Sunteți pe pagina 1din 13

Facultatea de Geografie si Geologie,Specializarea Geografia

Turismului,Universitatea.Al.Ioan Cuza,Iasi

Biodiversitatea regiunilor
mediteraneene

Iasi 2011

Cuprins:
1.Ce este biodiversitatea?
2.Raspandirea pe Glob a climatului mediteranean
3.Caracteristici generale ale biodiversitatii din regiunile
mediteraneene
4.Bazinul Marii Mediterane
4.1.Limite
4.2 Relief
4.3.Clima
4.4.Regim hidrologic
4.5.Soluri
4.6.Flora
4.6.1.Formatiuni vegetale primare-Padurile
mediteraneene
4.6.2.Formatiuni vegetale secundare-Tufisurile
mediteraneene
4.7.Fauna
4.8.Modul de utilizare si gradul de conservare a teritoriului
4.9.Menorca,rezervatie a biosferei
5.Biodiversitatea floristica si faunistica a regiunilor
mediteraneene din America de Nord,Africa si Australia
6.Bibliografie.

1.Ce este biodiversitatea?


Biodiversitatea defineste abundenta de entitati vii de pe
Pamant,reprezentata
de
milioane
de
palnte,animale
si
microorganisme,genele pe care acestea le contin,precum si
complexitatea ecosistemelor pe care le formeaza in mediul
biologic.Joaca totodata,un rol fundamental in ansamblul vietii pe
glob
si
in
special
pentru
om,oferindu-i
acestuia
hrana,apa,adapost,tratamente impotriva bolilor,baza pentru
diverse industrii si o valoare estetica si pedagogica.
2.Raspandirea pe Glob a climatului mediteranean:
Climatul mediteranean sau subtropical,se intalneste intre 30 si
40-45 de grade, fiind caracteristic in special teritoriilor din jurul
marii Mediterane.Se regaseste totodata in America de Nord, in
sudul statului Oregon si California,iar in emisfera sudica este
prezent in Chile, pe coastele estice ale Africii de Sud si in
Australia de sud-vest.
3.Caracteristici generale ale biodiveristatii din climatul
mediteranean:
Datorita verilor calduroase si secetoase si a iernilor blande si
ploioase ce carcterizeaza toate aceste regiuni,vegetatia este compusa
din arbori xerofiti,copacii find scunzi,cu coaja groasa si frunzele mici
si cerate pentru a rezista la uscaciune.Acest lucru se datoreaza
capacitatii plantelor de a-si inchide porii prin care vaporii de apa pot
sa iasa.Dupa sezonul de seceta plantele isi reiau activitatea de
fotosinteza.
Focul este un alt element des intalnit in climatul
mediteranean,in
special in paduri.Tufisurile isi formeaza
crengute cu muguri dupa foc,astfel ele pot sa se regenereza mai
repede dacat alte plante.Multe specii aflate in aceasta zona cu paduri
sunt rezistente la foc,altele fiind chiar dependente de acesta,
deoarece isi imprastie semintele sau germineaza doar dupa in
incendiu.
4.Bazinul Marii Mediterane:

