METEOROLOGIE

METEOROLOGIA

▪ Este o ramură a geofizicii

▪ Studiază proprietățile atmosferei

▪ Studiază fenomenele care au loc în aceasta

 CUPRINS
8. Climatologie
1. Atmosfera 4. Nori și ceață
● Compoziție ● Formarea și descrierea norilor ● Zone climatice
● Temperatură ● Ceață, aer cețos, pâclă ● Condiții meteorologice în zona
● Presiunea atmosferică latitudinilor de mijloc
● Densitatea aerului 5. Precipitații ● Vânturi locale și vreme specifică
● Atmosfera standard
● Altimetrie ● Formarea precipitațiilor 9. Pericole în zbor
● Tipuri de precipitații ● Givraj
● Aer turbulent
2. Vânt 6. Mase de aer și fronturi atmosferice ● Forfecări de vânt
● Definiția și măsurarea vântului ● Oraje
● Efectul principal al vântului ● Mase de aer ● Inversiune
● Circulația globală ● Fronturi ● Pericole în zona montană
● Vânturi locale ● Fenomene cu vizibilitate redusă
● Curenți montani
● Aer turbulent 7. Sisteme de presiune 10. Informații meteorologice
● Anticiclon ● Meteorologie observată
3. Termodinamica ● Alte formațiuni ● Radar meteorologic
● Umiditate ● Hărți meteorologice
● Schimbarea stărilor de agregare ● Informări pentru planificarea zborului
● Procese adiabatice ● Servicii meteorologice
ATMOSFERA

▪ Reprezintă învelișul gazos al planetei

▪ Compoziție:
Azot (N2) ~ 78%
Oxigen (O2) ~ 21%
Argon (Ar) ~ 0,9%
+ Bioxid de Carbon (CO2) ~ 0,03%
+ Alte gaze – He, Ne, Metan etc.
+ Vapori de apă (H2O)
ATMOSFERA

▪ Aerul este în continuă mișcare

▪ Până la aprox. 70km altitudine, compoziția

atmosferei, procentual, rămâne aceeași

ATMOSFERA

▪ 50% din masa atmosferei se află într-

un strat de aprox. 5km

▪ 75% din masa atmosferei se află până

la înălțimea de 10km

▪ 90% din masa atmosferei se află până

la înălțimea de 16km
STRATIFICARE
▪ Exosfera – peste 800km

▪ Termopauza

▪ Termosfera – 80-800km

▪ Mezopauza

▪ Mezosfera – 50-80km

▪ Stratopauza

▪ Stratosfera – 11-50km

▪ Tropopauza

▪ Troposfera – 0-11km
STRATIFICARE
▪ Exosfera – peste 800km

▪ Termopauza

▪ Termosfera – 85-800km

▪ Mezopauza

▪ Mezosfera – 50-85km

▪ Stratopauza

▪ Stratosfera – 11-50km

▪ Tropopauza

▪ Troposfera – 0-11km
TROPOSFERA

▪ Stratul inferior al atmosferei

▪ Temperatura scade odată cu creșterea altitudinii

▪ Au loc fenomenele meteo comune (nori, precipitații

etc)

▪ 8-9km la poli

▪ 16-18km la ecuator
TROPOPAUZA
▪ 1-2km grosime

▪ Temperatura NU mai variază cu altitudinea

▪ -45⁰ C la poli

▪ -80⁰ C la ecuator

▪ Convențional, are o altitudine de 11,000m si -56.5⁰ C

STRATOSFERA

▪ De la 11-50km

▪ Conține Stratul de Ozon

▪ Temperatură constantă pânp la ~20km

▪ Vapori de apă în cantități reduse

▪ Vizibilitate foarte bună

▪ Mișcări verticale reduse

MEZOSFERA

▪ 50 ~ 85km

▪ Temperatura începe să scadă cu altitudinea

▪ La limita superioară atinge sub -80 ⁰ C

TERMOSFERA

▪ 85 ~ 800km

▪ Temperatura crește cu altitudinea

▪ În zonele superioare se ating peste 1000 ⁰

C
EXOSFERA

▪ Peste 800km

▪ Face trecerea de la atmosferă la spațiul

interplanetar

▪ Aerul se regăsește doar în formă atomică

▪ Ziua 2500 ⁰C, noaptea -273 ⁰C

IONOSFERA

▪ 65 ~ 10.000 km

▪ Zona puternic ionizată a atmosferei

▪ Reflectă undele radio

 ATMOSFERA STANDARD
INTERNAȚIONALĂ
▪ ICAO ISA

▪ 1964

▪ La Nivelul Mediu al Mării (MSL)

*MSL = Mean Sea Level

▪ temperatura T = +15°C

▪ presiunea P = 1013.25 mb (hPa)

▪ densitatea ρ = 1225 g/m³

ATMOSFERA STANDARD
INTERNAȚIONALĂ

▪ 5-11km T scade cu 0,65 ⁰C/100m (1,98 ⁰C/1000ft)

