Baza de Date Intrebari Meteo

Nr.
Intebare
1.
Care este documentul emis la nivel international care se refera la Serviciile meteorologice pentru
navigatia aeriana civila international:
a)
b)
c)
d)
2.
La nivel national a fost emis o reglementare menita sa fie corespondentul Anexei 3 ICAO in spatiul
national. Aceasta reglementare se numeste:
a)
b)
c)
d)
3.
Birou Meteorologic Autorizat

Centru de Veghe Meteorologica;
Statie meteorologica;
Birou Meteorologic de Aerodrom.
Unitatea desemnat s furnizeze servicii meteorologice pentru activitile aeronautice civile n

limitele unei regiuni de informare a zborurilor sau regiuni de control, n conformitate cu prevederile
prezentei reglementri se numeste:
a)
b)
c)
d)
7.

Birou Meteorologic de Aerodrom;
Birou Meteorologic Autorizat.
Cine asigur expozeul verbal, consultaia i documentaia de zbor membrilor echipajelor aeronavelor
i/sau altui personal de operaiuni zbor:
a)
b)
c)
d)
6.
RACR-ASMET;
PIAC-CMA;
RACR-AIS;
PIAC-ATS.
Unitatea, situat la aerodrom, desemnat s furnizeze servicii meteorologice pentru activitile

aeronautice civile n conformitate cu prevederile prezentei reglementri se numeste:
a)
b)
c)
d)
5.
RACR-AIS;
RACR-ATS;
RACR-ASMET;
RACR-RA.
Echivalentul national al Manualului WMO Nr. 306 referitor la codurile meteo aeronauticeeste:
a)
b)
c)
d)
4.
Anexa 2 ICAO;
Anexa 15 ICAO;
Anexa 3 ICAO;
Anexa 9 ICAO.

Birou Meteorologic Autorizat
Birou Meteorologic de Aerodrom.
Cine elaboreaz informaii SIGMET i alte informaii pentru zona sa de responsabilitate?

a) Birou Meteorologic Autorizat
b) Centru de Veghe Meteorologica;

c) Statie meteorologica;
d) Birou Meteorologic de Aerodrom.
8.
Cine atunci cnd este cazul, furnizeaz informaii primite referitoare la eliberarea accidental n
atmosfer a materialelor radioactive, pentru zona sa de responsabilitate sau pentru zonele nvecinate
acesteia, unitii de trafic aerian ACC/FIC asociate i unitilor de informare aeronautic?
a)
b)
c)
d)
9.

Birou Meteorologic de Aerodrom;
Birou Meteorologic Autorizat.
In care strat atmosferic au loc fenomenele meteorologice:

a)
b)
c)
d)
Mezosfera;
Tropopauza;
Stratosfera;
Troposfera.
10.
Stratul atmosferic aflat intre troposfera si stratosfera se numeste _____________________________
11.
Incercuiti afirmatiile adevarate despre troposfera.

a)
b)
c)
d)
e)
f)
12.
Stratul atmosferic cel mai apropiat de suprafata terestra;

Contine intre 10% - 20% din masa totala a atmosferei;
Contine Intre 95% - 99% din cantitatea totala a vaporilor de apa;
Este cel mai turbulent strat;
Aici se produc numai miscari de convectie pe verticala;
Aici se produc miscari de convectie numai pe orizontala.
In troposfera se produc numai urmatoarele fenomenele meteo: nori, precipitatii si aici se formeaza
centrii barici si fronturile atmosferice.
Adevarat
13.
Fals
In troposfera se produc toate fenomenele meteo: variatii de temperatura si presiune, vant, nori,
precipitatii, aici se formeaza centrii barici si fronturile atmosferice.
Adevarat
Fals
14.
Grosimea tropopauzei poate varia de la ________________________________ pana la

__________________.
15.
Tropopauza este mai __________________ la poli si mai _____________________ la ecuator.
16.
Tropopauza prezinta doua rupturi, una in __________________________________ si alta in

__________________________________.
17.
Zonele de rupture a tropopauzei sunt importante pentru ca aici iau nastere _____________________
18.
Majoritatea aeronavelor comerciale de linie opereaza in tropopauza respectiv partea inferioara a

stratosferei din cauza
___________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________.
19.
Zona de contact intre masele de aer se numeste:

a)
b)
c)
d)
Ruptura tropopauzei;
Zona de ruptura;
Front atmospheric;
Curent jet.
20.
Azotul se gaseste in atmosfera in proportie de ______________.
21.
Ce elemente intra in compozitia atmosferei?

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
22.
Oxigenul se gaseste in atmosfera in proportie de _______________
23.
Atmosfera standard OACI este un set de valori medii care se refera la:
a)
b)
c)
d)
24.
Temperatura aerului la nivelul solului;

Presiunea aerului la MSL;
Rata de variatie a temperaturii cu altitudinea;
Rata de variatie a presiunii cu temperatura.
Rata de variatie a temperaturii cu altitudinea este:

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
25.
Portiunea din atmosfera in care parametrii meteorologici se pastreaza aproape constanti si aspectul
vremii ramane neschimbat se numeste:
a) atmosfera standard;
b) masa de aer;
c) front atmosferic;
d) zona de clima.
26.
Masele de aer se formeaza datorita stationarii aerului un timp mai indelungat deasupra unei anumite
regiuni de pe Pamant si imprumuta cacteristicile stratului subiacent.
Adevarat
27.
Procesele mai importante care echilibreaza masa sunt:

a)
b)
c)
d)
28.
advectia;
turbulenta;
radiatia;
convectia verticala.
Masele de aer se formeaza atat in cicloni cat si anticicloni.

Adevarat
29.
Fals
In cicloni se pot forma mase de aer pentru ca vanturile din depresiuni aduc mereu aer cu proprietati
si umezeala diferite, vanturile la suprafata fiind convergente si gradientii termici sunt mari.
Adevarat
30.
Fals
Fals
Clasificati masele de aer din punct de vedere geografic.

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
31.
Clasificati masele de aer din punct de vedere termic.

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
32.
Clasificati masele de aer din punct de vedere termo-dinamic.