4.1.Limite:
Climatul mediteranean din aceasta regiune,se regaseste in cea mai
mare parte a Insulei Iberice(cu exceptia laturii de nord),sudul
Frantei,Insulele din Marea Mediterana,cea mai mare parte a Insulei
Italice,jumatatea sudica a Peninsulei Balcanice si coastei
dalmate,vestul si sudul Asiei Mici.
4.2.Relieful:
Relieful este preponderent munotos,alcatuit din munti tineri
formati prin incretire in urma orogenezei alpine,cum sunt
Pirineii,Apenii,Muntii Balcanici sau Dinarici.
Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara
calda si uscata ce dureaza intre 4 si 6 luni,cu temperaturi de
20-25 grade Celsius si cu frecvente mase de aer tropical si o
iarna umeda de 4-5 luni,cand se inregistreaza cea mai mare
cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale (5001.000 mm/anuale)si totodata racoroasa cu temperaturi medii
de 5-10 grade si cu nebulozitate accentuata, facilitata de
prezenta vanturilor de vest. Relieful predominant muntos
diversifica aceste caracteristici o data cu cresterea in
altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de
precipitatii). Din munti se dezvolta vanturi locale ca
mistralul din Franta ,sau bora din Croatia,care antreneaza
aer rece.
4.3.Regimul hidrologic:
Referitor la regimul hidrologic, raurile prezente in aceasta
regiune sunt scurte, au pante mari si o scurgere puternic
influentata de modul de manifestare a precipitatiilor; se
inregistreaza debite importante in sezonul ploios, cand sunt
transportate torential cantitati insemnate de aluviuni, si
debite mici in cel cald, cand multe dintre ele seaca.
4.4.Solurile:

Solurile specifice regiunii mediteraneene sunt solurile


roscat-brune de padure si terra rossa,cele din urma formandu-se
numai pe roci calcaroase si fiind bogate in argile.
Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara,
torenti si alunecari de teren. Se ajunge frecvent la crearea
unui peisaj dezolant, cu o multime de ravene, torenti si
suprafete pe care apar rocile in urma spalarii solului.Acestea
se numesc "pamanturi rele"
sau "badland-uri", intrucat nu mai pot
agricultura si nici la impaduriri.

fi folosite nici in

4.6.Flora:
In ceea ce priveste vegetatia specifica bazinului mediteranean si
a teritoriilor inconjuratoare,calificativele utilizate pentru
padurile mediteraneene,respectiv sclerofile (in care arborii sunt
distantati,majoritatea acestora apartinand stratului arborescent cu
inaltimi sub 7 m),durisilvae(cu tesuturi mecanice dure si frunzr
tari) sau xerofile,pun in evidenta caracteristicile majore ale
speciilor vegetale:frunze mici,coriacee,adaptate unor condittii
ecologice marcate de seceta,mai mult sau mai putin severa,pe
timpul verii.
Xerofilismul accentuat determina adaptari ale morfologiei si
fiziologiei plantelor,din cadrul acestora mentionand tesutul
mecanic dezvoltat,pozitia oblica a frunzelor fata de soare,astfel
incat suprafata de reflexie a razelor solare sa fie mare si in
acelasi timp,perioada de iradiere sa fie mai scurta,apoi,reducerea
dimensiunilor aparatului foliar si aparitia tepilor,pentru a
diminua evapotranspiratia,preluarea de catre tulpina a functiilor
frunzelor si totodata,prezenta frunzelor pieloase,lipsite de
perisori,acoperite cu un strat prorector de ceara(cum este in
cazul maslinului,laurului,citricelor s.a).
In cadrul vegetatiei mediteraneene,pot fi identificate doua
tipuri
de
formatiuni
vegetale
si
anume:padurile