▪ 11-20km T constantă = - 56,5 ⁰C

▪ 20-32km T crește cu 0,1 ⁰C/100m (0,3 ⁰C/1000ft)

▪ Atmosfera Reală – ISA = deviația ISA

FACTORI

▪ Presiunea

▪ Densitatea

▪ Temperatura

▪ Umezeala
PRESIUNEA

▪ Greutatea cu care o coloană de aer

apasă pe suprafață

P=F/S

P = presiune, F = forța
PRESIUNEA

▪ Presiunea atmosferică tinde să

egaleze greutate mercurului din tub

▪ Variații ale presiunii determină variații

ale coloanei de mercur

▪ 1 Atmosfera = 760mmHG
PRESIUNEA
Unități de măsura

▪ mmHG - Milimetru Coloană de Mercur

▪ InchHG – Inch Coloană de Mercur

▪ Mb - Milibar

Corespondențe

▪ Pa = N/m²

▪ 1 mb = 1 hPa

▪ 1mmHg = 4/3 hPa = 1.33 hPa

▪ 1 hPa = 3/4 mmHg = 0.75 mmHg

▪ 760 mmHg = 29.92 inchHg.

PRESIUNEA DISPOZITIVE DE MĂSURA

Barometrul Barometrul
Barograful
cu mercur Aneroid
 PRESIUNEA VARIAȚIA DIURNĂ

Maxime

Minime
▪ Crește între

04:00-10:00 și 16:00 -22:00

▪ Scade între

10:00-16:00 și 22:00-04:00
PRESIUNEA VARIAȚIA SEZONIERĂ

L = Presiune joasă (Low) H= Presiune ridicată (High)

PRESIUNEA VARIAȚIA în ALTITUDINE

▪ 0 (MSL) -5500m => 8,4m/1mb

▪ 5500m – 11000m =>

16m/1mb

▪ peste 11000m => 32m/1mb

= TREAPTA BARICĂ
PRESIUNEA Q – NOTAȚII IN AVIAȚIE

QNH QNE (STD) QFE

Presiunea față Presiunea față Presiunea
de nivelul de standard la cota
mediu al mării 1013,25 Aerodromului
DENSITATEA

▪ Cantitatea de material conținută

într-o unitate de volum

ρ = m/V

m = masa, V = volum
PRESIUNEA
ρ = m/V ( litera grecească “ro” )

Unități de măsură:

▪ g/m³ - Gram pe metru cub

Corespondențe

▪ Direct proporțională cu presiunea P ↓ => ρ ↓

▪ Invers proporțională cu temperatura T ↑ => ρ ↓

▪ Pentru aer, ρ relativă = % din densitatea absolută 1225g/m³

 TEMPERATURA
Starea de încălzire a aerului

Unități de măsură

▪ Grade Celsius - ⁰ C

▪ Grade Fahrenheit - ⁰ F

▪ Grade Kelvin - ⁰ K

Aer Rece Aer Cald Corespondențe

▪ ⁰F = ⁰ C x 1,8 +32

▪ ⁰K = ⁰ C + 273,15
TEMPERATURA

Transferul de căldură:
▪ Radiație (raze)

▪ Conducție (contact)

▪ Convecție (curenți ascendenți sau

descendenți)
 TEMPERATURA
RADIAȚIA SOLARĂ

6%

20% 19%

4%
51%
Reflexie Absorbție
TEMPERATURA
 TEMPERATURA
ADVECȚIA

Aer Rece Aer Cald

Dens Rarefiat

Transferul de căldură între mase

de aer în direcție orizontală

ADVECȚI
E
Suprafață Rece Suprafață Caldă
TEMPERATURA
VARIAȚIA DIURNĂ

• TEMPERATURA MINIMĂ

1h după răsărit

• TEMPERATURA MAXIMĂ

2-3h după trecerea soarelui

de verticala locului
 TEMPERATURA
VARIAȚIA ANUALĂ

E. NORDICĂ
21 MARTIE PRIMĂVARĂ

E. SUDICĂ
TOAMNĂ
E. NORDICĂ E. NORDICĂ
VARĂ IARNĂ

21 IUNIE 21 DECEMBRIE

E. SUDICĂ E. SUDICĂ
IARNĂ VARĂ

E. NORDICĂ
TOAMNĂ

E. SUDICĂ
PRIMĂVARĂ
22 SEPTEMBRIE
TEMPERATURA
VARIAȚIA CU LATITUDINEA

▪ TEMPERATURA SCADE

CU LATITUDINEA

▪ TEMPERATURA MAXIMĂ

LA ECUATOR

▪ TEMPERATURA MINIMĂ

LA POLI
TEMPERATURA
VARIAȚIA PE ÎNĂLȚIME

▪ TEMPERATURA SCADE cu înălțimea

gradientul termic vertical

Gradientul Adiabatic Standard
0,65 ⁰C/100m
TEMPERATURA

IZOTERME = linii ce unesc punctele

cu aceeași temperatură
UMEZEALA

Cantitatea de vapori de apă din atmosferă

 UMEZEALA
VAPORI
(gaz)