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
33.
In aceasta zona sursa, presiunea este scazuta datorita convergentei alizeelor si vanturilor tropicale ce
au componenta estica, iar acest brau de presiune scazuta se numeste zona de convergenta
intertropicala. Aici, in zonele de calm se formeaza mase de aer, in general deasupra marilor intinderi
oceanice denumite:
a)
b)
c)
d)
34.
Aceste zone sursa sunt in general deasupra uscatului, aici intalnindu-se cele mai mari deserturi ale
lumii. Regiunile cele mai importante in emisfera nordica sunt nordul Africii, sudul si sud-vestul
Statelor Unite, zona de nord a Mexicului. Aici se formeaza mase de aer denumite:
a)
b)
c)
d)
35.
mase de aer tropicale;

mase de aer polare;
mase de aer ecuatoriale;
mase de aer arctice
Gradientul termic vertical in straturile joase de aer este mai mic decat gradientul termic vertical.
Convectia termica nu este asa importanta incat sa se dezvolte formatiuni noroase cumuliforme, norii
specifici fiind in forma de panza, Stratus. Daca masa are umezeala scazuta, cerul poate ramane senin.
Aceste mase de aer sunt de obicei de aer cald, care in timpul iernii favorizeaza aparitia inversiunilor
termice.
a)
b)
c)
d)
38.

mase de aer polare;
mase de aer arctice
Zonele sursa se afla langa poli, deasupra regiunilor inghetate, iar masele de aer se formeaza repede.
Sunt cele mai reci mase, aceste zone fiind lipsite de insolatie (emisfera sudica din iunie pana in
septembrie, iar emisfera nordica, din decembrie pana in martie). Masele de aer se deplaseaza pana in
zona latitudinilor medii. Daca circulatia devine ultrapolara, NE-SV, masa de aer ajunge pana in sudul
Europei aducand ninsori insemnate si ger. Aceste mase de aer se numesc:
a)
b)
c)
d)
37.

mase de aer polare;
mase de aer arctice
zona sursa se intinde intre latitudinile 500-650 la nord si sud. In emisfera nordica zonele sursa
importante sunt Siberia, Pacificul de Nord, Alaska, nordul Canadei, iar aerul este foarte umed (polar
maritim); este in general mai rece vara decat uscatul si mai cald iarna. Aici se formeaza mase de aer
denumite:
a)
b)
c)
d)
36.

mase de aer polare;
mase de aer arctice.
Mase de aer stabile;

Mase de aer instabile;
Mase de aer cald;
Mase de aer rece.
Gradientul termic vertical din straturile inferioare este mai mare decat gradientul termic adiabatic. In
cursul zilei apar miscari convective, ce duc la aparitia norilor cumuliformi bine dezvoltati. Aerul
tropical este cel mai cald si ce mai putin stabil. Tropopauza este foarte inalta, aproximativ 15 -17 km,
iar in stratosfera, deasupra tropicelor,masa de aer este cea mai rece:
a) Masa de aer rece;
b) Masa de aer stabile;

c) Masa de aer cald;
d) Masa de aer instabila.
39.
In functie de geneza fronturile atmosferice se clasifica in:

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
40.
O suprafata frontal apare in atmosfera, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) doua mase de aer cu proprietati chimice asemanatoare se afla de o parte si de alta a unei
convectii termice;
b) de o parte si de alta a viitorului front sa existe deja doua mase de aer cu proprietati fizice
diferite, cum ar fi o masa calda in vecinatatea unei mase reci;
c) in zona de anticiclon exista un gradient baric necesar pentru a conduce la advectia termica si
la o turbulenta destul de puternica incat sa amestece cele doua mase de aer;
d) circulatia maselor de aer sa se faca astfel incat sa se mentina un contact cat mai strans intre
ele, pentru ca in zona de tranzitie proprietatile lor sa varieze in mod brusc.
41.
Norii specifici frontului cald sunt:

a)
b)
c)
d)
42.
CB, TCU, ST, CU;

CI, CS, AS, NS;
CU, ST, SC, AS;
CI, CB, ST, CU.
Caracteristicile frontului cald.

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
43.
Norii specifici frontului rece de ordinul I sunt:

a)
b)
c)
d)
44.
CI, CS, AS, NS;

CB, TCU, CS, NS;
CS, AS, NS, CB;
CI, CS, CC, AS.
Caracteristicile frontului rece.

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
45.
Frontul oclus cu caracter clad este:

a) frontul in care masa de aer din spatele acestuia este lal fel de calda ca cea din fata lui;
b) frontul in care masa de aer rece ce inainteaza in spatele frontului oclus este la fel de rece
decat masa de aer care se afla in fata acestuia;
c) frontul in care masa de aer rece ce inainteaza in spatele frontului oclus este mai rece decat
masa de aer care se afla in fata acestuia;
d) frontul in care masa de aer din spatele acestuia este mai calda decat cea din fata lui.
46.
Frontul oclus cu caracter rece este:

a) frontul in care masa de aer din spatele acestuia este lal fel de calda ca cea din fata lui;
b) frontul in care masa de aer rece ce inainteaza in spatele frontului oclus este la fel de rece
decat masa de aer care se afla in fata acestuia;
c) frontul in care masa de aer rece ce inainteaza in spatele frontului oclus este mai rece decat
masa de aer care se afla in fata acestuia;
d) frontul in care masa de aer din spatele acestuia este mai calda decat cea din fata lui.
47.
La frontal oclus cu caracter cald, in momentul ocluziunii:

a)
b)
c)
d)
48.
Liniile de egala presiune trasate pe o harta de suprafata, pot avea adesea forme inchise, definind
zone aproximativ circulare de presiune inalta sau joasa se numesc:
a)
b)
c)
d)
49.
anticicloni;
izogone;
izobare;
cicloni.
Forma barica ce delimiteaza, prin izobare inchise, o zona cu presiune atmosferica relativ scazuta, in
care valorile scad de la periferie catre centrul depresiunii se numeste:
a)
b)
c)
d)
50.
masa de aer rece este impinsa deasupra masei de aer mai putin rece;
masa de aer mai rece intra sub masa de aer rece;
masa de aer cald intra sub masa de aer rece;
masa de aer mai putin rece se urca deasupra masei de aer rece.
anticicloni;
izogone;
izobare;
cicloni.
Forma barica ce delimiteaza, prin izobare inchise, o zona cu presiune atmosferica relativ ridicata in
care valorile scad de la centru catre periferie se numeste:
a)
b)
c)
d)
anticicloni;
izogone;
izobare;
cicloni.
51.
Cum se deplaseaza vantul in ciclon?

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
52.
Cum se deplaseaza vantul in anticiclon?