mediteraneene(formatie vegetala primara,al carei areal este in


prezent foarte fragmentat)si tufarisurile mediteraneene(formatii
secundare rezultate in urma degradarii padurilor prin activitati
antropice).
4.6.1.Padurile mediteraneene:
Padurile mediteraneene sunt alcatuite din specii
semperviriscente de foioase si conifere,pana la altitudini de 1400
m si arbori cu frunze cazatoare,dominante fiind speciile de
quernicee.
Din cadrul arborilor vesnic verzi tipici acestor
paduri,mentionam stejarul vesnic verde sau stejarul de stanca
(Quercus ilex) al carui areal se desfasoara in jurul Marii
Mediterane,ajungand pana in sudul Frantei si Asia Mica.Ca
prefrinte ecologice,este indiferent fata de factorul edafic si
exigent fata de lumina(heliofil).
Stejarul de pluta(Quercus suber),alta specie regasita,urca mai
putin in altitudine si prefera terenurile silicioase si umede.
In cadrul coniferelor,Pinul de Alep are un areal asemanator cu
cel al stejarului verde,fiind exigent fata de factorul termic.Poate
constitui paduri secundare,atunci cand succede padurii de stejar
verde distrusa de foc.Are un areal extins din Spania pana in
Grecia, Maroc si Libia.
Pinul maritim(Pinus Pinaster),mai acidofil decat pinul de Alep
si prin repartitie mai occidental decat acesta,formeaza paduri
mai luminoase,cu trunchiuri zvelte,ocupand tarmurile
occidentale ale Marii Mediterane si fiind sensibil la frig.Se
adapteaza bine terenurilor nisipoase.
Pinul laricio apare in Muntii Corsicii si in provincia Calabria
din italia,iar bradul Abies pinsapo in masivele muntoase din
Sicilia,Grecia si Turcia.
Cedrul de liban(Cedrus libanotica) si cedrul de Atlas,au astazi
un areal discontinuu,fiind intalnite in Liban,sudul Turciei si
Muntii Atlas.

In spatiul montan,pinul negru,cedrul si bradul,arbori de talie


inalta,includ un numar mare de specii si subspecii.
Intrucat stratul arborilor prezinta o densitate redusa,in cadrul
sau apar diseminate specii arbustive si subarbustive ca fisticul
(Pistacia lentiscus),laurul(Laurus nobilis),cimbrul,stejarul de
kermes(Quercus
coccifera),cu
cele
mai
spinoase
frunze.Desemenea,se
regaseste
rosmarinul(Rosmarinus
officinalis),artarul de Montepellier,iarba neagra(Calluna
vulgaris),ienuparul(Juniperus oxycedrus).
Referitor la arborii cu frunze cazatoare,acestia sunt intalniti
mai ales in zonele de tranzitie spre climatul temperat,preferand
in general versantii mai umezi si regasindu-se adesea asociati
stejarilor cu frunze semperviriscente.
4.6.2.Tufisurile mediteraneene:
Cea de-a doua categorie de formatiuni vegetale intalnite in
regiunea
mediteraneana,este
dupa
cum
mentionam
anterior,formata din tufarisurile mediteraneene.
Intr-un context climatic marcat de puternice contraste(seceta
vara,ploi violente,vanturi puternice,inghet iarna,fenomene
uneori
fatale
pentru
speciile
vegetale),defrisarile,incendiile,pasunatul turmelor de capre si
ovine,au exercitat presiuni importante asupra ecosistemelor
forestiere,deosebit de fragile.
In timp istoric,acestea au fost inlocuite pe mari suprafete de
formatiuni vegetale secundare sau degradate,denumite generic
tufisuri mediteraneene,in functie de localicarea geografica si
compozitia floristica,acestea purtand denumiri diferite de la o
regiune la alta: maquis,garrigue,frigana,tomillares.
Maquis-ul(denumire corsicana) este raspandit in Corsica si pe
tarmul nordic al Mediteranei,unde urca pana la 400 de m
altitudine,rezultand in urma defrisarilor succesive si a
pasunatului intensiv.Pefera solurile bogate in siliciu.
Garriga(fr.Garrigue) reprezinta o formatiune de tufarisuri
secundare scunde,situate pe roci calcaroase,dezvoltate mai ales

