Meteorologie

Aeronautica
4.1 Nori
 Continut

- conditii pentru formarea norilor;

- tipuri de nori;
- nori semnificativi pentru aviatie;
- inaltimea bazei norilor;
- acoperire.

Meteorologie Aeronautica / Nori SC Fly Level SRL

 Acoperire.

FEW = 1-2 optimi;

SCT = 3-4 optimi;
BKN = 5-7 optimi;
OVC = 8 optimi.

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

 Plafonul norilor

- Plafonul - reprezintă înălţimea bazei norilor la verticala locului;

- se măsoară cu - balonul atmosferic;
- radiosondaje cu ceilometrul;
- proiectorul de nori.

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

 NORII
- Sunt constituiţi din picături fine de apă sau cristale de gheaţă
suspendate în atmosferă.
- Condiţiile pentru formarea norilor sunt condensarea şi sublimarea
vaporilor de apă în saturaţie avansată şi în prezenţa nucleelor de
condensare.
- Condensarea şi sublimarea se realizează în natură prin:
- radiaţia nocturnă - produce nori cu plafon jos sau ceaţă prin con-
densare, datorită răcirii aerului în urma variaţie terestre şi prin
mişcări verticale în prezenţa umezelii;
- mişcări de convecţie ascendente ce pot fi:
- termice – datorită neîncălziri uniforme a solului;
- dinamice – când aerul urcă o pantă sau aerul rece în
deplasare intră sub un aer cald pe care-l obligă să se ridice brusc.
- ondulatorii – între două straturi de izotermie sau
inversiuni termice
Meteorologie Aeronautica / Nori SC Fly Level SRL
 Clasificarea norilor
- După compoziţia particulelor - de apă; - de gheaţă (de zăpadă);-
micsti.
- După geneză - stratificaţi - condiţii de atmosferă stabilă în front cald
sau condiţii anticiclonice;
- Cirrus(Ci), Cirrostratus(Cs), Altostratus(As), Nimbostra-
tus(Ns), Stratus(St).
- ondulaţi - condiţii de turbulenţă pe o anumită grosime
a atmosferei;
- Cirrocumulus(Cc), Altocumulus(Ac), Stratocumulus(Sc).
- convectivi - formaţi prin convecţia termică sau
dinamică;
- Cumulus(Cu), Cumulonimbus(Cb).

Meteorologie Aeronautica / Nori SC Fly Level SRL

 - După înălţimea bazei fată de sol:

- etaj inferior - baza între 0 – 2 km:

-Stratus (St), Nimbostratus (Ns), Stratocumulus (Sc), Cumulus (Cu),
Cumulonimbus (Cb).

- etaj mijlociu - baza intre 2 – 7 km: Altocumulus (Ac),

Altostratus (As), Nimbostratus (Ns).

- etaj superior - baza intre 7 – 13 km;

- Cirrus (Ci), Cirrostratus (Cs), Cirrocumulus (Cc).

http://www.metoffice.gov.uk/learning/clouds/cloud-spotting-guide

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL
Descrierea norilor
Cirrus (Ci) - nori separaţi cu aspect de filamente, fibre albe şi subţiri,
benzi transparente;
- formaţi din cristale albe de gheaţă.
Cirrocumulus (Cc) - pături sau bancuri subţiri cu aspect vălurit;
- formaţi din cristale fine de gheaţă.
Cirrostratus (Cs) - aspect văluros, albicios;
- ocupă parţial sau total bolta cerească;
- formaţi din cristale fine de gheaţă;
- formează fenomenul de hallo.
Altocumulus (Ac) - valuri albe sau cenuşii sub formă de rulouri, şiruri,
benzi;
- formaţi din apă sau gheaţă;
- nu dau precipitaţii.

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

 Altostratus (As) - pânze albe sau cenuşii sub aspect vălurit, striat,
fibros sau uniform;
- acoperă total sau parţial cerul;
- formaţi din apă sau gheaţă;
- dau rar precipitaţii slabe.
Nimbostratus (Ns) - pânze în strat gros de nori cenuşii cu grosimea
între km. 2 - 7;
- dau precipitaţii continue sub forma de ploaie sau ninsoare;
- vizibilitate scazută în nori datorită picăturilor mari şi dese;
- formaţi din vapori, apă şi gheaţă.
Stratus (St) - pânza continuă, pături dense cu baza uniformă şi joasă;
- formaţi din apă sau gheaţă;
- dau burniţa;
- se formează prin procese de radiaţie sau prin ridicarea ceţii de la sol.

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

 Stratocumulus (Sc) - pături sau bancuri, cenuşii sau albicioase, cu aspect
ondulat;
- apar dimineaţa şi seara;
- dau precipitaţii slabe.

Cumulus (Cu) - contur bine determinat sub formă de domuri, turnuri sau
grămezi;
- albi la partea superioară şi cenuşii la partea inferioară;
- se dezvoltă în timpul zilei datorită curenţilor termici convectivi;
- forme - humulis - petece albe şi subţiri cu spaţii largi între ele;
- nori de timp frumos.
- mediocris - albi, strălucitori, cu dezvoltare mai mare pe verticală;
- nu dau precipitaţii.
- congestius - cu părţi albe şi cenuşii, cu dezvoltare mare pe verticală;
- precipitaţii sub formă de averse.

