MANOLESCU RARES GABRIEL 12B

Câmpia Padului
Câmpia Padului (ital. Pianura Padana) este o câmpie roditoare situată pe cursul Padului. Ea se
întinde de la orașul Como, din nordul Italiei până în districtul Mendrisio, cantonul
Ticino, Elveția și ocupă o suprafață de 50.000 km².

 Câmpia a luat naștere în terțiar prin

sedimentele aduse de apele curgătoare
din Alpi. Pe direcția est-vest câmpia are
o lungime de 400 km și o lățime între 70
și 200 km. La nord și vest câmpia are un
relief deluros fiind limitată de munții
Alpi, iar la sud de munții Apenini. La est
este mărginită de coasta Mării Adriatice,
unde Padul se varsă printr-o deltă largă.
Câmpia Padului este regiunea cu populația cea mai deasă și pământul cel mai roditor din
Italia. Aici se cultivă sfeclă de zahăr, viță de vie și cereale ca: porumb, orez și grâu.
Clima regiunii este o climă continentală cu veri calde și ierni reci. Între anii 1796-1797
la Războaiele napoleniene din Câmpia Padului au participat și regimente de grăniceri din
Transilvania.

Geologia:
 Campia Padului și Marea Adriatica suprapun un
bazin de avans și un sistem de canioane antice
adânc îngropate, care supraviețuiesc în urma
coliziunii tectonice a unei mase terestre din larg,
Tyrrhenis, cu continentul, un incident în cadrul
coliziunii plăcilor africane și eurasiatice. Începând
cu Messinian (7–5 milioane de ani), sistemul s-a
MANOLESCU RARES GABRIEL 12B

umplut cu sedimente în principal din vechii Apenini, dar și din Alpi. Linia țărmului
Adriaticii depinde de un echilibru între viteza de sedimentare și factorii izostatici. Până în
1950, delta Padului se prograda în Adriatică. După acel timp, din cauza modificării
umane a factorilor geologici, cum ar fi viteza de sedimentare, delta s-a degradat și linia
de coastă s-a diminuat, ducând la crize contemporane în curs de desfășurare în orașul
Veneția, unde multă artă și arhitectură de neînlocuit este probabil să se piardă din cauza
până la creșterea nivelului mării în secolele următoare. Acolo unde suprafața pământului
coboară acum sub nivelul mării, râul trebuie să curgă la o altitudine relativă între diguri.

 Câmpul de condensat de gaz Malossa a fost descoperit în 1973 și produce la adâncimi de

6 km (4 mile) de dolomita Dolomia Principale din Triasic superior și dolomita Zandobbio
din Jurasicul inferior, acoperită de marna Marne di Bruntino din Cretacicul inferior.

Climatul Si Vegetatia:
 Campia Padului are o gamă
variată de la climă continentală
umedă la climă subtropicală
umedă (Köppen: Cfa) sau
temperată continentală (rece-
umedă cu ceață iarna și cald-
umedă vara) în altă clasificare.
Conformația câmpiei,
înconjurată de Alpi și Apenini,
și influența Mării Adriatice
provoacă niveluri ridicate de
umiditate relativă pe tot
parcursul anului. Clima Văii Padului devine din ce în ce mai caldă și mai umedă mai spre
sud și est.

 Iernile sunt răcoroase și umede, cu temperaturi medii din ianuarie variind între 0 și 5 °C
(32 și 41 °F) (medii 1981-2010). Ceața și ceața sunt frecvente, deși efectul căldurii
MANOLESCU RARES GABRIEL 12B

urbane a făcut iernile mai puțin cețoase și mai reci decât înainte în unele zone. Ocazional
poate apărea zăpadă, iar secetele prelungite de iarnă împiedică din ce în ce mai mult
umiditatea suficientă a solului. Verile sunt calde și umede, cu temperaturi medii în iulie
variind între 22 și 25 °C (72 și 77 °F) (medii 1971-2000). Furtunile frecvente și furtunile
bruște de grindină au potențialul de a produce grindină mare, de a arunca cantități mari de
ploaie și de a fi extrem de distructive pentru culturi. Cea mai mare grindină este produsă
de furtuni supercelule intense, cu costuri agricole semnificative.[13] Tornadele nu sunt,
de asemenea, neobișnuite în câmpiile văii. Din aceste considerente climatologice, Friuli
Venezia Giulia este o extindere importantă dincolo de câmpia râului Padului, deoarece
acestea sunt situate în aval de munți și în amonte de sursele de umiditate din mările din
apropiere. Primăvara și toamna sunt bine marcate și plăcute. Atât iarna cât și vara sunt
mai puțin blânde în părțile inferioare de-a lungul Padului, în timp ce Marea Adriatică și
marile lacuri temperează clima locală în apropierea lor.

 Precipitațiile variază între 700 și 1.200 mm (30 și 45 inci) și sunt distribuite egal pe
parcursul anului, cu maxime în toamna și primăvara. Vânturile sunt de obicei slabe, deși
exploziile bruște de foehn sau furtunile pot mătura aerul curat. Natura aproape închisă a
bazinului Padan, într-adevăr, adăugată greutății zdrobitoare a traficului rutier, îl face
predispus la un nivel ridicat de poluare iarna, când aerul rece se lipește de sol. Vegetația
naturală potențială a bazinului Padului este o pădure mixtă de stejar, plop, carpen
european, arin, soc, ulm, sălcie, artar, frasin și alți arbori central-europeni. Cele mai mari
fragmente de pădure rămase sunt situate în jurul râului Ticino și sunt protejate de o
Rezervație a Biosferei.

Economie:
 Valea Padului este una dintre cele mai importante zone industriale și agricole din Europa.
Hidroelectricitatea este produsă de râul Padului. Râul este utilizat pe scară largă pentru
irigații pentru agricultura regiunii.
MANOLESCU RARES GABRIEL 12B

SURSE:
https://en.wikipedia.org/wiki/Po_Valley
https://dokumen.tips/documents/campia-padului.html