in sudul Frantei.Speciile dominante includ stejarul de


quermes,rosmarinul,uneori pe tarmul marii aparand palmierul
pitic(Chamerops humilis).
Frigana (denumire greceasca),este raspandit in Grecia,insula
Creta,tarmul Asiei Mici,unde formeaza asociatii de arbusti cu
tepi.Dintre
speciile
dominante
amintim
dafinul,leandrul,maslinul si plante spinoase,dominante fiind
Genista acanthoclada si poterium spinosum.
Tomilarele(sp.tomillares),sunt asociatii de arbusti cu inaltime
mijlocie,in cadrul caruia domina specii din familia
Labiatae:rosmarin,levantica(Lavandula sp.),cimbrul (Tymush
sp.).
In prezent,in zona bazinului mediteranean arealul formatiunilor
vegetale primare si secundare este puternic fragmentata ca efect
al extinderii plantelor de cultura,in special citrice si
masline,interferate cu culturile de cereale si vita de vie.
Din cele 22.500 de specii de plante clasificate aici,aproximativ
11.700 de specii nu se mai gasesc in alta parte,cel mai mare
nivel de endemism se intalneste in insule,peninsule si varfurile
muntilor.
4.7.Fauna:
Biodiversitatea faunistica din zona bazinului mediteranean
prezinta adaptari specifice ale speciilor,determinate de
temperaturile ridicate si lipsa apei.Astfel,unele isi desfasoara
activitatea in timpul noptii,in timp ce altele prezinta o rezistenta
ridicata la caldura si-si cauta hrana in timpl zilei.
Dintre speciile proprii zonelor mediteraneene mentionam
sacalul,hiena,broasca
testoasa
de
uscat(Testudo
graeca),magotul(macacus inuus),singura specie de maimuta
care traieste in Europa,in zona stramtorii Gibraltar,pisica
salbatica(Felix
sylvestris),salamandra,muflonul(Ovis
musimo),capra
ibex,paianjenul
tarantula(Lycosa
tarantula),jderul comun de copac(Martes martes),vipera cu
corn s.a

Totodata,se intalnesc specii care s-au extins din zona


temperata,cum ar fi caprioara,mistretul,vulpea,iepurele,dropia,
sau potarnichia comuna.
4.8. Modul de utilizare si gradul de conservare a
teritoriului:
Bazinul Marii Mediterane este considerat leaganul civilizatiei
europene,cea mai veche arie de locuire din Europa,prin urmare
si prima regiune afectata de poluare din Europa.
Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul dintre cele mai
transformate antropic de pe intreaga planeta. Aici au inflorit, din
vechi timpuri, stralucite civilizatii (egipteana, iudaica, greceasca,
romana, bizantina, s.a.),existand o mare concentrare de populatie
si de asezari omenesti, si desfasoarandu-se activitati economice si
manifestari cu cea mai mare presiune turistica de pe Glob.
Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice
avand repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. Sau inregistrat taieri abuzive de paduri, insotite de accelerarea
proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor.De
asemenea s-au impus medii intens antropizate atat in cadrul
asezarilor urbane mari, cat si in lungul litoralului oceanic sau
maritim.
Aspectul general al coastelor Mediteranei au fost modificate
mult in ultimele secole datorita actiunilor oamenilor,prin
realizarea de canale,prin adancirea santului de navigare in
porturi sau construirea de diguri.Din acest punct de
vedere,Mediterana este cea mai intens tranzitata si totodata cea
mai poluata mare.
Din suprafata totala a bazinului mediteranean de 2.085.292 km
patrati,se pare ca doar 98.000 km patrati au ramas neatinsi de
activitatea umana.
Pe langa poluare,biodiversitatea este amenintata si de interesul
economic deosebit exercitat asupra unor specii lemnoase ce au
fost supuse exploatarii din cele mai vechi timpuri,acum fiind
amenintate cu disparitia.Un exemplu elocvent este cazul

