INVERSIUNILE TERMICE

Riscuri Climatologice
Lect. dr. TISCOVSCHI ADRIAN

Tudor Elena
Grupa 222, an II Facultatea de Geografie
Specializarea Meteo-Hidro
Inversiunile de temperatură
Sunt mase de aer instabile ce caracterizeaza straturile
de aer unde temperatura creste cu inaltimea , spre
deosebire de conditiile obisnuite, cand temperatura
scade cu inaltimea.
Modul de formare
Acest fenomen apare datorita diferentelor de
densitate intre aerul rece, mai greu si aerul cald, mai
usor.

 In cazul in care vantul este slab, amestecul turbulent va fi la

randul lui slab iar aerul aflat la contact cu suprafata terestra
se va raci mai repede decat cel de deasupra.
 Temperatura se apropie astfel de punctul de roua, aparand
aerul cetos si ceata.
 Inversiunile termice se pot produce la sol
si in atmosfera libera.
•Datorita
stratificarii stabile
din stratul de
inversiune, nu este
posibila convectia
si formarea
nebulozitatii decat
la limita
superioara a
inversiunii, care
poarta denumirea
de "strat de
retinere".
Clasificarea inversiunilor
termice
 Inversiunile de radiatie iau nastere
datorită răcirii radiative nocturne a
Straturile de suprafetei terestre si a aerului de deasupra
acestuia.
inversiune sau  Vara pot atinge grosimi de până la câteva
inversiunile sute de metri, distrugându-se rapid la
termice sunt primele ore ale diminetii.
generate de  Iarna grosimile lor pot depăsi 1500 m, ceea
cauze diverse. ce explică si persistenta pe parcursul mai
mulor zile în sir.
 Relieful depresionar bine închis si prezenta
stratului de zăpadă, intensifică si
prelungeste inversiunile de radiatie, în timp
ce suprafetele acvatice au actiuni inverse.
Inversiunile de advectie
apar în urma deplasării unor
mase de aer cald peste
suprafete reci.
Acestea din urmă determina
răcirea prin conductibilitate
calorică a stratului inferior de
aer în miscare, generând
gradienti termici verticali de
inversiune.
 Inversiunile frontale se nasc fie
prin alunecarea ascendentă a
aerului cald peste aerul rece (frontul
cald), fie prin dislocarea spre
înăltime a aerului cald, de către
aerul rece care se deplasează mai
rapid (frontul rece).
 In ambele cazuri gradientii de
inversiune apar la înăltime.

Inversiunile de comprimare sau de subsidentă se dezvoltă în

straturile troposferice mai înalte, deasupra părtilor centrale ale formatiunilor
anticiclonale.

• Miscările descendente caracteristice determină încălzirea aerului prin

comprimare adiabatică si aparitia gradientilor de inversiune
 În funcţie de valoarea saltului termic
vertical, inversiunile pot fi clasificate
în:
 Stabilirea intensităţii inversiunii (sau a
slabe (saltul termic saltului termic, respectiv a diferenţei de
între 0,1 şi 3,0°C) temperatură dintre baza şi vârful stratului
de inversiune), cât şi a grosimii acesteia se
pot face cu ajutorul datelor oferite de
sondajele aerologice.
 intensitate medie
(între 3,1 şi 5,0°C)  În lipsa radio-sondajelor, se poate recurge
la diferenţa de temperatură existentă între
măsurătorile efectuate la staţii
meteorologice cât mai apropiate, dar
intensitate mare situate la altitudini diferite, fiind necesare
(între 5,1 şi 10,0°C) cel puţin două asemenea staţii, una
amplasată într-o treaptă de relief mai joasă
şi una la munte.
intensitate foarte  Determinarea intensităţii inversiunilor se
mare (>10,0°C) poate face ţinând cont de temperaturile
medii, minime sau maxime (orare şi
zilnice), cele mai mari intensităţi fiind cele
care rezultă din diferenţele dintre
temperaturile minime.
 Inversiunile din spaţiul montan pot fi totale, în care caz
cuprind întregul strat de aer situat între poalele munţilor şi platourile
alpine, respectiv parţiale, când se formează numai în zonele joase
(inferioare) sau numai în cele înalte (superioare) ale reliefului muntos

 Graficul de variaţie a temperaturii din

intervalul respectiv arată că, datorită
advecţiei unei mase de aer reci, în stratele
atmosferice joase la Staţia Caransebeş
temperaturile au început să scadă, în timp
ce la staţiile de altitudine, acestea au
crescut.

