VREMEA SI CLIMA.

INFLUENTA
ASUPRA PLANTELOR
 ELEMENTELE CARACTERISTICE ALE VREMII
uTemperatura aerului
uPresiunea atmosferica
uVantul
uUmiditatea aerului
uNorii
uPrecipitatiile
uVizibilitatea
Presiunea atmosferica
 NE REAMINTIM!
uAerul este compus din molecule libere aflate in
permanenta miscare (gaze)
uMoleculele de aer au masa
uAerul avand masa, inseamna ca exercita o forta de
greutate
uGreutatea reprezinta produsul dintre masa si
accelera<a gravita<onala
uPresiunea aerului (atmosferica) reprezinta raportul
dintre greutate si unitatea de suprafata
 NE REAMINTIM SI INTELEGEM!
uPresiunea exercitata de aer pe o suprafata este
cauzata deci de greutatea moleculelor de aer aflate
in coloana de deasupra suprafetei respec<ve!
uDaca adaugam mai multe molecule in coloana,
presiunea creste (zona de presiune ridicata)
uDaca scoatem molecule din coloana, presiunea
scade (zona de presiune scazuta)
 DEFINIŢII. UNITĂŢI DE MĂSURĂ
uPresiunea atmosferică, la un anumit nivel în atmosferă,
reprezintă raportul între greutatea coloanei de aer
(cuprinsă între nivelul respec7v şi limita superioară a
atmosferei) şi aria suprafeţei secţiunii transversale a
coloanei de aer considerate.
uUnita& de masura:
qIn SI: N/m2 sau Pa
qIn meteorologie: milibarul (mb) şi milimetrul coloană de
mercur (mmHg) numit şi torr

1mbar = 3/4 mmHg. 1mmHg = 4/3 mbar; 1mbar = 100

N/m2 = 100 Pa = 1 hPa (hectopascal)
 DEFINIŢII. UNITĂŢI DE MĂSURĂ

uPresiunea atmosferică normală reprezintă valoarea

presiunii atmosferice la nivelul mediu al mării, la 45°
la7tudine şi la temperatura aerului de 0°C
qvaloarea sa este de 760 mmHg ( 1013 mb).
uPresiunea este marcata pe har7le meteorologice prin
izobare
 Variaţia presiunii atmosferice cu înălţimea
uPresiunea scade intotdeauna cu inal&mea
uIn meteorologie este importantă cunoaşterea legii după
care are loc această variaţie, lege cunoscută sub numele
de ecuaţia sta3cii atmosferei.

Unde: p(z) - presiunea atmosferică la nivelul “z“

p(0) - presiunea atmosferică la nivelul suprafeţei solului (z=0)
Ma - masa molară a aerului atmosferic uscat (0,029 kg mol-1)
g - acceleraţia gravitaţională
R - constanta gazelor perfecte (8,314 J K-1 mol-1)
Ta - temperatura aerului.
uIn apropierea nivelului
marii, presiunea scade cu
aproxima7v 1 mb / 10 m.
u700 mb = 3 km
u500 mb = 5.5 km
u10 mb = 32 km
u Deşi presiunea
atmosferică şi
densitatea aerului scad
rapid cu al7tudinea,
este imposibil să se
specifice o al7tudine la
care atmosfera se
termină;
u nu se poate iden7fica
în mod clar nici un
punct de început al
“spaţiului”.
 Distribuţia presiunii în plan orizontal
În plan orizontal presiunea are variaţii importante care duc la apari3a unor formaţiuni de
relief baric, cu rol determinant în evoluţia vremii.
uReparGţia spaţială a presiunii atmosferice se poate reprezenta prin suprafeţe de egală
presiune, numite suprafeţe izobarice

Se defineşte gradientul baric orizontal (Gp) ca fiind variaţia presiunii pe unitatea de

lungime pe direcţia normală la liniile izobare, în direcţia scăderii presiunii.
Forme principale ale reliefului baric

An3ciclonul sau maximul de presiune este o

regiune delimitată de linii izobare circulare
închise în care presiunea este mai ridicată
decât în jur.

presiunea scade de la centru spre periferie

Ciclonul, depresiunea sau minimul de

presiune este regiunea delimitată de linii
izobare închise în care presiunea este mai
scăzută decât în jur.