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
53.
Regiune de presiune scazuta, situata ntre regiuni cu presiune mai ridicata, nedelimitate prin izobare
inchise, ci prin izobare curbate in forma de V sau U se numeste:
a)
b)
c)
d)
54.
Regiune de presiune ridicata, situata ntre regiuni cu presiune mai scazuta, fara a contine izobare
nchise. Este o forma barica alungita prin prelungirea unui anticiclon si este situata intre doua regiuni
cu presiune atmosferica relativ scazuta si se numeste:
a)
b)
c)
d)
55.
culoar depresionar;
talveg;
sa barometrica;
dorsala.
Forma barica cuprinsa intre doi cicloni si doi anticicloni asezati diametral opus unde presiunea scade
spre cele doua minime si creste catre cele doua maxime se numeste:
a)
b)
c)
d)
57.
culoar depresionar;
talveg;
sa barometrica;
dorsala.
Regiunea cu presiune scazuta, care leaga doi cicloni principali, marginiti lateral de valori relativ
ridicate ale presiunii se numeste:
a)
b)
c)
d)
56.
culoar depresionar;
talveg;
sa barometrica;
dorsala.
culoar depresionar;
talveg;
sa barometrica;
dorsala.
Pe harta anexata, identificati un ciclon si un anticiclon.
58.
In imaginea alaturata, care este directia vantului fata de izobare, cat de tare bate vantul si de ce
(emisfera nordica)?
59.
(emisfera sudica)?
60.
(emisfera nordica)?
61.
(emisfera sudica)?
62.
Vanturile anabatice apar datorita:

a)
b)
c)
d)
63.
Vanturile catabatice apar datorita:

a)
b)
c)
d)
64.
Vanturilor anabatice;
Vanturilor catabatice;
Vanturilor de Fhn;
Vanturilor de vale.
Vanturile de vale apar datorita:

a)
b)
c)
d)
66.
racirii pregnante a aerului de pe munte;

incazirii aerului din vai si depresiuni;
canalizarii pe vaile montane;
aparitia in timpul noptii a brizei de sol.
Efectul Venturi (viteza va creste mai mult cu cat spatiul este mai ingust) se intalneste in cazul:
a)
b)
c)
d)
65.


Explicati sumar vantul de tip Fhn.

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
67.
Viteza vantului este masurata cu ajutorul:

a)
b)
c)
d)
68.
anemometrului;
giruetei;
pluviometru;
ceilometru.
Directia vantului este masurata cu ajutorul:

a)
b)
c)
d)
anemometrului;
giruetei;
pluviometru;
ceilometru.
69.
Directia medie a vantului la suprafata trebuie sa fie masurate si raportate in grade fata de:
a)
b)
c)
d)
70.
Nordul magnetic;
Nordul adevarat;
Nordul compas;
In functie de instructiunile locale agreeate de Autoritatea Meteorologica.
La ce inaltime trebuie sa fie instalate instrumentele cu ajutorul carora se masoara directia si viteza
vantului?
___________________________________________________________________________________
71.
Perioada de mediere pentru vantul de suprafata pentru mesajele regulate i speciale de observaii
meteorologice difuzate pe plan local trebuie sa fie de:
a)
b)
c)
d)
72.
Perioada de mediere pentru mesajele METAR i SPECI trebuie sa fie de:

a)
b)
c)
d)
73.
VRB03KT 120V170;
15003MPS;
215P99KT;
VRB08MPH;
VRB08.
Incercuiti expresiile corecte pentru exprimarea vantului, conforme cu cerintele PIAC-CMA:

a)
b)
c)
d)
e)
75.
10 minute;
8 minute;
5 minute;
2 minute.

a)
b)
c)
d)
e)
74.
10 minute;
8 minute;
5 minute;
2 minute.
15508KT;
15003MPS 110V150;
220P99KT;
VRB08KT;
00000KT.

a)
b)
c)
d)
e)
18012G25KT;
VRB03KT 180V250;
220P199KMH;
VRB08MPH;
00000KT.
76.

a)
b)
c)
d)
e)
77.

a)
b)
c)
d)
e)
78.
VRB03KT 120V170;
15003MPS;
215P99KT;
VRB08MPH;
VRB08.

a)
b)
c)
d)
e)
79.
VRB10KT (sector de variatie mai mic de 180 grade);

VRB02MPS;
VRB06KMH (sector de variatie mai mic de 180 grade);
VRB08MPS 150V230;
VRB00KT.
00000;
18512MPS;
33001G20KT;
18020KT;
19012KT 120V220.
Pentru ceata de radiatie sunt adevarate urmatoarele expresii:

a) Vnt slab la suprafata: Daca aerul este calm, se va forma doar roua sau un strat subtire de
ceata la sol. n schimb, un vnt moderat sau puternic vor dispensa ceata si va conduce la
formarea de nori de turbulenta (stratus sau stratocumulus). Viteza vntului cea mai favorabila
este n general de 1 pna la 4 metri;
b) Daca un aer cald traverseaza o suprafata mai rece, racirea la contactul cu suprafata
subiacenta produce acest tip de ceata;
c) Umiditatea relativa mare n apropierea suprafetei solului: poate exista o cantitate suficienta
de vapori de apa n primii aproximativ 100m sau o alimentare cu vapori de apa prin
evaporarea produsa n apropierea unui sol umed. Este necesar n acest caz o racire usoara
pentru a fi atins punctul de saturatie;
d) Aceasta se produce atunci cnd aerul se satureaza prin detenta adiabatica pe masura ce se
ridica n lungul unei pante catre presiuni inferioare.
80.
Pentru formarea cetii de radiatie este necesara o viteza a vantului:

a)
b)
c)
d)
81.
Redusa, intre 5 si 8 mps;

Vant calm;
Sub 4 mps;
Vantul nu influenteaza.
Care este diferena dintre ceaa de radiaie i ceaa de advecie?

a) Ceaa de radiaie se formeaz prin rcirea suprafeei ntr-un vnt calm. Ceaa de advecie se
formeaz prin evaporare deasupra mrii.
b) Ceaa de radiaie se formeaz datorit rcirii n timpul nopii, iar ceaa de advecie datorit
rcirii n timpul zilei.

c) Ceaa de radiaie se formeaz doar n apropierea solului, iar ceaa de advecie numai pe
mare;
d) Ceaa de radiaie se formeaz datorit rcirii suprafeei solului n timpul nopii cnd sufl un
vnt uor iar ceaa de advecie se formeaz cnd aerul cald i umed se deplaseaz peste o
suprafa rece.
82.
Din punct de vedere barometric, urmatoarele forme de relief pot cauza aparitia cetii de radiatie:
a)
b)
c)
d)
83.
Din punct de vedere barometric, urmatoarele forme de relief pot cauza aparitia cetii de radiatie:
a)
b)
c)
d)
84.
Dorsala;
Ciclon;
Anticiclon;
Talveg.
Dimineaa imediat urmtoare unei nopi calme, cu cer senin, cnd valoarea temperaturii aerului a
sczut, ajungnd la valoarea temperaturii punctului de rou, este cel mai probabil s se produc:
a)
b)
c)
d)
85.
Sa barometrica;
Ciclon;
Anticiclon;
Malstina barometrica.
ceat de advecie ;
cea de radiaie;
timp frumos;
front rece.
Ceata de advectie poate aparea atunci cand un aer cald poate traversa o suprafata mai rece sau un
aer rece poate traversa o suprafata mai calda.
Adevarat
86.
Pentru formarea cetii de advectie este necesara o viteza a vantului:

a)
b)
c)
d)
87.
Redusa, intre 8 si 10 mps;

Vant calm;
Pana la 8 mps;
Vantul nu influenteaza.
In ceata de advectie:
a)
b)
c)
d)
88.
Fals
Vizibilitatea ramane constanta indiferent de inaltime;

