Sunteți pe pagina 1din 3

CLASIFICAREA VANTURILOR Vanturile se clasifica dupa mai multe criterii ;cel al frecventei si criteriul naturii sale, fiind cele

mai intalnite, la care se adauga si criteriul altitudinii. Astfel, in fct.de frecventa, vanturile pot fi permanente, periodice si neperiodice. Vanturile permanente bat tot timpul anului din aceiasi directie, in timp ce vanturile periodice/regulate au o periodicitate specifica. Vanturile neperiodice se impart in calde si reci. Vanturile neperiodice reci . Cel mai cunoscut vant neperiodic cald e Foehn, descris pt prima data in Alpii Elvetiei, el formandu-se la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, uneori si toamna , el simtindu-si prezenta cca 30=40 zile pe an. Au existat si situatii cand Foehn a batut 80 de zile pe an, iar efectele foehnale pot fi intalnite pana la 52gr lat pe Valea Rhinului, aparand astfel culturi de vita de vie. Mecanismul formarii foehnului: Pt.formarea foehnului este necesara existenta unui obstacol orografic suficient de inalt pt a provoca condensarea macar a unei parti din vaporii de apa continuti. Aerul in miscare ascendenta se va raci dupa un gradient adiabatic al aerului uscat, apoi umed saturat, respectiv nesaturat, va deveni mai rece la nivelul culmii si se va deplasa ulterior descendent pe versantul adapostit. Comprimarea adiabatica va determina incalzirea aerului si aparitia Foehnului.

In Romania,foehnul se produce cu regularitate la poalele subcarpatilor de curbura -Sub.Prahovei sau buzaului , in depresiunea Subcarpatica Olteana,depr.Fagaras, Culoarul Turda-Alba iulia-Deva. Efecte de tip foehn sunt intalnite si pe alte continente, astfel, in America de nord foehn se numeste Chinook, el formandu-se pe versantii estici ai muntilor Stancosi, patrunzand in pod.Preerilor, ca un vant cald si uscat. In schimb pe cont sud.american, mai precis la contactul dintre pampasul Argentinian si versantul estic al Mtilor Anzi, vantul Zoudas, iar in Noua Zeelanda foehnul capata titulatura de Nor Weester si in sud si in nord. Vantul Sirocco-se formeaza atunci cand nordul Africii este caracterizat de un max.barometric iar compartimentul vestic al M.Mediterane, de o depresiune barica. Sirocco este un vant prafos , nisipos resimtit cu precadere in S.Greciei, S.Italiei dar si in S.Spaniei unde se numeste Leveche.

Vanturi neperiodice reci. Vanturile neperiodice reci sunt vanturi catabatice, descendente, cazatoare, specifice zonelor Arctice si Antarctice, specifice platourilor Groenlandeze, specifice unor i-le Novaia si Severnaia zemlla (rusia), insa pe continentul european mai cunoscute sunt Mistralul si Bora. Mistralul se formeaza in Franta dinspre masivul central francez catre m.mediterana si se canalizeaza de a lungul culoarului Rhon, el producand furtuni puternice pe Mediterana , cu precadere intre Corsica si Baleare.

Mistralul poate avea efecte negative; in domeniul agriculturii din s.Frantei -poate compromite culturile de citrice, iar activitatea turistica poate fi

perurbata. (central-sud) Bora este un vant catabatic, format prin racirea aerului la nivelul culmilor Alpilor Dinarici, aer care se prabuseste ulterior catre coastele M.Adriatice , cu precadere in pen.Istria si Dubrovnik. Bora isi face simtita prezenta, de regula, la inceputul primaverii, cand peste un aer cald preexistent se poate deplasa un aer rece , diferentele de temperatura putand fii semnificative. Aceste vanturi neperiodice reci pot cauza un stres bioclimatic, manifestat prin puterea de racire a aerului pe suprafata corporala. Astfel Le vent de midi poate determina in regiunea Lion o succesiune rapida a starilor de timp rece urmat de cald. Le vent de midi succede ori precede mistralul. Exista astfel o relatie directa intre componentele presiunii atmosferice si caracteristicile vantului , existand astfel in lume un institut in statul american Maryland. In afara vanturilor neperiodice reci sus mentionate pot sa apara in diferite regiuni geografice si alte advectii cu titulaturi particularizate. Proximitatea suprafetei acvatice incalzite si racite diferit fata de uscatul continental, determina in unele situatii o circulatie advectiva, asa cum se intampla in cazul musonilor . Musonii apar in urma conturarii unor areale barometrice distincte de la un sezon la altul, musonul de vara fiind ploios, umed, cu cantitati foarte mari de precipitatii, in timp ce musonul de iarna reprezinta o advectie uscata ce intretine fenomenele de uscaciune si seceta. Trebuie mentionat faptul ca si in acest caz seceta este precedata si succedata de uscaciune.