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

 Cumulonimbus (Cb) – nori de formaţiune verticală, dense şi
dezvoltate, forme de munte sau turnuri enorme;
- baza şi mijlocul negre iar varful albicios sub forma de creneluri
sau nicovală;
- dau averse de ploaie, lapoviţă, ninsoare sau grindină, însoţite de
fenomene orajoase (descărcări electrice);
- formaţi din vapori, apă şi gheaţă;
- apar în anotimpul cald;
- au la interior - puternici curenţi ascendenţi sau descendenţi ce
produc turbulenţe termice;
- sarcini electrice cu diferenţe de potenţial de mii de volţi.

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL
Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL
Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL
a)Condiţii de formare:-instabilitate într-un strat de grosime apreciabilă
pe mai multe mii de metri.
-o cantitate de umezeală adecvată, în troposfera inferioară, precum şi
un proces care ar produce saturaţia.
-energia necesară ascendenţei particulei de aer de la sol.
Orajele care se formează în aceeaşi masă de aer au la bază cauza
termică, încălzirea neuniformă a scoarţei terestre şi a aerului umed
care se ridică de la sol rapid, răcindu-se în altitudine. Ele se produc,
în general, după-amiaza şi de regulă vara. Cele care se formează
deasupra oceanelor au intensitate maximă noaptea. Orajele în aceeaşi
masă de aer se produc şi atunci când aerul umed şi instabil este
ridicat deasupra unui vârf sau generalizate deasupra lanţului muntos.
Orajele frontale se produc frecvent în fronturile reci, dar se pot întâlni
şi însoţind frontul cald. În cadrul frontului cald, orajele se produc
atunci când aerul cald, instabil, se ridică deasupra aerului rece care
se retrage. Sunt mai puţin frecvente decât orajele frontului rece. În
cadrul frontului rece se produc oraje atunci când o masă de aer rece
pătrunde într-o masă de aer instabil şi mai cald, care este silit să urce
rapid pe panta aerului rece

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

a)Condiţii de formare:-instabilitate într-un strat de grosime apreciabilă
pe mai multe mii de metri.
-o cantitate de umezeală adecvată, în troposfera inferioară, precum şi
un proces care ar produce saturaţia.
-energia necesară ascendenţei particulei de aer de la sol.
Orajele care se formează în aceeaşi masă de aer au la bază cauza
termică, încălzirea neuniformă a scoarţei terestre şi a aerului umed
care se ridică de la sol rapid, răcindu-se în altitudine. Ele se produc,
în general, după-amiaza şi de regulă vara. Cele care se formează
deasupra oceanelor au intensitate maximă noaptea. Orajele în aceeaşi
masă de aer se produc şi atunci când aerul umed şi instabil este
ridicat deasupra unui vârf sau generalizate deasupra lanţului muntos.
Orajele frontale se produc frecvent în fronturile reci, dar se pot întâlni
şi însoţind frontul cald. În cadrul frontului cald, orajele se produc
atunci când aerul cald, instabil, se ridică deasupra aerului rece care
se retrage. Sunt mai puţin frecvente decât orajele frontului rece. În
cadrul frontului rece se produc oraje atunci când o masă de aer rece
pătrunde într-o masă de aer instabil şi mai cald, care este silit să urce
rapid pe panta aerului rece

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

Norii Cb astfel formaţi se întind pe sute de km lungime şi pe câteva zeci
de km lăţime, cu spaţii largi, mai puţin turbulente între celulele
orajoase. În aceeaşi masă de aer, orajele au dezvoltarea maximă
vara, şi depind de mărimea instabilităţii şi de grosimea stratului
atmosferic instabil.
b)Fenomenele orajoase au 3 stadii de dezvoltare: -stadiul de evoluţie
(stadiul de cumulus), în care predomină curenţii ascendenţi. -stadiul
de maturitate în care norul Cb apare mult dezvoltat. Picăturile de apă
devin destul de mari încât încep să cadă sub formă de precipitaţii. Aşa
apar curenţii descendenţi care ating solul, dând răcire şi rafale ale
vântului.
-stadiul de disipare apare când curentul ascendent devine descendent,
iar precipitaţiile diminuează, şi, desigur, şi viteza descendenţei.
Vârful norilor se aplatizează luând formă de nicovală.
c)Efectele asupra avionului la zborul în fenomene orajoase

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

Norii Cb astfel formaţi se întind pe sute de km lungime şi pe câteva zeci
de km lăţime, cu spaţii largi, mai puţin turbulente între celulele
orajoase. În aceeaşi masă de aer, orajele au dezvoltarea maximă
vara, şi depind de mărimea instabilităţii şi de grosimea stratului
atmosferic instabil.
b)Fenomenele orajoase au 3 stadii de dezvoltare: -stadiul de evoluţie
(stadiul de cumulus), în care predomină curenţii ascendenţi. -stadiul
de maturitate în care norul Cb apare mult dezvoltat. Picăturile de apă
devin destul de mari încât încep să cadă sub formă de precipitaţii. Aşa
apar curenţii descendenţi care ating solul, dând răcire şi rafale ale
vântului.
-stadiul de disipare apare când curentul ascendent devine descendent,
iar precipitaţiile diminuează, şi, desigur, şi viteza descendenţei.
Vârful norilor se aplatizează luând formă de nicovală.
c)Efectele asupra avionului la zborul în fenomene orajoase