Vizbilitatea scade tot mai mult cu inaltimea;
Vizibilitatea creste tot mai mult cu intaltimea;
Vizibilitatea este maxima in zona solului.
Aceast tip de ceata se produce atunci cnd aerul se satureaza prin detenta adiabatica pe masura ce se
ridica n lungul unei pante catre presiuni inferioare:
a)
b)
c)
d)
89.
Ceata de radiatie;
Ceata de evaporare;
Ceata de advectie;
Ceata de panta.
Ceata de evaporare apare atunci cand:

a) un aer cald traverseaza o suprafata mai rece sau un aer rece traverseaza o suprafata mai
calda;
b) un aer cald traverseaza o suprafata mai rece;
c) un aer cald traverseaza o suprafata mai rece si un aer rece traverseaza o suprafata mai calda;
d) un aer rece traverseaza o suprafata mai calda;
90.
Urmatoarele se incadreaza la pericole atunci cand o aeronava intalneste cenusa vulcanica:

a)
b)
c)
d)
91.
Informatiile despre cenusa vulcanica sunt transmise prin intermediul mesajelor:

a)
b)
c)
d)
92.
2.5 m;
3.5 m;
2.5 ft;
6.5 ft.
Perioada de mediere pentru vizibilitatea orizontal pentru mesajele regulate i speciale de observaii
meteorologice difuzate pe plan local trebuie s fie:
a)
b)
c)
d)
95.
Variometru;
Transmisiometru;
Vizibilometru;
Anemometru.
La ce intaltime deasupra pistei trebuie masurata vizibilitatea?

a)
b)
c)
d)
94.
circulare aeronautice;
NOTAM;
ASHTAM;
PIB.
Pentru masurarea vizibilitatii se utilizeaza:

a)
b)
c)
d)
93.
particulele de cenusa vulcanica adera la fuselaj;

parbrizul bordului devine translucid;
cenua, din cauza temperaturii ridicate poate cimenta motorul;
particulele de cenusa vulcanica bordul de atac al ampenajului.
10 minute;
5 minute;
2 minute;
1 minut.
Perioada de mediere pentru vizibilitatea orizontal pentru mesajele METAR i SPECI trebuie s fie:
a)
b)
c)
d)
96.
Incercuiti exprimarile corecte ale grupei vizibilitatii in conformitate cu PIAC-CMA:

a)
b)
c)
d)
e)
97.
2800 1000W;
2150;
3000;
0825;
0850.
Incercuiti exprimarile corecte ale grupei RVR in conformitate cu PIAC-CMA:

a)
b)
c)
d)
e)
101.
6000 2800E;
3000 2000N;
9000 5000SE;
3000 1300NE;
1500 1000E.

a)
b)
c)
d)
e)
100.
0350;
6000;
9999;
8500;
0425.

a)
b)
c)
d)
e)
99.
1850;
1800;
5500;
8000;
0850.

a)
b)
c)
d)
e)
98.
10 minute;
5 minute;
2 minute;
1 minut.
0375;
2100;
2000;
P1500;
0450.

a)
b)
c)
d)
e)
1375;
M0050;
0380;
0325U;
0150V0225.
102.

a)
b)
c)
d)
e)
103.

a)
b)
c)
d)
e)
104.
150V175;
800VP1500N;
0050;
800V700D;
0800DV1300.
1250;
M0050;
0375;
0325D;
0150V0275N.
Despre fenomenul aer cetos, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) Fenomen hidrometeorologic reprezentat prin picaturi mici de apa sau cristale fine de gheata
in suspensie in atmosfera;
b) Apare numai in conditii de advectie;
c) Reduce vizibilitatea sub 5 kilometri dar nu mai putin de 1000 de metri;
d) Se intinde pana la cel mult 2 metri deasupra solului;
105.
Pentru a raporta ceata subtire trebuie ca vizibilitatea la doi metri deasupra nivelului solului s fie
egal sau mai mare de 1000 metri i vizibilitatea aparent n stratul de cea s fie mai mic de 1000
metri.
Adevarat
106.
Fals
Ploaia cade predominant din norii:

a)
b)
c)
d)
CU, ST;
SC, NS;
CI, CC;
AC, AS.
107.
Avesa de ploaie este specifica norilor ______________________________________________
108.
Burnita este spsecifica norilor:

a)
b)
c)
d)
109.
CB;
ST;
CI;
CU.
Ploaia cade predominant din norii:

a) CU, ST;
b) SC, NS;
c) CI, CC;
d) AC, AS.
110.
Ninsoarea cade predominant din norii:

a)
b)
c)
d)
111.
Pentru aparitia ninsorii, temperatura de la sol trebuie sa fie:

a)
b)
c)
d)
112.
Mazariche tare;
Mazariche moale;
Grindina;
Ninsoare grauntoasa.
Precipitatie sub forma de particule de gheata alba si opaca; in general, particulele sunt conice sau
rotunjite iar diametrul lor poate atinge 5mm:
a)
b)
c)
d)
115.
Mazariche tare;
Mazariche moale;
Grindina;
Precipitatie sub forma de granule de gheata foarte mici, albe si opace, aceste particule au o forma
aproximativ plata sau alungita iar diametrul lor este, in general, mai mic de 1 mm:
a)
b)
c)
d)
114.
Intre -5 si 0 grade Celsius;

Intre -5 si 1 grade Celsius;
Intre 1 si 2 grade Celsius;
Intre 1 si 5 grade Celsius.
Precipitatie constituita din particule de gheata, fie transparente, fie partial sau in totalitate opace, in
general de forma sferoidala, conica sau neregulata, care cad dintr-un nor fie separate fie aglomerate
in blocuri:
a)
b)
c)
d)
113.
SC, NS;
CU, ST;
AC, AS;
CI, CC.
Mazariche tare;
Mazariche moale;
Grindina;
Particule de gheata translucida, aproape ntotdeauna sferice, uneori cu vrfuri conice, necasante si
care ricoseaza/produc zgomot la impact:
a)
b)
c)
d)
Mazariche tare;
Mazariche moale;
Grindina;
116.
REZERVAT
117.
Despre fenomenul ace de ghea sunt adevrate afirmaiile:

a)
b)
c)
d)
118.
Din punct de vedere meteorologic, VC inseamna un fenomen care se manifesta la maxim ______ in
jurul aerodromului:
a)
b)
c)
d)
119.
RA, GR;
DZ, UP;
TS, UP;
RA, UP.
Pentru masurarea cantitatii de precipitatii lichide cazute se foloseste:

a)
b)
c)
d)
123.
DU ridicate de vnt la o nlime de mai puin de 2 metri deasupra solului;