Prin interferenţa tendinţelor respective de

variaţie a temperaturilor la cele două
niveluri (Caransebeş 241 m şi Cuntu 1500
m) stratificaţia termică a aerului de pe
versantul nordic al Masivului Ţarcu s-a
inversat.
Fig. 1. Variaţia temperaturii medii zilnice pe
versantul nord-vestic al Masivului Ţarcu între 20-26. 01.
1963 (după Sabău Raluca, Sabău Al., 1974).
Repartitia geografica a
fenomenului
 Condiţiile aerosinoptice tipice pentru apariţia în
România a inversiunilor de temperatură advective se
In Romania, acest caracterizează prin prezenţa unui câmp anticiclonic
fenomen se intalneste cel la nord de teritoriul ţării noastre.
mai des in depresiunile  Aerul rece poate pătrunde spre sud pe două
intercarpatice, ex traiectorii, sub forma a doi lobi pericarpatici: unul
de-a lungul flancului exterior al Carpaţilor Păduroşi
depresiunea Ciucului, şi al Carpaţilor Orientali, celălalt, puţin întârziat în
unde de altfel se afla si timp, peste zona montană mai joasă dintre Beskizii
polul frigului, cu Vestici şi cei Estici (pasul Dukla, 502 m), în
temperaturi ce deseori Depresiunea Panonică şi apoi pe la vest de Carpaţii
Occidentali.
trec de -30 grade C,
 Ulterior, masele de aer rece ajung şi în sudul ţării,
temperaturi ce se apropie precum şi în Depresiunea Transilvaniei. În această
de latitudini mai nordice din urmă zonă aerul rece pătrunde dinspre est, după
decat cele ale tarii ce, în urma acumulărilor de masă, reuşeşte să
noastre. depăşească obstacolul mai înalt reprezentat de
Carpaţii Orientali, respectiv dinspre vest şi nord-vest,
mai ales prin Poarta Someşului.
  În situaţiile cu inversiuni de temperatură, spaţiile
depresionare reprezintă areale cu acumulare de aer
foarte rece sau “lacuri de frig”, morfologia
Datele climatice teritoriului României şi a regiunilor învecinate
indică faptul că oferind condiţii optime de generare a inversiunilor de
spaţiile depresionare temperatură. În funcţie de evoluţia condiţiilor
carpatice se află sub aerosinoptice, inversiunile pot să se dezvolte la o
stratul de inversiune
scară spaţială mai extinsă, cum este Depresiunii
între 60 şi 80 de zile
pe an, interval în care
Transilvaniei, încadrată de Carpaţii Orientali,
prezenţa inversiunilor Carpaţii Meridionali şi Munţii Apuseni.
poate primi şi caracter
de risc atunci când  Nu sunt excluse nici situaţiile în care o
intensitatea lor este inversiune de temperatură poate să afecteze întreg
mare teritoriul României, cu excepţia regiunilor montane
mai înalte, care primesc aspectul unor “insule” cu cer
senin şi temperatură mai ridicată, rămase deasupra
stratului de aer mult mai rece şi cu ceaţă prezent în
treptele mai joase de relief (inversiune generalizată).
 Cele mai frecvente şi mai
intense sunt inversiunile
de temperatură care apar
în depresiunile
intramontane din vestul
Carpaţilor Orientali - cu
deosebire în Depresiunea
Ciuc şi în Depresiunea
Giurgeu.
 Cele două depresiuni
sunt bine închise înspre
vest de culmile Munţilor
Harghita şi Gurghiu, iar
pătrunderea aerului rece
dinspre Moldova se face
peste pasul Ghimeş-
Făget (1170 m) pentru
Depresiunea Ciuc,
respectiv de-a lungul văii
Bistriţei, văii Bicazului,
peste pasul Bicaz (1256
m) şi pe valea Belcina
pentru Depresiunea
Giurgeu .
Prognoza inversiunilor termice
 Spre exemplu, în timpul inversiunii din perioada 22-
29 ianuarie 1992, conform minimelor termice zilnice, cea
Deşi pot să apară în mai mare creştere a temperaturii cu înălţimea, de 2,83°
C/100 m, a fost înregistrată în dimineaţa zilei de 23
orice anotimp, ianuarie, între staţiile meteorologice Joseni (750 m, -24° C)
inversiunile sunt şi Bucin (1280 m, -9° C).
caracteristice în primul
rând iernii, îndeosebi  În cursul aceluiaşi interval, la scara întregii ţări, cea
