AERODINAMICA PST ARIPA

1. Frânarea parţială a paraşutei aripă se face prin:

tragerea uşoară a unei comenzi de pilotare 10-15 cm
tragerea uşoară a frânelor până ajung în poziţia de frânare totală, permiţând depăşirea acestei poziţii
cu 5-10 cm
# tragerea uşoară a ambelor comenzi < 100%
2. Grosimea relativă a profilului aripii reprezintă raportul dintre:
# grosimea maximă şi coarda profilului;
coarda profilului şi grosimea aripii
coarda maximă şi grosimea maximă
3. Grosimea profilului se măsoară:
# perpendicular pe coardă
oblic pe coardă
nu se măsoară, fiind o constantă
4. Bordul de atac al profilului aripii este:
# punctul cel mai din faţă al profilului
punctul cel mai din spate al profilului
punctul median de pe coarda profilului
5. Bordul de fugă al profilului aripii este:
punctul cel mai din faţă al profilului
# punctul cel mai din spate al profilului
punctul median de pe coarda profilului
6. Bordul de fugă al profilului aripii se mai numeşte:
bord de atac
# bord de scurgere
bord de prindere
7. Bordul de atac al profilului aripii este locul unde:
# aripa loveşte prima dată în mişcare masele de aer
masele de aer părăsesc profilul
grosimea profilului este maximă
8. Bordul de fugă al profilului aripii este locul unde:
aripa loveşte prima dată în mişcare masele de aer
# masele de aer părăsesc profilul
grosimea profilului este maximă
9. Prin extrados al profilului aripii se înţelege:
# partea superioară a profilului cuprinsă între bordul de atac şi bordul de fugă
partea inferioară a profilului cuprinsă între bordul de atac şi bordul de fugă
linia care uneşte bordul de fugă cu bordul de atac
10. Prin intrados al profilului aripii se înţelege:
partea superioară a profilului cuprinsă între bordul de atac şi bordul de fugă
# partea inferioară a profilului cuprinsă între bordul de atac şi bordul de fugă
linia care uneşte bordul de fugă cu bordul de atac
11. Linia mediană a profilului aripii este:
# linia care uneşte bordul de atac cu cel de fugă
linia perpendiculară pe coarda profilului
orice linie care uneşe două puncte de pe extrados şi intrados
12. Orice punct de pe linia mediană a profilului este:
# egal depărtat faţă de intrados şi extrados
mai aproape de intrados decât de extrados
mai aproape de extrados decât de intrados
1 din 4
13. Săgeata profilului aripii se mai numeşte:
# curbură maximă
curbură minimă
linie mediană
14. Săgeata profilului aripii este:
# distanţa maximă dintre linia mediană şi coardă;
distanţa minimă dintre linia mediană şi coardă
linia care uneşte bordul de atac cu cel de fugă
15. Profunzimea aripii reprezintă:
# lăţimea aripii într-o anumită secţiune
lungimea aripii într-o anumită secţiune
linia care uneşte bordul de atac cu cel de fugă
16. Rezistenţa la înaintare a profilului aripii este direct proporţională cu:
# grosimea profilului
alungirea profilului
nu este influenţată, este constantă
17. Rezistenţa la înaintare poate fi micşorată prin:
# alungirea profilului
nu poate fi modificată
creşterea grosimii profilului
18. Încărcarea paraşutei aripă se referă la:
# greutatea ansamblului paraşutist, paraşută, echipament
rezistenţa materialului voalurii paraşutei
rezistenţa la rupere a suspantelor
19. Viteza de înaintare a paraşutei aripă este:
# direct proporţională cu încărcarea aripii
invers proporţională cu încărcarea aripii
nu este influenţată de încărcarea aripii
20. Viteza de coborâre a paraşutei aripă este:
# direct proporţională cu încărcarea aripii
invers proporţională cu încărcarea aripii
nu este influenţată de încărcarea aripii
21. Celulele paraşutei aripă îşi menţin forma datorită:
# traveelor de care sunt prinse suspantele
greutăţii paraşutei
densităţii aerului
22. Printre elementele unui profil de aripă se numără:
# coarda, grosimea, bordul de fugă, curbura
anvergura, greutatea, fineţea, suprafaţa
lungimea, lăţimea, greutatea, extradosul
23. Printre elementele unui profil de aripă se numără:
# extradosul, intradosul, bordul de fugă, bordul de atac
curbura, coarda, greutatea, extradosul
intradosul, greutatea, fineţea, grosimea
24. Fz = ρ/2 Sv² Cz, reprezintă formula:
greutăţii aripii în zbor
#portanţei
rezistenţei la înaintare
25. În formula portanţei, Fz = ρ/2 Sv² Cz, ρ reprezintă:
# densitatea aerului
temperatura aerului
2 din 4
 presiunea aerului
26. În formula portanţei, Fz = ρ/2 Sv² Cz, v reprezintă:
suprafaţa
volumul
# viteza de planare
27. Care este forţa cu care se confruntă corpul paraşutistului în cădere liberă:
diferenţa dintre presiunea statică şi dinamică
acceleraţia gravitaţională
# rezistenţa la înaintare
28. Care este valoarea aproximativă a vitezei de cădere liberă a unui paraşutist în poziţia “în stil”:
# 50 m/s
33-35 m/s
45 m/s
29. Viteza limită de cădere liberă a unui paraşutist
scade odată cu creşterea înălţimii
este relativ constantă, indiferent de înălţime
# creşte odată cu înălţimea
30. Până la atingerea vitezei limită în cădere liberă paraşutistul va avea o mişcare:
# accelerată
decelerată
constantă
31. Pe timpul căderii libere presiunea atmosferică va acţiona asupra paraşutistului astfel:
va scădea odată cu scăderea înălţimii
# va creşte odată cu scăderea înălţimii
uniform pe toată durata căderii libere
32. Considerând o poziţie de cădere liberă stabilă, modificarea poziţiei corpului sau a membrelor
paraşutistului va determina:
# apariţia momentelor aerodinamice
apariţia vriei plate
modificarea altitudinii paraşutistului
33. Condiţia stabilităţii oricărei poziţii de cădere liberă este:
# centrul de greutate situat sub centrul de presiune
trecerea la poziţia “în stil”
simetria transversală a corpului paraşutistului
34. Dacă nu se opreşte vria verticală:
este necesară deschiderea rapidă a paraşutei de rezervă
creşte viteza verticală şi orizontală
# apare vria plată
35. Pe timpul căderii libere mâinile şi picioarele paraşutistului devin:
fixe şi simetrice
generatoare de momente de stabilitate
# comenzi aerodinamice
36. Asupra corpului paraşutistului în cădere liberă stabilă acţionează:
# forţele de frecare
forţa centripetă
forţa de precesie
37. Principiul mecanic al acţiunii şi reacţiunii:
# se aplică în aerodinamica căderii libere
nu are aplicaţie în căderea liberă
se aplică doar în prima parte a căderii libere, până la atingerea vitezei limită
38. Poziţia stabilă în cădere liberă este determinată de:
3 din 4
 timpul de cădere liberă
# momentele aerodinamice
modalitatea de părăsire a aeronavei
39. Căderea liberă stabilă este realizată atunci când:
paraşutistul cade lin, chiar dacă apar uşoare variaţii ale giraţiei
# nu există tangaj, giraţie sau ruliu
paraşutistul poate observa cei mai apropiaţi membri ai echipajului
40. Tangajul în căderea liberă presupune apariţia:
# mişcărilor de balans/pendulare
mişcărilor de înclinare a corpului paraşutistului spre stânga sau spre dreapta
rotirii corpului paraşutistului în jurul axei verticale
41. Ruliul corpului paraşutistului apare în cazul:
rotirii corpului în jurul axei sale transversale
giraţiei
# rotirii corpului în jurul axei sale longitudinale
42. Mişcarea de giraţie apare în cazul executării:
căderii libere stabile
de modificări unghiului de incidenţă a corpului paraşutistului faţă de verticală
# virajelor
43. Considerând poziţia de cădere liberă “în stil”, accentuarea arcuirii corpului paraşutistului va
determina:
apariţia momentului de ruliu
# creşterea vitezei verticale
instabilitatea poziţiei de cădere liberă
44. Considerând poziţia de cădere liberă “în stil”, arcuirea corpului paraşutistului spre în sus va
determina:
apariţia momentului de ruliu
# scăderea vitezei verticale
creşterea vitezei verticale
45. Trecerea de la poziţia de cădere liberă “în stil” la poziţia “în săgeată” este caracterizată de:
# creşterea vitezelor verticale şi orizontale
creşterea vitezei orizontale şi laterale
creşterea vitezei verticale şi laterale

4 din 4