VÂNTURILE

In Romania, datorita pe de o parte asezarii geografice, iar pe

de alta parte din cauza particularitatilor orografice regionale,
intalnim o gama deosebit de variata a vanturilor locale.

Crivatul este vantul cel mai specific, datorita atat ariei sale de
repartitie – Moldova, Dobrogea, sudul si estul Munteniei – dar si
intensitatii deosebite cu care sufla. Frecventa crivatului este mult
mai mare in cursul iernii, cu directie NE-SV, sufland cu viteze ce
depasesc uneori 30-35 m/sec si determinand cele mai puternice
viscole din tara noastra. In perioada calda a anului, desi frecventa
sa este mult mai redusa, crivatul este un vant pagubitor, cald si
uscat, care poate compromite uneori culturile agricole din estul si
sud-estul tarii.

Austrul este vantul care sufla dinspre apus. De obicei, lasa in

regiunea Alpilor Dinarici umezeala adusa dinspre Marea
Mediterana, iar la noi ajunge in Crisana, Banat si Oltenia, ca un
vant cald si foarte uscat, aducator de seceta, fapt pentru care in
popor se mai numeste si “saracila”. In timpul iernii, austrul este
un vant rece, aducator de geruri mari si uscate.

Nemerul sau Nemirul sufla in depresiunile din estul Transilvaniei,

fiind specific mai ales pentru depresiunea Brasovului. Poate fi
considerat ca o continuare a crivatului, care se strecoara prin
depresiunile Carpatilor Orientali, aducand in regiunile de la
poalele muntilor viscole puternice, in timpul carora sufla cu viteze
ce depasesc deseori 20-25 m/sec. In sudul Munteniei, in timpul
verii, sufla din cand in cand dinspre sud-vest un vant umed si
caldut, numit “baltaretul”. Este un vant cu arie mai restransa de
influenta, dar care este prielnic agriculturii, deoarece aduce ploi
destul de bogate.

Vantul Negru bate de obicei in Dobrogea de sud, fiind uscat si

fierbinte si usuca semanaturile. Uneori, influenta sa se face
resimtita si in Baragan. Localnicii il mai numesc si traista-goala.

Vantul Mare este cel mai cunoscut foehn (vant descendent, uscat
si cald) din Romania. Exact ca foehnul elvetian, el ia nastere tot

datorita diferentei de presiune atmosferica dintre versantii

muntilor. El sufla dinspre culmile Muntilor Fagaras, spre
depresiunea Oltului din Transilvania, catre sfarsitul iernii. Vantul
mare topeste repede zapezile de pe poalele Fagarasului, dar
influenta sa se extinde mult mai spre nord, pana spre podisul
Tarnavelor.

Cosava este un vant deosebit de intens, cu caracter de foehn,

care sufla in partea de sud-vest a tarii (de-a lungul defileului
Dunarii de la Cazane si in sud-vestul Banatului). Directia
dominanta a vantului este de la SE spre NV sau chiar de la est la
vest, iar intensitatea sa deosebita (25-30 m/s) se explica prin
conditiile orografice locale: directia de deplasare a maselor de aer
este perpendiculara pe orientarea masivelor muntoase. Cosava
este un vant cald si uscat, care topeste in cateva zile zapada si
mentine nopti la rand minime de temperatura mult mai ridicate
decat in alte regiuni ale tarii.
Peste țara noastră mai sunt prezenți Băltărețul, un vânt cald și umed
în Muntenia care aduce ploi, Zefirul, vânt slab care vine din vest,
Foehnul, vânt cald care bate în sudul și sud-vestul Transilvaniei.