mai joasă temperatură minimă a fost de -26° C, înregistrată
lunilor ianuarie şi la Miercurea Ciuc, în dimineaţa zilei de 25 ianuarie,
decembrie, când, în minima termică cea mai ridicată a zilei respective fiind de
condiţii de regim 0° C, la Băişoara şi la Vlădeasa, în Munţii Apuseni.
anticiclonic, se produc
cele mai multe, mai  Perioada menţionată a reprezentat, totodată, un
intense şi mai de durată exemplu tipic de influenţă a Carpaţilor asupra
inversiuni. aspectului diferenţiat al vremii pe teritoriul României, atât
în ceea ce privesc deosebirile dintre regiunile intra- şi cele
extracarpatice, cât şi în cadrul zonei montane propriu-zise,
atunci când se au în vedere ariile depresionare şi culmile
munţilor
Riscurile asociate inversiunilor
termice
 scăderea accentuată a
temperaturii
Sunt reprezentate, în  producerea valurilor de frig în
principal, de atingerea timpul cărora se înregistrează de
unor temperaturi regulă singularităţile termice
foarte scăzute,
respectiv de apariţia
negative
sau accentuarea  îngheţurile
anumitor fenomene  brumele timpurii de toamnă sau
climatice de târzii de primăvară
disconfort sau  geneza ceţurilor persistente ce
periculoase
conduc la depuneri consistente de
chiciură etc
 Astfel, cele mai scăzute valori de temperatură din România s-au înregistrat în
depresiunile intramontane din vestul Carpaţilor Orientali: -38,5° C (minima
termică absolută pentru ţară), înregistrată la Bod, în Depresiunea Braşov, la data
de 25 ianuarie 1942; -38,4° C, la Miercurea Ciuc, în Depresiunea Ciuc, la 14
ianuarie 1985; -38,0° C, la Joseni, în Depresiunea Giurgeu, la 18 ianuarie 1963.
 Într-un studiu referitor la iarna anului 1999-2000 se arată că, din cele 91 de zile ale
iernii respective, în 61 minima termică din România s-a înregistrat la o staţie
meteorologică situată într-o depresiune din Carpaţii Orientali, dintre care in 26
de zile la Miercurea Ciuc şi în 23 de zile la Joseni. Restul de 30 de zile au revenit
altor regiuni ale ţării .
Riscurile asociate valurilor de frig
•Inversiunile de
temperatură, sunt legate
de valurile de frig, care
accentuează răcirile din
vecinătatea suprafeţei
terestre.
•Riscul asociat
inversiunilor termice se
datorează valorilor mari
ale frecvenţei, duratei şi,
cu deosebire, ale
intensităţii acestora.
•Gradul de vulnerabilitate
faţă de inversiunile de
temperatură este foarte
mare în vatra
depresiunilor şi văilor
mai mult sau mai puţin
adânci şi largi din zona
montană.
 Temperaturile foarte reduse din cursul sezonului rece,
determină necesitatea de a consuma însemnate cantităţi de
combustibil fosil (cărbune, petrol, gaze) şi lemn destinat încălzirii
locuinţelor individuale şi a diverselor instituţii, spaţii comerciale,
clădiri cu destinaţie publică etc.
 Riscul contactării unor viroze respiratorii, al bronşitelor,
pneumoniei, al unor stări de gripă, sau mai grav al unor
degerături ale părţilor corpului mai expuse contactului direct cu
aerul atmosferic rece, sau indirect, cu suprafaţa activă îngheţată şi
acoperită cu zăpadă, este mult mai mare în acest sezon; pericolul
creşte în cazul persoanelor cu probleme cardiace.
 Dacă în sezonul rece temperaturile scăzute sunt asociate fie
cu ceţuri persistente, fie cu intensificări ale vântului însoţite de
viscole, stările de vreme în aceste cazuri sunt caracterizate printr-
un accentuat disconfort termic, organismul uman pierzând rapid
din rezerva de căldură proprie.
 De asemenea, un număr considerabil de decese se pot datora
intoxicaţiilor cu monoxid de carbon sau incendiilor, produse ca
urmare a funcţionarii sau utilizării necorespunzătoare a
instalaţiilor de încălzire.
Depresiunile din Estul Transilvaniei