Co
e vap
re

nd
ma

en
E

sa
bli

ar

r
lim
su

or
ar
Stări de agregare ale apei
De

e
Su
e

Topire

GHEAȚĂ APĂ
Înghețare
(solid) (lichid)
 UMEZEALA

Stări de agregare ale apei

Vapori (gaz) Lichidă (apă) Solidă (gheață)

UMEZEALA

Prezența apei în atmosferă

 UMEZEALA

▪ umezeala absolută – cantitatea de vapori de apă conținută de 1m³ de aer direct

proporțională cu temperatura
Ua = m/V (g/m³)

▪ umezeala relativă – raportul dintre umezeala absolută și umezeala absolută

maximă, la aceeași temperatură
Ur = Ua / Uamax * 100 (%)

Aer USCAT Aer UMED

Umiditate Relativa < 100% Umiditate Relativă = 100%
 UMEZEALA

Variația diurnă a umezelii

15:0
0
05:00
Umiditatea relativă

Temperatura

00:00 06:00 12:0 18:0 00:0

0 0 0
UMEZEALA
Punctul de rouă
(Dew Point)

Temperatura Punctului de Rouă

temperatura pe care trebuie să o
atingă aerul pentru ca vaporii de
apă să condenseze
 PROCESE ADIABATICE
Legea gazului ideal

PV = nRT T T

P = presiunea

V = volumul
Temperatura scade prin Temperatura crește prin
n = nr. de moli
destindere comprimare
R = constanta gazului

T = temperatura
PROCESE ADIABATICE
Gradientul ADIABATIC USCAT

DALR (Dry Air Lapse Rate)

1°C/100m sau 3°C/1000ft

Gradientul ADIABATIC UMED

SALR (Saturated Air Lapse Rate)

0,6°C/100m sau 1,8°C/1000ft

PROCESE ADIABATICE
Gradientul ADIABATIC

USCAT DALR

1°C/100m

Gradientul ADIABATIC

UMED SALR

0,6°C/100m
STABILITATE / INSTABILITATE

Stabilitatea – tendința aerului de

a rămâne în poziția inițială (stabil)

sau să se ridice (instabil)

STABILITATE
Atmosfera Stabila
ELR < SALR

Gradientul termic al mediului < gradientul

adiabatic umed
STABILITATE

Atmosferă Stabilă
ELR < SALR

Nori stratiformi
Precipitații continue
Vizibilitate slabă
Turbulență slabă
STABILITATE

Atmosferă Stabilă
ELR < SALR

▪ Nori stratiformi
▪ Precipitații continue
▪ Vizibilitate slabă
▪ Turbulență slabă
INSTABILITATE
Atmosferă Instabilă
ELR > DALR

Gradientul termic al mediului > gradientul

adiabatic uscat
INSTABILITATE
Atmosferă Instabilă
ELR > DALR

Gradientul termic al
mediului > gradientul
adiabatic uscat

▪ Nori cumuliformi
▪ Averse
▪ Vizibilitate bună
▪ Turbulență moderată -
severă
INSTABILITATE CONDIȚIONATĂ
Atmosferă Instabilă
Condiționat

SALR < ELR < DALR

INSTABILITATE CONDIȚIONATĂ
Atmosferă Instabilă
Condiționat

SALR < ELR < DALR

STABILITATE NEUTRĂ

SALR = ELR = 1°C/100m

sau
DARL = ELR = 0,6°C/100m
atunci
Stabilitate neutră/indiferentă
MIȘCĂRI VERTICALE
 ASCENDENȚE / DESCENDENȚE
MIȘCĂRI ALE AERULUI

PRIN DINAMICE
CONVECȚIVE
ALUNECARE
MIȘCĂRI CONVECTIVE

ÎNCĂLZIRE
NEUNIFORMĂ
▪ Zona centrală – ascendență
▪ Curenți ascendenți = termici
▪ Zona exterioară – descendență
▪ Convergență la bază
▪ Generează nori Cumulus
MIȘCĂRI CONVECTIVE
 MIȘCĂRI PRIN ALUNECARE

AERUL CALD URCĂ AERUL RECE RIDICĂ O MASĂ DE AER ÎN

peste masa de aer rece masele de aer mai cald DEPLASARE INTÂLNEȘTE
(front cald) (front rece) O PANTĂ/VERSANT
MIȘCĂRI PRIN ALUNECARE