presiunea creşte de la centru spre periferie

Maximul barometric sau An1ciclonul este notat pe har+ in centrul zonei cu litera M
(în engleză cu H – de la High), iar Minimul barometric, Ciclonul sau Depresiunea este
notat cu D (în engleză cu L – de la Low).
 FORME BARICE. RELIEFUL BARIC
An&ciclon
udatorită presiunii ridicate din
centrul formaţiunii, aerul are o
mişcare descendentă şi, ca urmare
a comprimării se încălzeşte, ceea
ce face să nu fie întrunite condiţiile
pentru condensarea vaporilor de
apă.
uRezulta cer senin, presiune
mare, aer uscat cald sau rece
Ciclon
udatorită presiunii atmosferice
scăzute, în centrul formaţiunii aerul
are o mişcare de ascensiune ceea
ce conduce la îndeplinirea
condiţiilor pentru condensarea
vaporilor de apă. Ca urmare iau
naştere nori şi precipitaţii
uRezulta cer acoperit, sisteme
noroase, presiune mică, aer
umed cald sau rece
Forme secundare ale reliefului baric
• Dorsala este regiunea de presiune ridicată,
delimitată prin izobare deschise curbe (în forma
literei U) de regiuni de presiune mai mică.
Forme secundare ale reliefului baric
Talvegul este regiunea de presiune mică delimitată
prin izobare deschise ascuţite (forma literei V) de
regiuni de presiune mai mare.
Forme secundare ale reliefului baric
Şaua barometrică este o regiune de presiune mare,
înconjurată de doi cicloni şi doi an<cicloni aşezaţi în
cruce
Forme secundare ale reliefului baric
Culoarul depresionar este regiunea de presiune
coborâtă care uneşte mai mulţi cicloni.
Brâul anNciclonic este regiunea de presiune ridicată
ce leagă mai mult an<cicloni.
Harta barică și termică la
nivelul Europei
Se observă două formațiuni
an:ciclonice
VANTUL
Cu cat diferenta de presiune este mai mare (gradientul de
presiune) cu atat vantul va fi mai puternic.
 SA INTELEGEM!

• Fluidele vor curge dinspre

regiunea cu presiune mai
mare inspre regiunea cu
presiune mai mica
High Low
Pressure Pressure
 SA INTELEGEM!
• Sa consideram acum atmosfera
• Miscarea moleculelor de gaz reprezinta vantul
! Diferenta de presiune cauzeaza vantul
 Devierea vanturilor!
u In realitate, vantul nu bate direct de la presiune mare la
presiune mica.

u 5 forte:
Ø forţa de gradient baric
Ø forţa gravitaţională
Ø forţa de frecare
Ø forţa Coriolis
Ø forţa centrifugă.
 Forţa gravitaţională
• O masă de aer de volum V este supusă
atracţiei gravitaţionale a Pământului asKel
încât asupra ei acţionează o forţă:
• Fg = mg = ρVg.
• Pentru aplicaţiile meteorologice g poate fi
considerat constant (independent de
al<tudine).
• Unitatea de volum de aer va fi supusă unei
forţe:
• f=ρg
 Forţa de gradient baric
• Forţa gradientului de presiune (baric) apare
dacă pe feţele unei par6cule de aer se exercită
presiuni diferite.

F = pS – (p + dp) S,
x

F
x = -dpS

Semnul minus arată ca forţa acţionează în sensul scăderii

presiunii, de la presiune mare la presiune mică.
 Forţe de frecare

• Forţa de frecare apare atât la frecarea dintre

straturile de aer, cât şi la frecarea aerului cu
suprafaţa terestră.
• Forţa de frecare este de fapt forţa de
vâscozitate, F = η S ∇v
 Forţa Coriolis
• este o forță aparentă, de inerție, care acționează
asupra unui corp când acesta este situat într-un
sistem de referință aflat în mișcare de rotație.
Această forţă nu este reală (nu
efectuează lucru mecanic) şi are
sens numai în sistemele ce se
rotesc.
Forţa Coriolis acţionează
perpendicular pe vectorul viteză şi
poate să schimbe numai direcţia de
mişcare, nu şi mărimea vitezei.
 Forţa centrifugă
Forţa centrifugă (Fcf) este datorată mişcării de rotaţie a Pământului în jurul
axei sale.
• este o forţă de inerţie ce se manifestă atunci când aerul din vecinătatea
suprafeţei terestre se deplasează pe o traiectorie curbilinie
• Expresia acestei forţe, numită şi forţă ciclostrofică, este:

v2
Fcf = m × a cf = m ×
r
unde acf este acceleraţia centrifugă, m – masa particulei de aer, v –
viteza liniară (tangenţială) a aerului, r – raza traiectoriei (raza de curbură
a izobarei).
Forţa centrifugă de la latitudinea respectivă acţionează pe direcţia
razei traiectoriei circulare (gradientului baric orizontal), perpendicular pe
axa de rotaţie.
 Clasificarea vanturilor
u Dupa frecventa
q Permanente: alizeele, vanturile de vest, vanturile polare
q Periodice: musonii, brizele marine, brizele montane
q Neregulate: Bora, Mistralul

u Dupa natura si zonele de ac:une

q Vanturi locale calde (Crivatul, Vantul Mare, ciclonii tropicali)
q Vanturi locale reci (Bora, Crivatul)
q Vanturi locale periodic reversibile (brizele de mare sau de uscat)
 Brizele de mare sau de uscat
• În Jmpul zilei, pe măsură ce
primeşte căldură de la Soare,
pământul se încălzeşte mai
repede decât apa
• Aerul cald se ridică şi
formează o depresiune.
• Datorită încălzirii mai lente a
apei, deasupra oceanului se
formează un maxim rece.
• Gradientul de presiune care
apare forţează aerul rece,
mai greu, să se deplaseze
către mal şi să înlocuiască
aerul cald aflat în ascensiune.
 Brizele de mare sau de uscat
• În <mpul nopţii suprafaţa terestră se răceşte mai
repede decât apa.
• Aerul de deasupra apei rămâne cald şi generează
un minim de presiune, în <mp ce deasupra
Pământului se creează un maxim rece.

• Vântul va bate dinspre

uscat spre mare,
formând briza de uscat.
 Vântul şi plantele

uEfectele vânturilor pot fi:

qde ordin mecanic - pentru viteze superioare vitezei de 10
km/h
qde ordin termic şi hidric - indiferent de mărimea vitezei.
 Vântul şi plantele
Acţiunea mecanică a vânturilor poate fi:
qde "smulgere” cu urmatoarele efecte;
• eroziunea solului
• căderea plantelor
• alte pagube, consecinţe ale deformărilor în cazul
vânturilor dominante, ruperii crengilor pomilor din livezi,
şi chiar efecte catastrofale la nivelul pădurilor, serelor,
adăposturilor.
 Vântul şi plantele
Acţiunea mecanică a vânturilor poate fi:
qdinamică (transport de par7cule).
• Acţiunea de transport face ca par7culele smulse de pe sol
să fie purtate la distanţă
• Rolul de transport este semnifica7v şi în răspândirea
germenilor care sunt la originea anumitor boli, a celor
care pot contamina adăposturile, a insectelor sau
polenului.

Aceste acţiuni se pot conjuga şi conduc la deteriorarea

organelor vegetale ale plantelor.
 Vântul şi plantele
Efectele termice şi hidrice

qCresterea vitezei vantului: temperatura de echilibru este

mai scăzută ziua în prezenţa vântului.
qReducerea vitezei vantului: cresterea amplitudinii termice.
qIn ceea ce priveşte efectul hidric, cu cât deficitul hidric (de
saturaţie) al aerului este mai mare şi cu cât viteza vântului
este mai mare, cu atât efectul de uscare va fi mai
important.
 Vântul şi plantele
Mijloacele de diminuare a efectelor dăunătoare ale
vântului
umetode pasive
qurmărirea prognozelor meteorologice
qcunoaşterea regimului vântului într-o anumită zonă
qanalizarea oportunita7i diferitelor decizii tehnice care
trebuie luate.
uMetode ac5ve
qamplasarea de perdele de protecţie fie naturale (arboret,
benzi fores7ere), fie ar7ficiale.