SEMINAR FIZICĂ - 08.04.

2020

Forme barice. Relieful baric

Șef lucr. dr. Neagu Cecilia

 Forme barice. Relieful baric
•După aplicarea corecţiilor de temperatură şi altitudine, valorile p.a. care
se înregistrează la staţiile meteorologice se transpun pe hărţi, rezultând astfel
repartiţia în spaţiu a valorilor de presiune – câmpul baric sau câmpul
presiunii atmosferice.
•Studiul câmpului baric se face prin trasarea izoliniilor care delimitează
regiunile cu aceeaşi valoare a presiunii.
•Aceste izolinii se numesc: izobare – pentru hărţile de la suprafaţa
solului;
• izohipse – pentru hărţile cu distribuţia
presiunii la anumite niveluri standard din atmosfera liberă.
•Ele pun în evidenţă caracteristicile mai importante ale configuraţiei
câmpului baric, formele barice, al căror ansamblu formează relieful baric.
•Informaţiile furnizate de aceste hărţi sunt esenţiale pentru prognoza stării
vremii.
•Formele barice se deplasează în spaţiu odată cu trecerea timpului şi în
cursul acestor deplasări, evoluează.
• Câmpul baric staţionar este cel în care formele
barice nu se deplasează şi nici nu evoluează.
• Există forme barice principale şi forme barice
secundare.
• Formele barice principale sunt: maximul şi
minimul barometric.
• Ele se mai numesc şi centrii de acţiune ai
atmosferei.
• Formele barice secundare pot fi: talvegul depresionar,
culoarul depresionar, dorsala anticiclonică, şaua
barometrică, etc.
 Maximul barometric (anticiclonul) (M sau H)
• este alcătuit din izobare închise, cu valori
crescătoare către interiorul formaţiunii;
• starea timpului este frumoasă şi călduroasă vara şi
geroasă iarna;
• datorită presiunii ridicate din centrul formaţiunii,
aerul are o mişcare descendentă şi ca urmare a
comprimării se încălzeşte, ceea ce face să nu fie
întrunite condiţiile pentru condensarea vaporilor de
apă;
• vânturile sunt divergente, iar în emisfera nordică au
sens orar.
 Minimul barometric (ciclon sau depresiune) (D sau T)
• - este alcătuit din izobare închise, cu valori
descrescătoare către interiorul formaţiunii;
• - datorită presiunii atmosferice scăzute, în
centrul formaţiunii aerul are o mişcare de
ascensiune, lucru care duce la îndeplinirea condiţiilor
pentru condensarea vaporilor de apă. Deci, se
formează nori şi precipitaţii, starea timpului fiind
urâtă şi ploioasă;
• - vânturile bat convergent, iar în emisfera nordică
în sens antiorar.
Harta sinoptică
Stabiliti valoarea de adevăr a următoarelor afirmații:
1. Presiunea atmosferică este o mărime scalară.
2. Presiunea atmosferică se măsoară în SI în Pascali.
3. Presiunea atmosferică rămâne aceeași la o altitudine mai
mare.
4. Variația presiunii atmosferice cu înălțimea este datorată
variației temperaturii aerului cu înălțimea.
5. Variația anuală a presiunii atmosferice este determinată de
latitudinea geografică.
6. Dacă presiunea crește, temperatura de fierbere a unui
lichid crește și ea.
7. Temperatura de fierbere a apei scade odată cu scăderea
presiunii atmosferice.
Stabiliti valoarea de adevăr a următoarelor afirmații

8. Vântul are direcția de deplasare dinspre zone cu

presiune scăzută spre zone cu presiune ridicată.
9. Vântul asigură transportul aerului umed spre straturile
superioare ale atmosferei.
10. În straturile inferioare ale atmosferei vântul este mai
intens după amiaza și are valori scăzute noaptea sau
dimineața devreme.
11. Vânturile de deal-vale circula ziua dinspre creasta
dealului spre vale.
12. Vântul apare datorită repartiției neuniforme a presiunii
atmosferice.
Stabiliti valoarea de adevăr a următoarelor afirmații

13. Foehnul este un vânt cald și uscat, care suflă dinspre

munte spre vale si se formează în urma escaladării unui
munte de către o masă de aer uscat.
14. Viteza vântului se determină cu girueta.
15. Vântul intensifică transferurile termice și hidrice între
atmosferă și învelișul vegetal.
16. Vântul poate conduce la diseminarea sporilor, bolilor şi a
seminţelor de buruieni.
17. Una dintre metodele pasive de combatere a vânturilor o
reprezintă amplasarea perdelelor de protecţie naturale.
Ținând cont de transformările apei dintr-o stare de agregare
în alta, încercați să explicați următoarele afirmații:

1. Formele pentru turnarea prefabricatelor metalice se fac mai

mari decât piesa care trebuie obținută. De ce?
2. Când plouă, zăpada se topește ușor. De ce?
3. De ce mânușile strâmte pe mână nu țin cald?
4. Pe vasele făcute din sticlă (cilindrii gradați, pipete gradate) la
începutul sau sfârșitul gradațiilor se găsește indicată o anumită
temperatura. De ce?
5. Densitatea stării lichide este mai apropiată ca valoare de
densitatea stării solide decât cea a stării gazoase. Ce concluzie
se poate trage cu privire la structura internă a stării solide?
 Scalarul

• Tensiunea unei baterii (12V) volumul sticlei

(1 l), timpul indicat de ceasornic (12h,30min) și
greutatea unui etalon de masă (0,5g) – toate au
ceva în comun și anume faptul că sunt
reprezentate:
• a. printr-un număr;
• b. prin mai mult decât un număr.
 În bătaia vântului

• Oricui îi place o barcă cu pânze, în special

într-o zi cu vânt. Presupunem că navigați cu
vânt din spate, cu toate pânzele sus, vântul
având viteza de 20km/h. Viteza maximă pe
care ați putea spera să o atingeți ar fi:
• a. aproape 20km/h;
• b.între 20 și 40 km/h;
• c. nu există o viteză limită în acest caz.
 Presiunea microscopică
• Fumul este compus din numeroase particule mici de cenușă.
Dacă ați putea măsura presiunea aerului într-un spațiu de
dimensiunea unei particule de cenușă, ați găsi probabil:
• a. că ea variază din loc în loc în fiecare clipă – în părți
diferite ale unei camere presiunile sunt diferite;
• b. că ea variază din moment în moment, în orice loc dintr-o
cameră – presiunea fluctuează în timp;
• c. că sunt adevărate a. și b.
• d. că în afară de condițiile meteorologice variabile și de
curenții de aer, presiunea aerului într-o cameră este
constantă și nu fluctuează din moment în moment sau din
loc în loc – nici chiar într-un spațiu cu volum foarte mic.