AERUL CALD URCĂ

peste masa de aer rece
(front cald)
MIȘCĂRI PRIN ALUNECARE

AERUL RECE RIDICĂ

masele de aer mai cald
(front rece)
MIȘCĂRI DINAMICE

AER
INSTABIL

AER STABIL
SISTEME DE PRESIUNE

Un sistem de presiune
reprezintă un maxim sau un
minim al distribuției presiunii
din atmosferă
SISTEME DE PRESIUNE

▪ Cauzează variații locale ale vremii

▪ Minimele sunt asociate cu nori și

precipitații

▪ Maximele sunt asociate cu vreme uscată și

cer senin
SISTEME DE PRESIUNE

▪ IZOBARE = unesc punctele cu aceeași presiune

▪ CICLON = centru de MINIMĂ presiune

▪ ANTICICLON = centru de MAXIMĂ presiune

 CICLON

CICLON = centru de MINIMĂ presiune

▪ Sens invers acelor de ceasornic (trigonometric)

▪ Se notează cu D sau L (Low)

VEDERE DE SUS VEDERE LATERALĂ

 ANTICICLON

ANTICICLON = centru de MAXIMĂ presiune

▪ Sensul acelor de ceasornic

▪ Se notează cu M sau H (High)

VEDERE DE SUS VEDERE LATERALĂ

TALVEG DEPRESIONAR

TALVEG DEPRESIONAR = THROUGH

▪ prelungire a unui ciclon

▪ presiunea crește de la interior spre exterior

DORSALA ANTICICLONICĂ

DORSALA ANTICICLONICĂ = RIDGE

▪ prelungire a unui Anticiclon

▪ presiunea crește de la exterior spre

interior
ȘAUA BARICĂ

ȘA BAROMETRICĂ = COL

▪ doua maxime și două minime

așezate în cruce
VÂNTUL

Mișcarea orizontală a aerului

VÂNTUL

Mișcarea orizontală a
aerului de la presiune
mare la presiune mică
 VÂNTUL – DIRECȚIA
N
0°
315° 45°
Direcția vântului =
direcția de unde suflă
V270° 90° E vântul

225° 135°
180°
S
VÂNTUL – MĂSURATORI

Girueta
Anemometru
 VÂNTUL - VITEZA

Unități de măsură Corespondențe

▪ Metri pe Secunda – m/s ▪ 1m/s = 1.94 kt = 3.6km/h ▪ m/s x 3.6 = km/h

▪ Kilometri pe ora – km/h ▪ 1km/h = 0.27m/s = 0.53kt ▪ kt / 2 = m/s

▪ Noduri (knots) - kt ▪ 1 kt = 0.51m/s = 1.85km/h ▪ kt x 2 = km/h

VÂNTUL – NOTAȚII

5kt 10kt 15kt 20kt

25kt 50kt 75kt

VÂNTUL – NOTAȚII
VÂNTUL - STRUCTURA

LAMINAR
Vânt LAMINAR – viteză și

direcție uniforme
TURBULENT

Vânt TURBULENT – viteză

și direcție neuniforme
VÂNTUL - STRUCTURA

FURTUNA
RAFALA - creșterea bruscă a
viteza > 60km/h
vitezei vântului – durată scurtă sau
rafala > 78km/h

VIJELIA – Creșterea bruscă a

URAGANUL
vitezei și direcției vântului –
viteza > 116km/h
durată lungă
 VÂNTUL – FORȚE
10
14 Direcția Direcția

L inițiala reală

4
1 01
L

99
8 8
99 02
10 006
1
102 2 ecuator
1 01 0
1014
1 026 1018
102
10 30
H H 10 2
103 26
0

FORȚA DE PRESIUNE A FORȚA CORIOLIS

GRADIENTULUI BARIC

FORȚA DE FRECARE CU FORȚA CENTRIFUGĂ

SOLUL
 VÂNTUL GEOSOTROFIC

▪ Vântul a cărui direcție e dată

de echilibrul dintre

gradientul de presiune și
L H forța Coriolis

▪ Suflă paralel cu izobarele

 VÂNTUL GEOSOTROFIC
Vântul de suprafață
Regula Mâinii Stângi

(Legea lui Buys

L H Ballot)

▪ Cu spatele la vânt =

Presiune joasă in stânga

VÂNTUL GEOSOTROFIC
Regula Mâinii Stângi

(Legea lui Buys Ballot)

▪ Vânt din stânga –

de la H la L
▪ Vânt din dreapta –

de la L la H
VÂNTUL de GRADIENT
Vântul de Gradient = Vântul

Geostrofic + Forța Centrifugă

(în lungul izobarelor)

Viteza
▪ L => v. Gradient < v.

Geostrofic
▪ H=> v. Gradient > v.