SA ridicate de vnt la mai mult de 3 metri deasupra solului;
DU ridicate de vnt la o nlime de mai puin de 1 metru deasupra solului;
SN ridicate de vnt la mai mult de 2 metri deasupra solului.
Descriptorul FZ poate fi asociat cu urmatoarele:

a)
b)
c)
d)
122.
DU ridicate de vnt la o nlime de mai puin de 2 metri deasupra solului;

SA ridicate de vnt la mai mult de 3 metri deasupra solului;
SN ridicate de vnt la o nlime de mai puin de 1 metru deasupra solului;
DU ridicate de vnt la mai mult de 2 metri deasupra solului.
Descriptorul DR se utilizeaza in combinatie cu:

a)
b)
c)
d)
121.
32 km;
24 km;
16 km;
8 km.
Descriptorul DR se utilizeaza in combinatie cu:

a)
b)
c)
d)
120.
este periculos pentru c formeaz givraj sub form de chiciur;

se formeaz din nori Stratus;
se formeaz atunci cnd cerul este senin i temperatura scade brusc sub -100C;
scade vizibilitatea sub 5000 m.
Anemometrul;
Pluviometru
Transmisiometrul;
Variometru.
Decodificati in limbaj clar urmatoarele fenomene:

a)
b)
c)
d)
FZRA ________________________________________________________________;
FZDZ________________________________________________________________;
TSRA________________________________________________________________;
SHRA________________________________________________________________
124.

a)
b)
c)
d)
125.

a)
b)
c)
d)
126.
+SG ________________________________________________________________;
GS________________________________________________________________;
BLDU________________________________________________________________;
UP________________________________________________________________
Orajele sunt associate norilor:

a)
b)
c)
d)
129.
SHUP________________________________________________________________;
VCPO________________________________________________________________;
PRFG________________________________________________________________;
+SHRAGR________________________________________________________________

a)
b)
c)
d)
128.
MIFG ________________________________________________________________;
RETS________________________________________________________________;
RERA________________________________________________________________;
RESHRA________________________________________________________________

a)
b)
c)
d)
127.
DRSN________________________________________________________________;
BCFG________________________________________________________________;
BLSA________________________________________________________________;
VCBLSN________________________________________________________________
CU;
SC;
NS;
CB.
Pentru ca norii Cumulonimbus sa se formeze este nevoie de:

a) O cantitate ridicata de aer uscat;
b) un mecanism initial de ridicare pentru a forta aerul sa urce pna la un nivel de la care urcarea
sa se faca pe baza energiei proprii;
c) un gradient termic vertical mai mare dect gradientul adiabatic al aerului umed saturat pna
la altitudini ridicate;
d) o radiatie puternica de la sol astfel incat aerul uscat sa fie ridicat pana la nivelul la care
picaturile de apa sa coalizeze si sa dea nastere convectiei.
130.
In ce moment al zilei sunt orajele predispuse sa apara?

a) Dimineata;
b) Sfarsitul dupa-amiezei;
c) Inainte ca soarele sa fie in dreptul meridianului locului;
d) Inceputul serii.
131.
Care sunt stadiile norului CB?

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
132.
In aceasta faza a norului CB, curenti ascendenti puternici se extend in masa norilor.
a) Faza de dezvoltare;
b) Faza de maturitate;
c) Faza de disipare.
133.
In aceasta faza a norului CB, cad picaturi de apa sau particule de gheata din partea de jos a norului
rezultand astfel ncetinirea prin frecare a hidrometeorilor n cursul caderii iar curentii ascendenti se
transforma n curenti descendenti n anumite parti ale norului.
134.
In aceasta faza a norului CB, curentii ascendenti dispar complet.

135.
Care este variatia presiunii la trecerea norului orajos?

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
136.
Care este variatia temperaturii la trecerea norului orajos?

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
137.
Fenomenul caracterizat prin intensificarea brusca si de scurta durata a vitezei vantului si prin
schimbarea directiei acestuia se numeste:
a)
b)
c)
d)
138.
Oraj;
Vijelie;
Tromba;
Turbion.
Vartejul cu ax vertical, de dimensiuni orizontale mici (20 - 100 m deasupra marii si 200 - 1000 m
deasupra uscatului), in care viteza miscarii turbionare poate depasi 500 km/h, iar viteza verticala 40 -
50 m/s se numeste:
a)
b)
c)
d)
139.
Fenomenul de coalescenta se refera la:

a)
b)
c)
d)
140.
Mentinerea in aer a picaturilor de apa prin principiul fortei arhimedice;

Cresterea dimensiunilor particolelor de gheata prin depunerea de noi straturi de gheata;
Traseul fenomenului grindina prin norul orajos;
Formarea fenomenului de tromba prin scaderea brusca a presiunii.
Coloana de aer descendent care se loveste cu putere de pamant si cauzeaza astfel o crestere a
vantului de suprafata in directie concentrica se numeste:
a)
b)
c)
d)
141.
Turbion;
Vijelie;
Oraj;
Tromba.
Turbion;
Tromba;
Microrafala;
Vijelie.
Atunci cand curentul descendent iese din nor si viteza acestuia creste pana in momentul in care ia
contact cu solul, cea mai mare viteza a acestuia fiind la momentul contactului, la care faza a
microrafalei se incadreaza aceasta?
a) Downburst;
b) Outburst;
c) Cushion.
142.
Atunci cand dupa momentul de impact, vantul generat la impact se imprastie concentric si se roteste
in vortex-uri din cauza inertiei, la care faza a microrafalei se incadreaza aceasta?
a) Downburst;
b) Outburst;
c) Cushion.
143.
Atunci cand viteza vantului la suprafata este incetinita din cauza frecarii (rezistenta la inaintare) iar
diametrul vortex-ului se mareste, la care faza a microrafalei se incadreaza aceasta?
a) Downburst;
b) Outburst;
c) Cushion.
144.
Norii se formeaza atunci cand:

a)
b)
c)
d)
Vaporii de apa sunt prezenti;

Umiditatea relativa atinge valori de 98%;
Vaporii de apa condenseaza;
Temperatura aerului si temperatura punctului de roua sunt aproximativ egale;
145.
Ceata se formeaza atunci cand:

a)
b)
c)
d)
146.
Din cadrul etajului inferior de nori, fac parte:

a)
b)
c)
d)
147.
ST;
CU;
NS;
SC.
Acesti nori incep sa se formeze de la nivelul de condensare, fapt care determina ca baza aparenta a
acestor nori sa fie la acelasi nivel:
a)
b)
c)
d)
151.
CU, ST, SC;

CS, CI, CC;
CB, AS, SC;
ST, SC, CC.
Nori separati, densi, cu contururi bine delimitate, care se dezvolta vertical sub forma de conopida,
domuri sau turnuri:
a)
b)
c)
d)
150.
CU, ST;
NS, CI, CC;
AC, AS;
ST, SC, CC.
Din cadrul etajului superior de nori, fac parte:

a)
b)
c)
d)
149.
CU, ST, SC;

NS, CI, CC;
CB, AS, SC;
ST, SC, CC.
Din cadrul etajului mijlociu de nori, fac parte:

a)
b)
c)
d)
148.
Vaporii de apa sunt prezenti;

Umiditatea relativa atinge valori de 98%;
Vaporii de apa condenseaza;
Temperatura aerului si temperatura punctului de roua sunt aproximativ egale;
ST;
SC;
NS;
CU.
Patura noroasa cenusie, adesea intunecata, al carei aspect poate fi difuz datorita precipitatiilor si
mascheaza complet soarele sau luna:
a)
b)
c)
d)
ST;
CU;
NS;
SC.
152.
Ce nori indica cel mai bine prezenta turbulentei in zona terminal?

