In Romania, datorita pe de o parte asezarii geografice, iar pe de alta parte din cauza particularitatilor orografice regionale, intalnim o gama

deosebit de variata a vanturilor locale. Crivatul este vantul cel mai specific, datorita atat ariei sale de repartitie Moldova, Dobrogea, sudul si estul Munteniei dar si intensitatii deosebite cu care sufla. Frecventa crivatului este mult mai mare in cursul iernii, cu directie NE-SV, sufland cu viteze ce depasesc uneori 30-35 m/sec si determinand cele mai puternice viscole din tara noastra. In perioada calda a anului, desi frecventa sa este mult mai redusa, crivatul este un vant pagubitor, cald si uscat, care poate compromite uneori culturile agricole din estul si sud-estul tarii. Austrul este vantul care sufla dinspre apus. De obicei, lasa in regiunea Alpilor Dinarici umezeala adusa dinspre Marea Mediterana, iar la noi ajunge in Crisana, Banat si Oltenia, ca un vant cald si foarte uscat,

aducator de seceta, fapt pentru care in popor se mai numeste si saracila. In timpul iernii, austrul este un vant rece, aducator de geruri mari si uscate. Nemerul sau nemirul sufla in depresiunile din estul Transilvaniei, fiind specific mai ales pentru depresiunea Brasovului. Poate fi considerat ca o continuare a crivatului, care se strecoara prin depresiunile Carpatilor Orientali, aducand in regiunile de la poalele muntilor viscole puternice, in timpul carora sufla cu viteze ce depasesc deseori 20-25 m/sec. In sudul Munteniei, in timpul verii, sufla din cand in cand dinspre sud-vest un vant umed si caldut, numit baltaretul. Este un vant cu arie mai restransa de influenta, dar care este prielnic agriculturii, deoarece aduce ploi destul de bogate. Vantul negru bate de obicei in Dobrogea de sud, fiind uscat si fierbinte si usuca semanaturile. Uneori, influenta sa se face resimtita si in Baragan. Localnicii il mai numesc si traista-goala.

Vantul mare este cel mai cunoscut foehn (vant descendent, uscat si cald) din Romania. Exact ca foehnul elvetian, el ia nastere tot datorita diferentei de presiune atmosferica dintre versantii muntilor. El sufla dinspre culmile Muntilor Fagaras, spre depresiunea Oltului din Transilvania, catre sfarsitul iernii. Vantul mare topeste repede zapezile de pe poalele Fagarasului, dar influenta sa se extinde mult mai spre nord, pana spre podisul Tarnavelor. Cosava este un vant deosebit de intens, cu caracter de foehn, care sufla in partea de sud-vest a tarii (de-a lungul defileului Dunarii de la Cazane si in sud-vestul Banatului). Directia dominanta a vantului este de la SE spre NV sau chiar de la est la vest, iar intensitatea sa deosebita (25-30 m/s) se explica prin conditiile orografice locale: directia de deplasare a maselor de aer este perpendiculara pe orientarea masivelor muntoase. Cosava este un vant cald si uscat, care topeste in cateva zile

zapada si mentine nopti la rand minime de temperatura mult mai ridicate decat in alte regiuni ale tarii.