Geostrofic
 VÂNTUL de SUPRAFAȚĂ
LAMINAR ▪ Puternic influențat de variațiile solului

600m
▪ Viteza mai mică
TURBULENT

▪ Gradientul baric are influență mai mare

▪ Forțele de frecare scad in înălțime

▪ Turbulențața datorată frecării devine neglijabilă

peste aproximativ 600m (2000ft)
INFLUENȚA RELIEFULUI
VÂNTURI SPECIFICE
ALIZEUL (Trade winds)
▪ între Ecuator și Tropice
▪ predomină deasupra oceanelor
▪ din NE în emisfera nordică
▪ din SE în emisfera sudica
▪ în înălțime își schimbă sensul și se

transformă în CONTRA-ALIZEU
VÂNTURI SPECIFICE
MUSONUL
▪ Sezonier

▪ Predomină în zona asiatică și

deasupra Oceanului Indian

 VÂNTURI SPECIFICE
BRIZA
▪ Datorată încălzirii diferite a
solului/mării
▪ Limitată pe înălțime la 500m
▪ Limitată pe orizontală la 20km
 VÂNTURI SPECIFICE
ANABATIC / CATABATIC
▪ În zone de deal / munte
▪ Datorate incălzirii diferite a pantelor/văilor
VÂNTURI SPECIFICE
FOEHN

are loc ca urmare a unei mișcări

ascensionale a aerului (de obicei)

de-a lungul peretelui vertical (sau

mai abrupt) al unui munte,

(ascensiune orografică), urmată de

descindere în partea cealaltă a

masivului.
VÂNTURI SPECIFICE

VÂNT DE FORFECARE

variația vântului în intensitate

dintr-un loc în altul

NORII

Norii reprezintă suspensii de picături

de apă și/sau cristale de gheață în
atmosferă si care de regulă nu ating solul.
Cum se formează norii?

Se formează prin mai multe procese:

1. sublimare/condensare
2. evaporare
3. mișcarea convectivă a aerului (ascendență)
4. răcirea aerului în urma mișcării forțate pe
versanți și/sau urcării in lungul pantelor
fronturilor.
Cum se formează norii?

Schimbările maselor de aer care duc la formarea

norilor pot fi:

A) Radiația nocturnă
B) Procesele de convecție
C) Procesul de ascendență prin alunecare
D) Procesul de amestec
Cum se formează norii?

A) Radiația nocturnă:

Răcirea aerului în timpul nopții poate crea

o inversiune termică din care rezultă
formarea unei pături de nori
Cum se formează norii?

B) Procese de convecție:

- TERMICE
- DINAMICE
Cum se formează norii?

B) Procese de convecție:

- TERMICE
Cum se formează norii?

B) Procese de convecție:

- DINAMICE
Cum se formează norii?

C) Procesul de ascendență prin alunecare – mișcarea

aerului pe pante/versanți
Fohn/Foehn
Cum se formează norii?

C) Procesul de ascendență prin alunecare – mișcarea

aerului pe pante/versanți
Fohn/Foehn
Cum se formează norii?

D) Procesul de amestec
CLASIFICAREA NORILOR
CLASIFICAREA NORILOR
A) Dupa formă:
STRATIFORMI – formați, în cea mai mare
parte, din picături de apă; sunt bine dezvoltați în
plan orizontal;

CUMULIFORMI – formați din picături de apa și

cristale de gheață; sunt bine dezvoltați în plan
vertical;

CIRIFORMI – formați din cristale de gheață.

 CLASIFICAREA NORILOR
B) După înălțimea BAZEI:
Nori înalți (peste 5 km):
- CIRRUS (CI)
- CIRROSTRATUS (CS)
- CIRROCUMULUS (CC)
Nori medii (2-5 km):
- ALTOCUMULUS (AC)
- ALTOSTRATUS (AS)
- NIMBOSTRATUS (NS)
Nori joși (0-2km):
- STRATUS (ST)
- STRATOCUMULUS (SC)
- CUMULUS (CU)
- CUMULONIMBUS (CB)
CLASIFICAREA NORILOR

B) După înălțimea BAZEI:

DESCRIEREA NORILOR
STRATUS (ST)
– formă de pânză noroasă
- culoare cenușie cu baza uniformă;
- este un nor foarte jos și grosime mică
- format din picături mici de apa (iarna - din mici
particule de gheață);
- dau precipitații slabe sub formă de burniță,
zăpadă grăunțoasă sau ace de gheață.

STRATOCUMULUS (SC)
– formă de banc/ grămadă
- culoare gri sau albicioasa
- format din picături de apă sau zăpadă
grăunțoasă;
- dau precipitații continue sub formă de burniță,
ploaie slabă sau ninsoare slabă.
DESCRIEREA NORILOR
CUMULUS (CU)
- sunt nori separați sub formă de grămezi având contur
bine delimitat și cu dezvoltare mai mult pe verticală;
- au culoare alb-stralucitor;
- sunt constituiți din picături de apă;
- se fomeaza prin advecție asociată cu o expansiune
rapidă pe verticală;
- nu dau precipitații.