___________________________________________________________________________________
153.
Nor dens, cu extindere verticala considerabila, in forma de munte sau turnuri enorme.
a)
b)
c)
d)
154.
Instrumentul utilizat in determinarea bazei norilor se numeste:

a)
b)
c)
d)
155.
Altitudinea medie a zonei;

Cota oficiala a zonei;
Cota oficiala a aerodromului;
Nivelul marii.
In mesajele meteorologice de observatie si de prognoza, in cazul pistelor cu apropieri de precizie, se

raporteaza inaltimea bazei norilor raportata la:
a)
b)
c)
d)
159.
FEW, NSC;
NSC, NCD;
BKN, OVC;
FEW, SCT.
In mesajele meteorologice de observatie si de prognoza se raporteaza inaltimea bazei norilor

raportata la:
a)
b)
c)
d)
158.
FEW, NSC;
NSC, NCD;
BKN, OVC;
FEW, SCT.
Exprimarea Nebulozitate se refera la acoperiri:

a)
b)
c)
d)
157.
Pluviometru;
Anemometru;
Barometru;
Ceilometru.
Exprimarea Grad de acoperire se refera la acoperiri:

a)
b)
c)
d)
156.
SC;
CB;
CU;
NS.
Altitudinea medie a zonei;

Cota pragului pistei;
Cota oficiala a zonei;
Nivelul marii.
Incercuiti grupele de nori raportate corespunzator din punct de vedere PIAC-CMA:
a)
b)
c)
d)
160.
Incercuiti grupele de nori raportate corespunzator din punct de vedere PIAC-CMA:

a)
b)
c)
d)
161.
FEW020 SCT035 FEW045;

SCT025 FEW030CB;
FEW025 SCT030 BKN015;
SCT025 FEW030.
FEW020 BKN045;
BKN025 FEW030CB;
SCT030 OVC045;
SCT025 FEW030.
Transferul de caldura se realizeaza prin urmatoarele procese principale:

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
162.
Cand se inregistreaza cea mai scazuta temperatura pe parcursul zilei?

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
163.
Cand se inregistreaza cea mai crescuta temperatura pe parcursul zilei?

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
164.
In conditiile ISA, la altitudinea de 9000 ft, temperatura este (demonstrati prin calcul):
a)
b)
c)
d)
165.
-0.8 C;
-2.8 C;
-4.8 C;
+1.1 C.
Daca temperatura la nivelul marii este 20 C, atunci ce temperatura va fi la FL120 si la ce nivel vom
intalni izoterma de 0 C?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
166.
a)
b)
c)
d)
-10.8 C;
-12.7 C;
-14.7 C;
+16.7 C.
167.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
168.
a)
b)
c)
d)
169.
-38.5 C;
-40.5 C;
-42.5 C;
-44.4 C.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
170.
a)
b)
c)
d)
171.
-34.2 C;
-34.5 C;
-34.8 C;
-35.5 C.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
172.
In mesajele meteorologice, temperatura se rotunjeste ______________________________________

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
173.
Cum se decodifica raportarea temperaturii M00?

___________________________________________________________________________________
174.
Care sunt minimele si maximele de presiune pe parcursul unei zile?

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
175.
Daca valoarea QNH este 1015 hPa, care va fi valoarea QFE stiind ca aerodromul este la o cota de 340
de metri?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
176.
de metri?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
177.
de metri?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
178.
de metri?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
179.
de picioare?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
180.
ft?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
181.
ft?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
182.
ft?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
183.
ft?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
184.
Daca o aeronava pleaca de la aerodromul A unde valoarea QNH este 1020 si cota aerodromului este
540 ft si ajunge la aerodromul B unde valoarea QNH este 1030 si cota aerodromului este aceasi, ce
altitudine ii va arata la prag altimetrul daca pilotul efectueaza zborul cu altimetrul calat numai cu
valoarea QNH de la aerodromul de plecare?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
185.
Daca o aeronava pleaca de la aerodromul A unde valoarea QNH este 1010 si cota aerodromului este
84m si ajunge la aerodromul B unde valoarea QNH este 1025 si cota aerodromului este aceasi, ce
altitudine ii va arata la prag altimetrul daca pilotul efectueaza zborul cu altimetrul calat numai cu
valoarea QNH de la aerodromul de plecare?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
186.
Acea valoare a presiunii pentru un anumit loc si la un anumit moment de timp care atunci cnd este
setata pe subscala altimetrului, va conduce la citirea altitudinii, se numeste:
a)
b)
c)
d)
187.
Acea valoare a presiunii pentru un anumit loc si la un anumit moment de timp care atunci cnd este
setata pe subscala altimetrului, va conduce la citirea naltimii fata de un punct de referinta (ARP sau
THR), se numeste:
a)
b)
c)
d)
188.
QNE;
QFF;
QNH;
QFE.
QNE;
QFF;
QNH;
QFE.
Acea valoare indicata de altimetru atunci cnd este setata pe subscala altimetrului valoarea standard
de 1013,2 hPa, se numeste:
a)
b)
c)
d)
QNE;
QFF;
QNH;
QFE.
189.
Spatiul masurat pe verticala intre nivelul de tranzitie si altitudinea de tranzitie se numeste

__________________________________________________ si nu trebuie mai subtire de _______ m.
190.
Instrumentul de masura pentru presiune se numeste:

a)
b)
c)
d)
191.
La raportarea presiunii, valoarea trebuie sa fie rotunjita:

a)
b)
c)
d)
192.
La hectopascalul intreg inferior;

