Biomi acvatici si terestri

Biomul reprezintă un complex de ecosisteme, având un teritoriu

mare, factori biotici(paraziții, dăunătorii, competiția intraspecifică și
interspecifică) si abiotici specifici(temperatură, lumină, precipitații,
presiune etc.), cu o floră și o faună specifică.
Diferitele tipuri de biomuri care există sunt împărțite în funcție de
zona în care se dezvoltă. Prin urmare, găsim biomurile terestre și marine.

1.Biomi terestri
Acestea sunt cele care se dezvoltă pe uscat și au abundență de
vegetație și numeroase specii de animale în funcție de climă, latitudine și
altitudine unde se găsește.
Tundră: Acestea se caracterizează prin
temperaturi extrem de scăzute și condiții
foarte dure pentru supraviețuirea ființelor
vii.
Păduri: există multe tipuri de păduri.
Există păduri tropicale, tropicale,
temperate, umede, interioare etc. Acestea
se caracterizează prin faptul că au un număr mare de plante și animale.
 Pajiști: Au o abundență mare de plante, ierburi și diverse specii de
plante cu flori. Au un sezon mai uscat și unul mai ploios, cu temperaturi
acceptabile și stabile pe tot parcursul anului. Datorită acestor condiții
stabile, multe alte specii pot trăi bine în aceste ecosisteme.
Deşert: Este cel mai fierbinte biom de pe planetă. Este opusul
tundrei. Se caracterizează prin condițiile sale climatice extreme de
temperaturi ridicate și precipitații foarte puține abundente.
2.Biomi de apă dulce
Acestia sunt biomii a căror caracteristică principală este că
organismele trăiesc în apă dulce. Adâncimea apei, temperatura, regimul
apei, etc. Acestea sunt principalele variabile. Acești biomi sunt lacuri,

cursuri de apă, râuri, lagune și zone umede, printre altele. Zonele umede
sunt extrem de relevante pentru schimbările climatice, deoarece
găzduiesc numeroase specii care sunt indicatori ai schimbărilor
climatice. Când într-un lac sau râu vedem zone pline de mușchi, putem
ști că există organisme care trăiesc în apă și care se hrănesc cu ele pentru
a supraviețui. Mușchii sunt indicatori ai locurilor cu umiditate ridicată,
deoarece au nevoie de el pentru a trăi.
3.Biomi marini
Biomii marini sunt cele care reprezintă comunitățile de plante și
animale. Ele se caracterizează prin evoluția, creșterea și dezvoltarea pe
suprafețe acoperite de apă salmatră, adică în oceane, mări sau coastele
continentale, recife de corali, printre altele. Acestia diferă în primul rând
de biomii de apă dulce prin faptul că găzduiesc apă sărată. Printre ele
găsim mări, oceane, estuare și recife de corali. Biomul marin este cel
mai mare din întreaga planetă.

Zonele verticale ale biomurilor marine

Biomi marini, au trei zone sau zone verticale ale apelor lor salmastre, care se
diferențiază prin incidența în care impactul și sosirea razelor solare. Acestea
fiind urmatoarele:
  Eufotic: Zona sau zona eufotică este cea în care razele solare afectează
direct și complet, fiind absorbite proeminent. Acesta este situat în stratul
superior al masei de apă salmastre.
 disfotic: Zona sau zona disfotică este una în care incidența luminii solare
tinde să pătrundă cu inconsecvență și slăbiciune semnificativă. Face
parte din masa de apă care se află sub zona eufotică.
 Afotic: Zona sau zona afotică este una care se află sub zona disfotică, în
care datorită adâncimii mari a locației sale. Incidența razelor solare nu
pătrunde. Având apoi, o dezvoltare se referă la cantitatea de nutrienți
extrem de rare. În plus, formează cea mai adâncă zonă a corpului de apă
sălmată a oceanului.

Importanta biomului
Cel mai important lucru care face ca plantele să fie vitale în viața noastră este că,
fără ele, viața nu arm ai exista.. Adică, animalele erbivore nu se pot hrăni și,
prin urmare, animalele carnivore nu ar avea hrană. Lanțul ar fi rupt și
funcționarea ecosistemelor naturale ar fi distrusă. Asta ne-ar afecta și pe noi..
Cu toate acestea, plantele singure, multe dintre ele, ar putea supraviețui fără
animale.
De asemenea, oxigenul este produs de plante, acestea fiind foarte importante
în viața de pe planetă. Văzute în alt mod, plantele au nevoie de dioxidul de
carbon pe care îl expiră animalele pentru a face fotosinteza.