CUMULONIMBUS (CB)
– sunt nori denși cu o extindere verticală foarte mare
(până la 12 km)
- formă de turn cu bază mare și nicovală în partea
superioară
- formați din picături de apă, apă suprarăcită, fulgi de
zăpadă, gheață (măzăriche și/sau grindină)
- uzual provin din Cumulus Congestus
DESCRIEREA NORILOR
ALTOCUMULUS (AC)
– sunt nori grupați în bancuri, pături, grămezi sau șiruri
de culoare albă sau gri;
- sunt constituiți, în general, din picături de apă, dar
uneori pot conține și cristale de gheață;
- nu dau precipitații.

ALTOSTRATUS (AS)
– un strat sau o pătură de nori de culoare albăstruie
sau cenușie cu aspect striat, fibros sau uniform;
- acoperă în întregime sau parțial cerul;
- au o intindere orizontală foarte mare, iar pe verticală
grosimea lor atinge sute sau mii de metri;
- din acești nori pot cădea precipitații care se evaporă
înainte de a atinge solul (virga) sau ploaie slabă
DESCRIEREA NORILOR
NIMBOSTRATUS (NS)
– strat de nori gri
- grosime și întindere foarte mare;
- format din picături de apă (adesea suprarăcită)/
cristale de gheață
- dau precipitații continue de ploaie sau zăpadă.

CIRRUS (CI)
– nori separați cu aspect fibros în formă de filamente,
bancuri sau benzi albe
- formați din cristale de gheață
- nu dau precipitații.
DESCRIEREA NORILOR
CIRROSTRATUS (CS)
– aspect fibros sau neted
- sunt formați din cristale de gheață
- produc fenomenul optic de “halo”
- nu dau precipitații

CIRROCUMULUS (CC)
– sunt nori în bancuri sau pături
- formați din cristale de gheață
- nu dau precipitații
 NEBULOZITATEA ȘI PLAFONUL
PLAFONUL – înălțimea bazei inferioare a norilor față de sol NEBULOZITATEA
(m/ft) - reprezintă gradul de acoperire al cerului
- se măsoară prin apreciere vizuală sau
instrumental cu nefoscopul
- se exprimă în OPTIMI.
FEW / SCT BKN / OVC
NEB <= 4/8 NEB >= 5/8
0/8 SKY CLEAR (SKC)
BAZA PLAFON 1/8 – 2/8 FEW (FEW)
norului 3/8 – 4/8 SCATTERED (SCT)
5/8 – 7/8 BROKEN (BKN)
8/8 OVERCAST (OVC)
FENOMENE CARE REDUC
VIZIBILITATEA

Vizibilitatea orizontală
(MOR – Meteorological Optical Range)
– reprezintă distanța cea mai mare la care un obiect
negru poate fi recunoscut de către un observator pe
timpul zilei, iar în timpul nopții distanța până la care se
poate vedea o anumită sursă de lumină;
- este o măsură a clarității sau obscurității atmosferei.
FENOMENE CARE REDUC
VIZIBILITATEA

Reducerea vizibilității se poate datora:

a) hidrometeorilor ( ceață, aer cețos, precipitații sub
formă de averse, burniță, transportul de zăpadă)

b) litometeorilor ( fum, pâclă, praf, nisip, cenușă

vulcanică etc.)
Vizibilitatea redusă este asociată cu atmosfera
stabilă, cu inversiuni termice și vânt slab.
FENOMENE CARE REDUC
VIZIBILITATEA
a) AERUL CEȚOS (vizibilitatea <10km):
- dens: vizibilitate 1 – 2 km
- moderat: vizibilitate 2 – 4 km
- slab: vizibilitate 4 – 10 km

b) CEAȚA (vizibilitatea <1km) :

- foarte densă: vizibilitate 0 – 50 m
- densă: vizibilitate 50 – 200 m
- moderată: vizibilitate 200 – 500 m
- slabă: vizibilitate 500 – 1000 m

c) PÂCLĂ (vizibilitatea <5km) :

FENOMENE CARE REDUC
VIZIBILITATEA

d) CEAȚA DE RADIAȚIE
Este cauzată de răcirea solului în timpul
nopții.
Factori favorizanți:
cer senin, umezeală relativă ridicată,
inversiune termică si vânt slab.
FENOMENE CARE REDUC
VIZIBILITATEA

e) CEAȚA DE ADVECȚIE
- apare la deplasarea unei mase de aer cald și
umed peste o suprafață rece a pământului sau a
apei.
- se dispersează la un vânt mai mare de 8 m/s
(ceața se ridică și poate forma nori
STRATIFORMI).
FENOMENE CARE REDUC
VIZIBILITATEA

f) CEAȚA FRONTALĂ
- se produce la trecerea fronturilor sau în
regiunile cu cea mai mare activitate
ciclonică intr-o zonă îngustă de-a lungul
frontului, în masa rece separată de front;
- se deplasează repede odată cu frontul;
FENOMENE CARE REDUC
VIZIBILITATEA
g) FUMUL:
- este format dintr-o suspensie de particule
solide rezultate în urma arderilor