La hectopascalul cel mai apropiat de valoarea de 0.5
La hectopascalul intreg superior;
Daca depaseste valoarea de 0.5 atunci se rotunjeste la hectopascalul intreg superior si daca
valoarea este sub 0.5 atunci se rotunjeste la hectopascalul intreg inferior.
Insolatia intr-o zi insorita incalzeste Pamantul si produce o crestere de temperatura care depinde de
caldura specifica a naturii suprafetei subiacente. Caldura este transferata aerului, aparand un curent
convectiv a carui forta depinde de temperatura atinsa de catre suprafata respective:
a)
b)
c)
d)
193.
Anemometru;
Transmisiometru;
Pluviometru;
Barometru.
Turbulenta mecanica;
Turbulenta orografica;
Turbulenta in aer clar;
Turbulenta convectiva.
Adeseori numita si turbulenta de frecare, rezulta din interactia dintre suprafata terestra si vantul n
stratul cuprins ntre sol si 2000m. Energia acestui tip de turbulenta se elibereaza ntr-un spectru larg,
care depinde n primul rnd de rugozitatea terenului:
a)
b)
c)
d)
194.
Relieful puternic marcat, cum sunt lanturile muntoase, pot produce acest tip de turbulenta, care
poate fi puternica, mai ales daca vantul sufla cvasiperpendicular pe linia muntilor. In aceste conditii
apar undele stationare:
a)
b)
c)
d)
195.
Apare oriunde in atmosfera dar normal este asociata cu vanturile puternice din atmosfera inalta sau
joasa. Turbulenta este produsa prin schimbari rapide ale vitezei vantului pe distante scurte:
a)
b)
c)
d)
196.
Turbulenta convectiva se poate descrie ca:

a) Apare oriunde in atmosfera dar normal este asociata cu vanturile puternice din atmosfera
inalta sau joasa. Forfecarea vantului si curenti verticali puternici sunt frecvent asociate cu
curentul jet, unde turbulenta este produsa prin schimbari rapide ale vitezei vantului pe
distante scurte;
b) Insolatia intr-o zi insorita incalzeste Pamantul si produce o crestere de temperatura care
depinde de caldura specifica a naturii suprafetei subiacente. Caldura este transferata aerului,
aparand un curent convectiv a carui forta depinde de temperatura atinsa de catre suprafata
respective;
c) Adeseori numita si turbulenta de frecare, rezulta din interactia dintre suprafata terestra si
vantul n stratul cuprins ntre sol si 2000m. Energia acestui tip de turbulenta se elibereaza ntrun spectru larg, care depinde n primul rnd de rugozitatea terenului;
d) Relieful puternic marcat, cum sunt lanturile muntoase, pot produce turbulenta orografica,
care poate fi puternica, mai ales daca vantul sufla cvasiperpendicular pe linia muntilor. In
aceste conditii apar undele stationare.
197.
Turbulenta mecanica se poate descrie ca:

distante scurte;
respective;
vantul n stratul cuprins ntre sol si 2000m. Energia acestui tip de turbulenta se elibereaza ntr-
un spectru larg, care depinde n primul rnd de rugozitatea terenului;

198.
Turbulenta orografica se poate descrie ca:

distante scurte;
respective;
199.
Turbulenta in aer clar se poate descrie ca:

distante scurte;
respective;
200.
In cazul forfecarii fata catre spate, traiectoria reala este:

a)
b)
c)
d)
201.
Aceiasi;
Sub cea initiala;
Deasupra celei intiale;
In functie de intensitatea forfecarii poate fi sub sau deasupra celei initiale.
In cazul forfecarii spate catre fata, traiectoria reala este:

a)
b)
c)
d)
Aceiasi;
Sub cea initiala;
Deasupra celei intiale;
In functie de intensitatea forfecarii poate fi sub sau deasupra celei initiale.
202.
ncercuii afirmaiile corecte legate de fenomenul de givraj:

a) se formeaz n norii ncare predomin picturi de ap suprarcit cu sau fr cristale de
ghea;
b) se formeaz n condiii de temperaturi cuprinse ntre 00 C i - 150 C;
c) prezint urmtoarele forme: transparent, opac i sub form de chiciur sau brum;
d) poate apare i la temperaturi pozitive.
203.
Singurul tip de givraj care se poate forma pe aeronava pe cer senin:

a)
b)
c)
d)
204.
Acest tip de givraj se formeaza pe o aeronava care stationeaza n timpul unei nopti senine, cnd
temperatura coboara sub punctul de nghet:
a)
b)
c)
d)
205.
Bruma;
Transparent;
Polei;
Chiciura.
Acest tip de givraj se intalneste cand o aeronava zburnd ntr-un strat de aer rece, sub un front, poate
sa ntlneasca picaturi de ploaie supraracita si depozitul de gheata clara si sticloasa poate sa acopere
o parte importanta a aeronavei:
a)
b)
c)
d)
208.
Bruma;
Transparent;
Polei;
Chiciura.
Acest tip de givraj se formeaza cnd procesul de nghet este lent si cnd picaturile supraracite din nor
au timp sa curga si sa se lipeasca nainte de a ngheta. Gheata astfel formata nu contine dect foarte
putin aer si adera puternic de suprafata:
a)
b)
c)
d)
207.
Bruma;
Transparent;
Polei;
Chiciura.
Acest tip de givraj se formeaza prin nghetul rapid al picaturilor mici de apa supraracite n contact cu o
suprafata aflata la o temperatura sub 0C. Este constituit dintr-un numar mare de particule apoase
distincte ntre care se afla aer. Acest lucru confera depozitului un aspect alb si opac:
a)
b)
c)
d)
206.
Bruma;
Transparent;
Polei;
Chiciura.
Bruma;
Transparent;
Polei;
Chiciura.
Denumiti principalele tipuri de givraj:
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
209.
Care este diferenta intre gheata transparenta si polei?

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
210.
Conform EUR-ANP mesajul l TAF trebuie sa aiba o valabilitate de:

a)
b)
c)
d)
211.
Prognozele TAF cu valabilitate de 9 ore sau 24 de ore trebuie sa fie disponibile utilizatorilor inainte de
ora de intrare in intervalul de valabilitate cu:
a)
b)
c)
d)
212.
15 minute;
30 minute;
45 minute;
60 minute.
Perioada de valabilitate a prognozei de aterizare de tip tendin trebuie s fie:

a)
b)
c)
d)
213.
9 ore;
18 ore;
24 ore;
30 ore.
Aceiasi ca si validitatea mesajului METAR;

De o ora dupa terminarea validitatii mesajului METAR;
De doua ore;
Pana la emiterea unui mesaj TAF.
Care sunt afirmatiile adevarate despre mesajul SIGMET?

a) Are o emitere regulata la fiecare 4 ore;
b) Trebuie fie anulat atunci cnd fenomenele meteorologice semnalate nceteaz sau nu mai
sunt prognozate s se produc n zon;
c) Se emite numai pentru fenomene observate;
d) Are o valabilitate de maxim 4 ore.
214.
Care sunt afirmatiile adevarate despre mesajul SIGMET?

a)
b)
c)
d)
Pentru cenu vulcanic i ciclon tropical, perioada de valabilitate este pn la 6 ore;

Se emite numai pentru fenomene prognozate;
Se emite pentru fenomene observate si prognozate;
Poate contine mai mult de un singur fenomen raportat.
215.
Despre forfecarea vantului, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a)
b)
c)
d)
216.
Nu se raporteaza atunci cand vitezele sunt mai mici de 5KT;

Se raporteaza numai in stratul sol 500m;
Reprezinta schimbarea vectorului viteza vant de-a lungul traiectoriei de zbor a unei aeronave;
Forfecarea nu afecteaza stabilitatea si manevrabilitatea aeronavei.
Cuvntul de cod CAVOK trebuie introdus n mesaj cnd n momentul observaiei sunt ndeplinite
simultan urmtoarele condiii:
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
217.
Decodificati in clar urmatorul mesaj (nebulozitatea in optimi):

LROP 280650Z 05008G18KT 010V080 1400 0800E R08R/0900V1600D BCFG BR SCT000 BKN012
00/M00 Q1027 REDZ WS ALL RWY BECMG TL0800 0600 FG OVC002=
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
218.

