Frontul atmosferic

 Reprezinta suprafata de separatie intre doua sau mai

multe mase de aer cu proprietati fizice diferite.
 Gradientii principalelor elemente meteo in vcadrul
frontului atmosferic au valori deosebit de mari.

1. FRONTOGENEZA-este formarea fronturilor

atmosferice si este conditionata de existenta
curentilor de aer de sens contrar care apropie
masele de aer cu insusiri fizice diferite.

2. FRONTOLIZA-detramarea fracturilorsi are loc prin

divergenta maselor de aer.

Dupa modelul care circula deosebim:

-ANAFRONT:la care aerul cald aluneca ascendent pe
deasupra suprafetei frontale
-CATAFRONT:miscare descendenta a aerului pe deasupra
suprefetei frontale
Dupa directia de deplasare deosebim:
-FRONTURI CALDE:atunci cand avem o masa de aer cald
activa,care aluneca ascendent pe masa de aer rece
relativ stationara;Aceasta miscare se face pe o onclinare
foarte slaba, 1,10° a suprafetei frontale , determina
racire adiabatica cu formarea norilor
CIROSTRATUS,CIRUS cu particule de gheata, dar si
ALTOSTRATUS, NIMBOSTRATUS cu precipitatii slabe, dar
cu latimi de pana la 1000km.
FRONTUL RECE:cand masa de aer rece este activa, patrunde sub masa
aerului cald dislocand-o spre altitudine incat fenomenul meteo se dezvolta
pe o suprafata mult mai redusa.
-FRONTUL RECE DE TIP I:dislocare brusca spre inaltimea aerului cald, racire
adiabatica, nori CUMULONIMBUS cu dezvoltare pe verticala cu descarcari
electrice.
-FRONTUL RECE DE ORDINUL II:desprindere cu viteze mult mai mari fiind
ANAFRONTURI in sectorul inferior si CATAFRONTURI in sectorul
superior.Viteza mare a aerului rece, asemenea unui talveg urias, face ca
aerul cald sa fie dislocat violent catre inaltime.

Ascensiunea fortata determina destinderea adiabatica intensa, nori

CUMULONIMBUS cu adverse, furtuni puternice,fenomene urajoase(tunete).

Suprafata afectata este intre 50-200km cu dezvoltarea norilor

CUMULONIMBUS care sunt deformati si ulterior fragmentati in altii
secundari primejdiosi pentru navigatie aeriana dat givrajului cat si vitezei
vantului sau fenomenelor orajoase.
COMPLEXITATEA ZONEI FRONTALE:
-fronturi simple:separa doua mase de aer;
-fronturi complexe(ocluse):separa mai multe mase de aer

Frontul oclus se formeaza prin deplasarea mai rapida a frontului rece care il
ajunge pe cel cald, contopindu-se in final cu el.

FRONTUL OCLUS DE TIP CALD:se formeaza intr-o masa de aer rece, cald si
mai putin rece.Aerul rece se deplaseaza mai repede din spatele frontului
rece alunecand ascendent peste frontul cald rezultand o complexitate a
fenomenelor.
FRONTUL OCLUS DE TIP RECE:atunci cand aerul rece se deplaseaza mai
repede spre frontul cald, il ajunge din urma si il disloca spre inaltime
rezultand un sistem complex din contopirea celor doua sisteme noroase.
Treptat cele trei sisteme se desparte recompunandu-se partial in frontul
oclus rece si cald.
FACTORI CLIMATOGENIFIZICO-
GEOGRAFICI
Reprezenata de de caracteristicile suprafetei active la nivelul careia razele
solare se transforma in radiatii termice.
-oceane:caldura specifica, racire si incalzire lenta;
-continente:nu au caldura specifica, racire si incalzire rapida;
-altitudinea reliefului care particularizeaza conversia razelor solare(radiatii
termice):
*campia, conversie totala datorita dealurilor, iar muntele conversie
partiala datorita versantilor.
-dispunerea marilor sisteme muntoase:determina precipitatii maxime
pentru versantii expusi si minime pentru cei opusi;
-lacurile:atenueaza aptitudini termice si creste umiditatea generand un
topoclimat favorabil;
-stratul de zapada/ghetarii: evidentiaza un ALBEDO ridicat (95%) de emisie
in infrarosu, conductibilitate calorica redusa.

VEGETATIA DE PADURE impune doua suprafete active:

-una la nivelul coronamentului(padurea);
-una la nivelul solului cu maxime diferite atat la valoare cat si la ora.
O parte din precipitatii sunt percepute de coronamente arborilor unde se
pot evapora sau scurge in unghiul trunchiurilor.
Interceptie neta:diferenta dintre cantitatea de precipitatii cazute in
termenul descoperit si cea scursa in lungul triunchiurilor.
FACTORII CLIMATOGENI ANTROPICI

Reprezinta activitatii ale societatii prin despaduriri, impurificarea atmosferei

datorita sistemelor de transport, industrie etc.
Marile orase: -cladiri;
-strazi;
-trotuare.

Marile bulevarde sunt ,,canioane" in circulatia maselor de aer, iar umiditatea

aerului e scazuta.
TIPURI DE CLIMATE

CLIMATUL ARID: se intalneste in deserturi(Sahara, Nahib etc.)fiind

caracterizat prin precipitatii reduse sub 200 mm pe an si aptitudini termice
ridicate 55-60°.Astfel, dat de transportul atmosferei, razele solare au
intensitati maxime(nu la ecuator) generand valori pozitive, iar noapte
generand raciri nocturne excesive.Absenta vaporilor se datoreaza
descendentei aerului in cazul alizeelor.
CLIMATUL MUSONIC: in S, S-E Asiei, au circulatie sezoniera cu masele de
aer(musonul de vara si de iarna) datorita incalzirii diferite a celor doua tipuri
de medii(continentul si Oceanul indian).Temperaturile sunt de 20-25° cu
fierente de 5-7° intre sezoane.Precipitatiile ajung in sezonul ploios la
musonul de vara la valori maxime de 12.000 mm pe an.
CLIMATUL MEDITERANEEAN:la bazinul mediteraneean(California,Chile etc.)
avand veri calduroase secetoase si ierni blande cu temperaturi de
10°.Temperatura medie este de 20-25° in iulie.Media anuala este de 15-16°,
precipitatiile fiind de 500-700 mm pe an.
CLIMATUL TEMPERAT OCEANIC:de la continente cu latitudini mijlocii situate
in apropierea oceanelor avand veri racoroase si ierni placute, usor pozitive
0,5-4° in ianuarie.Temperaturi medii de 8-15° si precipitatii de 1000 mm pe
an.Actioneaza Vanturile de Vest.
CLIMATUL TEMPERAT CONTINENTAL:situat in interiorul continentelor de la
latitudini de ocean determinand excesivitate.Veri calduroase si ierni
geroase. Precipitatii de 500 mm pe an cu temperaturi de 10-11°.
CLIMATUL DE TRANZITIE(CONTINENTAL SI OCEANIC)
CLIMATUL SUBPOLAR:nordul extrem al continentelor,50-60° latitudini cu
vanturi polare, precipitatii de 300 mm pe an cu temperaturi de 0° si – 71,1°
CLIMATUL POLAR:In Antarctica si Groenlanda cu –89,9° si valori extreme.

Muntii determina prin altitudini etaje climatice, in sensul ca temperatura

scade cu inaltimea(6,4° la 1000mm) si temperatura creste. Presiunea
atmosferica scade incat se reconstituie pe verticala zonele climatice
exceptand climatul desertic.