h) PRAFUL:
- particule solide cu diametrul mai mic de
0,08mm

i) FURTUNA de PRAF / NISIP

(vizibilitatea <1km):
- ansamblu de particule de praf și nisip
ridicate cu putere de pe sol de un vânt
puternic până la înălțimi mari
FENOMENE CARE REDUC
VIZIBILITATEA
j) TRANSPORT DE ZĂPADĂ LA SOL:
- ansamblu de particule de zăpadă ridicate de
vânt până la aparoximativ 2m. Traiectoria
particulelor este aproape paralela cu suprafața
solului - vizibilitatea este redusă doar în stratul
din apropierea solului

k) TRANSPORT DE ZĂPADĂ LA ÎNĂLȚIME:

- ansamblu de particule de zăpadă ridicate de
vânt de pe suprafața solului până la o înălțime
destul de mare
- vizibilitatea verticală și orizontală sunt cu atât
mai reduse cu cât fenomenul este mai intens

l) CENUȘA VULCANICĂ:
- pulbere fină aruncată de un vulcan în erupție
PRECIPITAȚIILE

Precipitațiile sunt particule de apă lichide, solide

sau în amestec căzute din nori pe suprafața
pământului.
PRECIPITAȚIILE
TIPURI DE PRECIPITAȚII:

• Burniță - DZ
• Ploaie - RA
• Ninsoare - SN
• Ninsoare grăunțoasă - SG
• Lapoviță - SLT
• Măzăriche - GS
• Grindină - GR
• Granule de gheață - PL
• Ace de gheață - IC
PRECIPITAȚIILE
Ploaia (RA)
– picături de apă cu diametrul mai mare de 0,5 mm;
- cade din norii CU, SC, CB, AS si NS;
- prezintă pericol pentru aviație atunci când cade sub formă de ploaie
care îngheață (FZRA).

Burnița (DZ)
- picături mici și dese de apă cu diametrul sub 0,5 mm;
- prezintă pericol când îngheață formând polei;
- cade din norii ST.

Ninsoarea (SN)
- cade din norii CU, ST, SC, CB, AS si NS.
PRECIPITAȚIILE
Ninsoare grăunțoasă (SG)
– particule de gheață foarte mici, cade din norii ST.

Lapovița (SLT)
- amestec de apă si zăpadă.

Măzăriche (GS )
– grăunțe de gheață cu diametru sub 5 mm;
- cade din norii SC, CU si CB.
PRECIPITAȚIILE
Grindina (GR)
– particule sau bucăți de gheață cu diametru între 5 si 50mm;
- cade din norii CB.

Granule de gheață (PL)

– cad din norii AS si NS.

Ace de gheață (IC)

– ace de dimensiuni foarte mici (de ordinul micronilor)
- cad pe timp de cer senin cand temperaturile sunt sub -10 C
la înălțimi foarte mari.
PRECIPITAȚIILE
Cantitatea de precipitații căzute se măsoară cu
ajutorul pluviometrului.
Unitatea de măsură este litru pe metru pătrat, în cazul
zăpezii se măsoară și grosimea stratului căzut.
Intensitatea precipitațiilor se raportează cu ajutorul
semnelor:
„+“ precipitația este puternică +SHRA
„–“ precipitația este slabă -SHRA
fara semn precipitația este moderată SHRA
*Ordinea raportării fenomenelor este importantă
deoarece precipitația dominantă se trece prima:
RASN – ploaie cu ninsoare
SNRA – ninsoare si ploaie
MASE DE AER

Sunt volume mari de aer în care elementele

meteorologice păstrează o anumită uniformitate în
funcție de influența suprafeței terestre.
Prin staționarea îndelungată într-o anumită regiune
geografică, aerul împrumută caracteristicile acelei
regiuni.
O masă de aer se caracterizează prin:
- temperatură constantă
- umiditate constantă
MASE DE AER

POLARE :
Continentale - RECI și USCATE
Maritime - RECI și UMEDE

TROPICALE :
Continentale - CALDE și USCATE
Maritime - CALDE și UMEDE
FRONTURI ATMOSFERICE

Zona îngustă de interferență dintre două

mase de aer cu proprietăți fizice diferite se
numește FRONT ATMOSFERIC.

TIPURI DE FRONTURI :
• FRONT CALD
• FRONT RECE
• FRONT OCLUS
• FRONT STAȚIONAR
 FRONTUl CALD

Aer mai RECE Frontul cald este frontul care se

deplasează în direcția masei reci.
Masa de aer cald o substituie pe cea
Aer mai CALD rece.
 FRONTUl CALD

Aer
CALD

FRONT Aer
CALD Precipitații RECE
 FRONTUl CALD
Ci
Cs
As

Ns

Aer Cald Aer Rece

 FRONTUl RECE

Masa de aer rece dislocă masa de aer

cald. Aerul rece pătrunde ca o pană pe sub
aerul cald, forțându-l la mișcări ascendente.

