Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
METEOROLIGIE
2. Scrieţi în clar în limba engleză abrevierea CAVOK. Enumeraţi condiţiile necesare pentru
folosirea a acestei abrevieri.
a. vizibilitate min. 10 km, baza norilor min. 1,5 km, fără fenomene meteo
semnificative
b. vizibilitate min. 10 km, cer senin
c. vizibilitate min. 5 km, plafon la minim 500m, fără ploaie sau ninsoare
a. se depune roua
b. apare ceaţa
c. începe ploaia
SKC NOSIG
BECMG TEMPO
VRB NSW
NSC CB
BKN OVC
10. Când zburaţi de la o zonă cu aer rece spre o zona cu aer cald cum va fi înălţimea
indicată de altimetru fată de cea reală (presupunem că menţinem acelaşi nivel de
zbor) ?
a. mai mare
b. mai mică
c. identică
11. Prin ce mod se încălzeşte atmosfera?
a. prin radiaţie
b. prin convecţie
c. prin unde calorice de la soare
TS SH
FZ BC
RA SN
IC FG
GR BR
14. Condiţiile cele mai grele de zbor în prezenţa undelor orografice se întâlnesc
LRAR 121100Z 07003MPS 5000 NSC 18/5 Q1010 BECMG 1400 FEW025
BKN030 TEMPO 1615 06005G10MPS 3000 +TSGRRA BKN030CB
OVC080 FM1900 27004MPS NSW OVC030
NSC CB
BKN OVC
SKC NOSIG
BECMG TEMPO
VRB NSW
IC FG
GR BR
TS SH
FZ BC
RA SN
20. Factorii care pot conduce la apariţia givrajului carburatoarelor în zbor, conf. diagramei
de givraj, sunt:
a. ionosferă
b. atmosferă
c. tropopauză
23. Jumătate din greutatea totală a atmosferei se află în primii:
a. 3 km
b. 5 km
c. 8 km
d. 11km
24. Umezeala relativă măsurată pe un eşantion de aer (1m³) este de 99%. Această masă de
aer spunem că este:
a. 99%
b. 30%
c. 100%
d. 50 %.
a. front cald
b. front oclus
c. front rece
d. cumulonimbus
28. Când o masă de aer rece întâlneşte una caldă atunci se formează un:
a. front rece
b. front cald
c. front oclus
d. nu este un front.
29. La apropierea unui front rece :
a. 15 min
b. 45 min
c. 60 min
d. 30 min
a. temperatura
b. mareele, temperatura, mişcările aerului
c. presiunea, temperatura, umiditatea, vântul
a. 16 grade C
b. 8 grade C
c. 12 grade C
a. în cea mai mare parte sub formă de picături de apa, care pot fi suprarăcite dacă
temperatura este suficient de scăzută
b. sub forma de ace de gheaţă
c. numai picături de apă suprarăcite
a. apariţia nicovalei
b. debutul precipitaţiilor
c. rata maximă de dezvoltare a norilor
43. Vântul catabatic poate determina:
44. Una din cele mai importante caracteristici ale atmosferei este:
46. Nori formaţi din particule solide (cristale de gheaţă, fulgi de zăpadă) sunt:
52. O aeronavă tocmai efectuează decolarea, iar dv. sunteţi la start, vântul este calm:
a. decolaţi imediat
b. întârziaţi suficient decolarea pentru a evita turbulenţele de siaj ale aeronavei care
a decolat
c. puteţi decola imediat dacă este vorba despre un avion cu reacţie, întrucât
acestea, spre deosebire de avioanele cu elice, nu provoacă turbulenţe de siaj
a. se depune roua
b. apare ceaţa
c. începe ploaia
a. prin radiaţie
b. prin convecţie
c. prin conducţie
a. izocore
b. izobare
c. izocline
58. Norii cu o mare extindere pe verticală, sunt de tip:
a. cirocumulus
b. cumulonimbus
c. nimbostratus
a. plafon
b. nebulozitate
c. vizibilitate
60. Ceata este considerată densă, atunci când vizibilitatea este între:
a. 0 – 50 m
b. 50 – 200 m
c. 200 – 400 m
61. Frontul în care aerul cald în deplasare îl înlocuieşte pe cel rece se numeşte:
a. front rece
b. front oclus
c. front cald
a. anticiclon
b. ciclon
c. oraj
64. Avionul care pătrunde într-o zonă turbulentă, suferă un impact a cărui violenţă este cu
atât mai mare cu cât:
65. Care element din compoziţia aerului este determinant în schimbarea condiţiilor meteo?
a. oxigenul
b. bioxidul de carbon
c. vaporii de apă
66. În ce ordine putem enumera straturile atmosferei?
a. slăbeşte
b. se roteşte
c. creşte
a. se stabilizează
b. coboară sau urcă
c. creşte rapid
a. se reduc în intensitate
b. cresc în intensitate
c. continuă
a. aerul umed se deplasează peste o suprafaţă rece şi temperatura este puţin peste
punctul de rouă
b. aerul cald şi umed se deplasează peste o suprafaţă rece şi temperatura scade
puţin sub punctul de rouă
c. aerul uscat se deplasează peste o suprafaţă îngheţată şi temperatura scade mult
sub punctul de rouă
a. 1 mb pentru 8,4 m
b. 1 mb pentru 16 m
c. 1 mb pentru 32 m
a. troposfera
b. termosfera
c. tropopauza
76. În care dintre straturile atmosferei găsim întotdeauna o inversiune sau o izotermie?
a. tropopauza
b. termosfera
c. la baza norilor
a. scade cu înălţimea
b. creşte cu înălţimea
c. rămâne constantă
a. 960 mm Hg
b. 1013.25 hPa
c. 760 hPa
a. M
b. D
c. L
a. M
b. D
c. L
92. Ce temperatură a avut la sol o masă de aer uscat care la înălţimea de 1500 m are
temperatura - 40 C ?
a. 11 grd. C
b. 6 grd. C
c. 4 grd. C
a. ondulaţi
b. convectivi
c. stratificaţi
a. neagră
b. roşie
c. albastră
96. Care dintre grupele următoare de nori sunt tipici frontului cald?
99. Întrând în zbor într-o masa de aer mai rece, altimetrul barometric:
a. este recomandat
b. este dificil de evaluat şi periculos
c. permite de a profita din plin de gradient
a.
b.
c.
a. mai înclinată
b. mai puţin înclinată
c. nu are importanţă
114. În schema următoare, vă aflaţi în punctul cu motorul oprit. Linia punctată trasează
traiectoria la fineţe maximă în aer calm. În condiţii de vânt de faţă:
a. în 1
b. în 2
c. în 3
116. Veţi întâlni turbulenţe ce pot fi periculoase în cazul în care zburaţi prea aproape de
relief:
a. în 1
b. în 1 şi 2
c. în 3 şi 4
117. Veţi întâlni turbulenţe ce pot fi periculoase în caz de zbor la mică altitudine sau la
aterizare:
a. în 1
b. în 1 şi 2
c. în 3 şi 4
119. Veţi întâlni turbulenţe ce pot fi periculoase în cazul zborului aproape de relief:
a. doar în 1
b. în 1 şi 2
c. în 1, 2 şi 3
120. Decolaţi după o aeronavă, vântul vine din dreapta, alegeţi traiectoria de urcare:
a. traiectoria 1
b. traiectoria 2
c. traiectoria 3
121. Care este forma corectă a conului de zbor local în siguranţă în condiţii de vânt?
a.
b.
c.
122. Într-o regiune montană, la sfârşitul zilei şi în absenţa unui vânt tare, veţi găsi curenţii
ascendenţi termici mai ales pe versanţii orientaţi:
a. spre Nord
b. spre Est
c. spre Vest