează
datorită diferenţelor termice
şi de presiune de pe oceane
şi continente
neperiodic rece care bate
dinspre Sahara spre
Coasta Guineei
CRIVĂŢUL - este un vânt
de E şi NE care suflă în
sudul Moldovei şi Cp
Română
TEST DE EVALUARE
I. Completaţi propoziţiile de mai jos:
1. Temperatura aerului scade de la ecuator spre .........................................
2. Cea mai scăzută temperatură s-a înregistrat în ....................................
3. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează în zonele cu regim
.........................................................................................................
4. Liniile care unesc puncte cu aceleşi valori de temperatură se
numesc...............................................................................................
5. Liniile care unesc puncte cu aceleaşi valori ale precipitaţiilor se numesc
..........................................................................................................

II. Completaţi tabelul de mai jos cu informaţii însuşite în cadrul lecţiei de astăzi:

FORME DE PRECIPITAŢII TIPURI DE VÂNTURI

PLOAIE VÂNTURI DE VEST