TIPURI DE FRONT RECE:

Aer rece Aer cald - Frontul rece de ordin I
- Frontul rece de ordin II
 FRONTUl RECE
FRONTUL RECE DE ORDIN I

Aer
CALD

Aer RECE Precipitații

abundente FRONT
RECE
 FRONTUl RECE
FRONTUL RECE DE ORDIN II

Vânt

Aer
CALD

Aer RECE
FRONT
RECE
 FRONTUl OCLUS
Aer RECE staționar
Front OCLUS
Frontul oclus ia naștere atunci
când un front rece situat în spatele
unui front cald, se deplasează mai
repede decât frontul cald și
ajungandu-l se contopește cu acesta.
Aer CALD
TIPURILE DE FRONT OCLUS:

- Frontul oclus cu caracter cald

- Frontul oclus cu caracter rece
Aer RECE
care
avansează
 FRONTUl OCLUS
Aer CALD
FRONTUL OCLUS RECE

AER
Aer
RECE
FOARTE
RECE

Aer CALD

Aer AER
FOARTE RECE
RECE
 FRONTUl OCLUS
FRONTUL OCLUS CALD

Aer CALD

Aer
RECE
Aer
FOARTE
RECE

Aer CALD

Aer
AER RECE FOARTE
RECE
FRONTUl STAȚIONAR

Aer RECE
Aer
CALD

FRONT STAȚIONAR
SISTEME DE PRESIUNE
ANTICICLON

• Centrul de maximă presiune

• Aerul se deplasează de la centrul sistemului spre exterior

• Presiunea crește spre centrul sistemului

TIPURI DE ANTICICLON

• Sisteme din partea superioară a troposferei

• Sisteme din partea mediană a troposferei

• Sisteme de suprafață
EFECTELE SISTEMELOR DE
SUPRAFAȚĂ

• Aer cald care coboară din partea superioară a troposferei

• Cer senin

• Temperaturi scăzute pe timpul nopții

EFECTELE SISTEMELOR
DIN PARTEA INFERIOARĂ
A TROPOSFEREI
• Căldură extremă în unele regiuni

• Numărul furtunilor este unul redus

• Poluanții sunt limitați la baza troposferei

EFECTELE SISTEMELOR DIN
PARTEA SUPERIOARĂ A
TROPOSFEREI
• Ploi și furtuni

• Confluență pe suprafața Pământului

• Estompare treptată a precipitațiilor

ANTICICLONUL CALD

• Mișcarea aerului cald

• Relația între Ecuator, zonele temperate și cei 2 poli

ANTICICLONUL RECE

• Mișcarea aerolui cald

• Relația între Ecuator, zonele temperate și cei 2 poli

CLIMATOLOGIE
ZONELE CLIMATICE
• Vânturile de vest

• Alizeele

• Vânturile polare
CURENTUL FÖHN
PERICOLE ÎN ZBOR
GIVRAJUL
GIVRAJUL
PERICOLE CE POT APĂREA
ÎN CAZUL GIVRAJULUI
AER TURBULENT
VÂNT DE FORFECARE
ORAJE
ORAJE

ORAJUL – una sau mai multe descarcari bruste

de electricitate atmosferica
• lumina scurta si intensa (fulger)
• zgomot sec / bubuit puternic (tunet)

Traznetul – descarcarea electrica care se produce

intre nor si suprata terestra
CLASIFICAREA ORAJELOR
CU CONGESTUS

 
CUMULONIMBUS CALVUS

 
CUMULONIMBUS INCUS

 
STAREA APEI ÎN CB

 
 TORNADA

 
INFLUENȚA ORAJELOR
ASUPRA AERONAVELOR
Turbulența, givraj
 
Descărcări electrice, consecințe:
a) vopsea înnegrită sau arsă; 
b) perforarea celulei și lipirea prin topire a pieselor metalice; 
c) antene radar distruse; 
d) eroziunea parbrizului; 
e) orbirea echipajului. 
 
CAZURI EXCEPȚIONALE

 
 INVERSIUNE

 
UNDĂ OROGRAFICĂ

 
UNDĂ OROGRAFICĂ

 
 REDUCEREA VIZIBILITĂȚII
DIN CAUZA PRECIPITAȚIILOR

Aer cețos
 

Ceață
 

Fum
 INFORMĂRI
METEOROLOGICE
 
 

 Stație de observare la sol

 
Balon meteorologic
 

Observare meteo din satelit

 
Observare radar
 
Hartă meteo (sinoptică)
 ORGANIZAREA
METEOROLOGICĂ
•Centre meteorologice de aerodrome
•Centre de veghe meteorologica aeronautica
•Statii meteorologice aeronautice
•Serviciul de  prognoze

AIRMET
SIGMET
AIREP
ATIS
SPECI
METAR
TAF