In Depresiunea Campulung

sunt frecvente inversiunile de
temperatura atat iarna cat si
vara. Temperatura minima
absoluta a fost de - 31°C.

Construirea combinatului de
lianti de la Valea Mare-Pravat
(NE), a dus, datorita
inversiunilor de temperatura
la poluarea zonei, scaderea
insolatiei si aparitia cetii.
Depresiunea Brasovului
Depresiunea Brasovului este cea mai tipica depresiune
intramontana din Carpatii Romanesti.
 Este constituita din trei mari
compartimente:
Depr. Barsei, în SV, cu “golfurile” Rasnov,
Zarnesti, Vladeni, Maierus si campurile joase
ale Barsei, Bodului si Feldioarei;

 Depr. Sf. Gheorghe, în partea centrala,

Depr. Targu Secuiesc, în NE, cunoscuta si sub
denumirea de Depresiunea Raului Negru.

 Din punct de vedere climatic exista aici un

topoclimat specific de depresiune
intramontana, cu frecvente si intense inversiuni
termice, cu precipitatii relativ scazute si o
circulatie diminuata a aerului (temperatura
medie anuala a aerului 7,1-7,6°C).

 Frecventa mare a inversiunilor termice se

reflecta in peisaj prin prezenta asezarilor
omenesti pe latura piemontana a depresiunii,
densittati mai reduse de populatie fiind
caracteristice fundului depresiunii.
Depresiunea Depresiunea
Dornelor Giurgeului
Depresiunea Dornelor Depresiunea Giurgeului este o
este o regiune cu depresiune intramontana.
clima montana Iarna, caracteristica principala
racoroasa, avand o reprezinta frecventele
lungi perioade de inversiuni de temperatura, fapt
inversiuni termice, mai ce determina înregistrarea
ales în timpul iernii unor temperaturi foarte
cand temperaturile scazute.
medii ale lunii ianuarie
coboara sub -6°C, iar
vara, temperaturile
medii ale lunii iulie nu
depasesc 14°C.
Depresiunea Ciuc
Depresiunea Ciuc este o depresiune intramontana.
Clima este racoroasa si umeda (temperatura medie anuala este de 4-5°C,
media termica a lunii iulie este de 14-16°C, iar a lunii ianuarie de -6°C), cu
frecvente inversiuni termice în anotimpul rece al anului cand se înregistreaza
unele dintre cele mai scazute temperaturi din tara, fapt ce i-a atras denumirea de
pol al frigului.
Bibliografie
•Bogdan Octavia, Mihai Elena, Teodoreanu Elena, (1974), Clima Carpaţilor şi
Subcarpaţilor de Curbură dintre Teleajen şi Slănicul Buzău, Institutul de
Geografie al R.S.R., Bucureşti.

•Valeria Alexandrescu, Mioara Clius, Aurel Gheorghilas , Elena Matei, Daniel

Peptenatu, Bogdan Alexandru Suditu, Cristian Talanga, Teodor Uscatu, Liliana
Zaharia, Daniela Zamfir, (2007), Transilvania, Maramures, Bucovina – Aplicatie
Stiintifica si Metodologica, Editura Semne Bucuresti.

•Dumitru Mihaila, Vasile Budui, Ionuţ Alexandru Cristea , Ion Tanasa , (2006),
Consideratii asupra riscurilor climatice in Judetul Suceava Analele
Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava Sectiunea Geografie.

www.progettogea,com