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

*Efectele turbulenţei: rafalele impun avionului variaţii bruşte ale
portanţei, care duc la:
modificări în starea sa, datorită urcărilor şi coborârilor foarte
frecvente. Viteza curenţilor verticali este diferită în interiorul norului.
Aceasta poate depăşi 30 m/s dând turbulenţă puternică. Avionul care
pătrunde în turbulenţă suferă un impact a cărei violenţă este cu atât
mai mare cu cât:
- viteza aerului este mai mare şi în rafale
- avionul zboară mai repede
- avionul este mai mare

Se poate ajunge în cazul unor eforturi asimetrice (vânt de forfecare) la

o solicitare a celulei care să depăşească local rezistenţa sa şi să ducă
la ruperea ei.

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

*Efectele givrajului: picăturile de apă suprarăcită se întâlnesc în
toate formele în interiorul norului Cumulonimbus.

Astfel, picăturile de apă suprarăcită în stare lichidă, la trecerea unui

avion prin aceasta, se preling pe avion şi apoi îngheaţă. Căderile fiind
rapide, până la îngheţarea primului set de picături, cad şi altele care
îngheţând dau givrajul sticlos. La trecerea unui avion prin zona
cristalelor fine de gheaţă, apare givrajul opac sau a celui mixt.
Givrajul duce la inrăutăţirea portanţei avionului, la scăderea puterii
motorului, deci implicit şi la scăderea vitezei de înaintare, etc.

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

*Efectele grindinei: printre precipitaţiile care cad din norii Cb. Sub
formă de averse, grindina

este cea mai periculoasă. Granulele mici de grindină provoacă avarii,

iar cele mari pot sparge parbrizul, pot smulge mijloacele
degivratoare, pot îndoi nervurile radiatorului, etc.
Pericolul căderii grindinei cu diametrul mai mare apare atunci când
norii au o dezvoltare excesivă pe verticală ceea ce îi face să apară
foarte întunecoşi. Cu cât intensitatea curentului ascendent este mai
mare, cu atât este în stare să menţină, în aer, grindina cu diametrul
mai mare.

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

*Efectele descărcărilor electrice: descărcările electrice au loc în
interiorul norului Cumulonimbus.

* Între două puncte, atunci când diferenţa de potenţial electric atinge o

anumită valoare. Intensitatea câmpului electric într-un nor orajos este
de ordinul a 100 000 volţi, dar în unele locuri ale norului, intensitatea
poate atinge un milion de volţi. Descărcările electrice pot avea loc în
cadrul aceloraşi nori, între doi nori, sau între un nor şi pământ.
Descărcările electrice se manifestă prin fulgere şi tunete, care se
produc simultan, iar noi le percepem decalat datorită vitezei diferite
de propagare a luminii (vteza luminii = aproximativ 300.000 Km/sfaţă
de viteza de propagare a sunetului (viteza sunetului în aer = 340 m/s).

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL

Izbucnirea strălucitoare a fulgerului şi zgomotul descărcărilor electrice
pot fi alarmante pentru ocupanţii unui avion, existând pericolul
pierderii controlului avionului. Deasemenea poate fi afectată
aparatura de radionavigaţie. Într-un nor avionul poate fi afectat şi de
electricitatea statică ceea ce se întâmplă atunci când există diferenţă
de potenţial între aeronavă şi mediul ambiant, care depăşeşte o
anumită valoare.
Fenomenul este pus în evidenţă de bruiajul radio la frecveţe medii şi
lungi şi de apariţia fenomenului vizibil “Focul Sf. Elm”*

În climatologie, focul Sfântului Elm este un fenomen electrometeorologic reprezentat printr-un

mănunchi de raze luminoase, violete sau verzi, care se observă, mai ales noaptea, în regiunile
montane şi pe mare. Constituie de fapt o descărcare electrică mai mult sau mai puţin continuă, care
se produce din vârfurile obiectelor ascuţite de pe suprafaţa terestră (paratrăznete, giruete, stâlpi,
coşuri, catarge etc.) către atmosferă. Aceasta are loc în situaţiile când aerul este puternic ionizat şi
câmpul electric al atmosferei prezintă o intensitate mare.
Din cauza acestui fenomen, omul aflat în apropiere simte înţepături uşoare în piele, părul i se
zbârleşte, iar noaptea, în jurul capului îi apare o aureolă strălucitoare, din nări îi ţâşnesc scântei, iar
de pe vârfurile degetelor ridicate în sus, egrete luminoase. Numele lui vine de la un „sfânt”, care nu
există în nici un calendar.

Meteorologie Aeronautica /Nori SC Fly Level SRL