MEDIUL MEDITERANEAN

 Climatul are un sezon de vara calda(4-6luni) si uscata (temperaturi de 20-25C )

cu frecvente mase de aer tropical si unul de iarna umeda ( in 4-5 luni cade cea
mai mare cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale,din cele 500-
1000mm anuale), racoroasa(temperaturi medii de 5-10 C) facilitata de prezenta
vanturilor de vest. In munti scad temperaturile, cantitatea de precipitatii, se
dezvolta vanturile locale care antreneaza aer rece( mistralul, in Franta, bora, in
Croatia).
 Precipitatiile sunt cuprinse intre 400 si 800 mm/an si au deseori un caracter
torential.
 In jurul Marii Mediterane limita climei mediteranene coincide cu limita culturii
maslinului.

 Mediul mediteranean este legat de bazinul Marii Mediterane, dar acesta se mai
afla si in Grecia, sudul Italiei, al Frantei, al Bulgariei, Cipru, vestul Croatiei, intre
30 si 450 grade latitudine si este caracterizat prin ierni blande, ploioase si veri
uscate si calduroase.
 Marea Mediterană este o mare intercontinentală (situată intre doua
continente).Pe teritoriul Europei zonele care se înscriu în cadrul mediului
meditarenean sunt în general capitalale care au ieşire la Marea Mediterană.
 Spre exemplu: Spania; Franţa; Italia; Grecia; vestul Mării Adriatice; insulele din
Marea Mediterană (europeană); Crimeea de Sud.

 Din puct de vedre al localizarii , relieful specific este cel montan destul de
fragmentat. Peisajul mediteranean variaza in altitudine de la 1000 la 15000 si
chiar 2000m, apartinand etajelor de foioase si de amestec, subalpin si chiar
alpin. Dominǎ relieful înalt format din munti tineri ca:M-tii Pirinei, M-tii Alpi, M-tii
Apenini, M-tii Pindului, M-tii Carpati.
 De asemenea întâlnim şi câteva forme mai speciale de relief: Vulcanii, Coastele
 Exemple de vulcani:
 Etna, vulcanul activ cu cea mai lungă
perioadă de activitate (6.000 ani) şi
cel mai înalt din Europa
 Vezuviul este un vulcan exploziv
situat la aproximativ 10 km est de
orașul Napoli
 Exemple de coaste:
 Coastele spaniole;
 Coastele greceşti;
 Coastele Italiene;
 Coastele franceze.

 Este formată din arbori vesnic

verzi, xerofiti (esenţe
lemnoase caracteristice), cum
sunt stejarul de plută,
stejarulvesnic verde, pinul de
Alep, cedrul de Liban, măslinul
sălbatic.
 Copacii sunt scunzi, au coaja groasa si frunze mici si cerate, pentru a rezista la
uscaciune.
 Padurea este rara,are o inaltime de circa 10 metri şi arborii sunt adaptaţi la
secetă: frunze mici si lucioase,tulpini groase, rădăcini adânci sşi coroana sub
forma de umbrela.
 Padurile cu vegetatie mediteraneana cresc in cinci zone larg raspandite. Cele
mai raspindite intre acestea sunt cele care cresc in jurul Marii Mediterane. Mare
parte din vegetatia bastinasa de stejari veşnic verzi si pini a fost "alterata" de
interventia omului.
 In locul padurilor defrisate cres tufişuri dese, ţepoase si arbuşti venşic verzi care
formeaza vegetaţia de maquis. Gariga este mai rară şi creşte doar pe calcar si
are un miros puternic: levănţică, dafin, rozmarin.

 Hidrografia este variată deoarece şi relieful este variat.

 Este o zona in care râurile au multa apă iarna şi puţină vara din cauza secetei.
Raurile sunt scurte, au pante mari şi o scurgere puternic influenţată de modul de
manifestare a precipitatiilor; se inregistreaza debite importante în sezonul ploios,
când sunt transportate torential cantitati insemnate de aluviuni, şi debite mici în
cel cald, când multe dintre ele seaca.
 Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara, torenti si alunecari de teren. Se
ajunge frecvent la crearea unui peisaj dezolant, cu o multime de ravene, torenti si
suprafete pe care apar rocile in urma spalarii solului. Acestea se numesc
 "pamanturi rele" sau "badland-uri", intrucat nu mai pot fi folosite nici in agricultura
si nici la impaduriri.
 Raurile mari formează la vărsare delte(delta Padului).
 Fluvii din zona mediteraneană: Arno ( Italia), Tibru, Ebro ( Spania), Ron.
 Exemple din zona mediteraneană: Garda-Italia, Maggiore, Laguna Grande, El
Tort

 Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand

repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. S-au inregistrat: taierea
abuziva a padurilor, insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la
degradarea solurilor; impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul
asezarilor urbane mari, cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim; in afara
instalatiilor si a amenajarilor portuare, se afla o retea de statiuni turistice si
balneomaritime cu dotari, porturi si infrastructura ce modifica mult, caracteristicile
initiale ale tarmului.

 Fauna este compusa din:

 Broasca testoasa
 Vipera cu corn
 Numeroase insecte
 Magotul care este singura specie de
maimuta din Europa
 Scorpionul
 Sacalul
 Lupi
 Ursi
 Caprele salbatice
 Jderi

 Solul este constituit din: material organic in diferite stadii de modificare, material
mineral, apa, compusi minerali si organici, gaze si organisme vii.
 Are caracter discontinuu;
 Prezinta o insusire esentiala – fertilitatea( de care depinde productia de biomasa
agricola si silvica)

Bazinul mediteranean cu 46
000 km de litoral este regiunea care
combină perfect soarele, nisipul şi
marea şi în care turismul reprezintă una dintre activităţile economice cele mai
importante;

Mediul natural, ca şi climatul subtropical reprezintă factorii de atracţie cei mai

semnificativi pentru turistii din întreaga lume.

STERE COSTA

CLASA XI -E