LROP 290650Z 26018KT 7000 HZ SCT012CB 05/M05 Q1015 0819//95 NOSIG=
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
219.

LRCK 300830Z 00000KT 3000 BR BKN012 M02/M04 Q1005 WS ALL RWY 18499894 BECMG AT 0930
CAVOK=
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
220.

LRTR 310500Z 3106/0112 05006KT 4000 BR BKN006 OVC020 PROB40 TEMPO 3106/3109 2000 DZ
PROB30 TEMPO 3122/0102 6000 NSW BECMG FM010600 14008KT 8000 NSW NSC=
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
221.

LRBS 051700Z 0518/0624 06006KT CAVOK PROB30 TEMPO 0602/0604 1200 BCFG PROB40 TEMPO
0613/0618 SHRA SCT040CB=
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
222.

LRTR 051700Z 0518/0618 VRB05KT 9999 SCT025 SCT070 TEMPO 0518/0522 3500 TSRA SCT012CB
BKN025 BKN050 PROB40 TEMPO 0612/0618 4000 TSRA SCT015CB BKN035 BKN040=
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
223.
Decodificati in clar urmatorul mesaj:

LRBB SIGMET 6 VALID 312300/010300 LROMLRBB BUCHAREST FIR SEV ICE (FZRA) FCST W OF E02600 AND E OF E02430 AND S OF N4700
FL080/200 STNR NC=
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
224.

BGGL SIGMET 1 VALID 052045/060045 BGSFBGGL SONDRESTROM FIR SEV TURB FCST WI N6111 W04928 - N5936 W04310 - N6118 W04353
SFC/FL080 STNR INTSF=
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
225.

ENOB SIGMET 05 VALID 052300/060300 ENVNENOB BODO OCEANIC FIR SEV TURB FCST SE OF LINE N7730 E01300 - N8000 E01700 SPITSBERGEN
AREA SFC/FL100 MOV SE NC=
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
226.

LIRR SIGMET 04 VALID 052000/060200 LIMMLIRR ROMA FIR VA OBS AT 050340Z WI 10 NM E OF ETNA (N3745 E1500) BTN FL060/110 MOV ESE
35 KT =
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
227.
Descrieti fenomenele intalnite pe traiectul de la pct A la pct B pe harta SIGWX 1

Baza de Date Intrebari Meteo

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Baza de Date Intrebari Meteo

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nr.

Birou Meteorologic Autorizat

Unitatea desemnat s furnizeze servicii meteorologice pentru activitile aeronautice civile n

Centru de Veghe Meteorologica;

Unitatea, situat la aerodrom, desemnat s furnizeze servicii meteorologice pentru activitile

Centru de Veghe Meteorologica;

Cine elaboreaz informaii SIGMET i alte informaii pentru zona sa de responsabilitate?

b) Centru de Veghe Meteorologica;

Centru de Veghe Meteorologica;

In care strat atmosferic au loc fenomenele meteorologice:

Stratul atmosferic aflat intre troposfera si stratosfera se numeste _____________________________

Incercuiti afirmatiile adevarate despre troposfera.

Stratul atmosferic cel mai apropiat de suprafata terestra;

Grosimea tropopauzei poate varia de la ________________________________ pana la

Tropopauza este mai __________________ la poli si mai _____________________ la ecuator.

Tropopauza prezinta doua rupturi, una in __________________________________ si alta in

Majoritatea aeronavelor comerciale de linie opereaza in tropopauza respectiv partea inferioara a

Zona de contact intre masele de aer se numeste:

Azotul se gaseste in atmosfera in proportie de ______________.

Ce elemente intra in compozitia atmosferei?

Oxigenul se gaseste in atmosfera in proportie de _______________

Temperatura aerului la nivelul solului;

Rata de variatie a temperaturii cu altitudinea este:

Procesele mai importante care echilibreaza masa sunt:

Masele de aer se formeaza atat in cicloni cat si anticicloni.

Clasificati masele de aer din punct de vedere geografic.

Clasificati masele de aer din punct de vedere termic.

Clasificati masele de aer din punct de vedere termo-dinamic.

mase de aer tropicale;

mase de aer tropicale;

mase de aer tropicale;

mase de aer tropicale;

Mase de aer stabile;

b) Masa de aer stabile;

In functie de geneza fronturile atmosferice se clasifica in:

O suprafata frontal apare in atmosfera, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

Norii specifici frontului cald sunt:

CB, TCU, ST, CU;

Caracteristicile frontului cald.

Norii specifici frontului rece de ordinul I sunt:

CI, CS, AS, NS;

Caracteristicile frontului rece.

Frontul oclus cu caracter clad este:

Frontul oclus cu caracter rece este:

La frontal oclus cu caracter cald, in momentul ocluziunii:

Cum se deplaseaza vantul in ciclon?

Cum se deplaseaza vantul in anticiclon?

Pe harta anexata, identificati un ciclon si un anticiclon.

Vanturile anabatice apar datorita:

Vanturile catabatice apar datorita:

Vanturile de vale apar datorita:

racirii pregnante a aerului de pe munte;

racirii pregnante a aerului de pe munte;

racirii pregnante a aerului de pe munte;

Explicati sumar vantul de tip Fhn.

Viteza vantului este masurata cu ajutorul:

Directia vantului este masurata cu ajutorul:

Perioada de mediere pentru mesajele METAR i SPECI trebuie sa fie de:

Incercuiti expresiile corecte pentru exprimarea vantului, conforme cu cerintele PIAC-CMA:

Incercuiti expresiile corecte pentru exprimarea vantului, conforme cu cerintele PIAC-CMA:

Incercuiti expresiile corecte pentru exprimarea vantului, conforme cu cerintele PIAC-CMA:

Incercuiti expresiile corecte pentru exprimarea vantului, conforme cu cerintele PIAC-CMA:

Incercuiti expresiile corecte pentru exprimarea vantului, conforme cu cerintele PIAC-CMA:

Incercuiti expresiile corecte pentru exprimarea vantului, conforme cu cerintele PIAC-CMA:

Tropopauza este mai la poli si mai ___ la ecuator.