cedrului de Liban,care in Antichitate ocupa vaste teritorii din


Asia Mica,astazi gasindu-se doar in cateva areale protejate de
lege,langa Liban.
Un alt expemplu,din cadrul biodiversitatii faunistice de aceasta
data,este cel al focei sau a linxului,care sunt doua dintre speciile
cele mai amentintate cu extinctia,ca urmare a poluarii,a
pescuitului excesiv,sau a cresterii numarului de specii
invazive,favorizata de incalzirea globala.
Un raport recent al Uniunii Internationale pentru Conservarea
Naturii(IUCN),arata totodata,ca peste 40 de specii de pesti ce
traiesc in Mediterana ar putea disparea in urmatorii ani,15 specii
find incluse in categoria celor cu risc maxim de extinctie.
4.9.Menorca,rezervatie a biosferei:
Putem vorbi insa si de cazuri fericite,in care regiuni ale
bazinului mediteranean,desi atrag multi turisti prin frumusetile
sale,au reusit sa-si conserve intr-o mare masura elementele de
biodiversitate.
Intr-o astfel de situatie se incadreaza si Menorca,a doua insula
ca marime din celebrul arhipelag Baleare,care datorita
biodiversitatii sale importante a fost declarata de catre UNESCO
rezervatie a biosferei.
Turismul isi croieste cale din ce in ce mai vizibil si aici,insa cu
toate acestea,50% din insula este alcatuita din natura virgina,pe
care localnicii,in preponderenta agricultori,incearca sa o
conserve.
Menorca este un loc linistit cu superbe plaje si locuri
stancoase,uimind in special prin colorit.Datorita umiditatii
ridicate,se intalneste o vegetatie luxurianta,asa incat intreaga
insula este cunoscuta pentru pajistile verzi,casele albe din
piatra,marea de azur si soarele auriu.
Specifice sunt lanurile de grane,pasunile pline de vaci si cai.De
asemenea,sunt conditii propice dezvoltarii iepunerilor,maslinilor
si multi alti arbusti.Aici,cresc totodata,o multime de plante
medicinale,cum ar fi musetelul de Menorca si isi au casa
numeroase specii de pasari.

In prezent,insula adaposteste 19 zone importante din punct de


vedere a biodiversitatii,areale protejate la cel mai inalt grad.
5.Biodiversitatea floristica si faunistica a regiunilor
mediteraneene din America de Nord,Africa si Australia:
Formatiunile vegetale de tip mediteranean sunt formatii de
padure care prin localizarea geografica in limitele climatului
subtropical,prin
modelul
arhitectural
si
compozitia
floristica,prezinta similitudini cu cele situate in jurul Marii
Mediterane.
In America de Nord,ocupa litoralul californian al regiunii san
Diego,la sud de Los Angeles,regiunea californiana Great Valley
si contraforturile Muntilor Sierra Nevada.
In Chile,acestea se intind de la nord la sud pe o suprafata de 500
km,pe aliniamentul Valparaiso-Conception.
In Africa de Sud,formeaza un mic triunghi in Regiunea
Capului,cuprinsa intre desertul Namib,semidesertul Karoo si
coasta orientala umeda.
In sudul australiei,exista doua areala care cuprind vegetatia de
tip mediteranean:Perth si Adelaide.
Formatiunile vegetale secundare,similare tufarisurilor
mediteraneene propriu-zise,sunt reprezentate de:
Chapparal-intalnit in tinuturile uscate din vestul SUA,formata
pe locul padurilor cu frunze persistente.Este de tipul maquis-ului
si contine arbusti cu crestere lenta,ce rar depasesc 2 m
inaltime.Dintre speciile dominante mentionam stejarul verde
american(Quercus
agrifolia),stejarul
mic(Quercus
dumosa),graminee(Bromus mollis si Avena fatua),precum si
unele ericacee(plante xerofile cu frunze rasucite).
Mattoral-ul este situat in partea centrala a statului Chile,intre
23-38 grade latitudine sudica.Este edificat de stratul arbustiv,in
componenta
caruia
apar
specii
din
genurile
Boldo,Cryptocarya,Crinodendron.Acestea formeaza hatisuri cu
densitate varialbila a arbustilor,presarate cu arbori xerofili ceva
mai inalti,ca de exemplu Acacia cavena.Tot aici pot fi intalnite
si unele specii de cactusi(cactusul chilian Cereus chilensis).

In Africa,formatiunile vegetale asemanatoare maquis-ului,poarta


denumirea de fynbos si se intind pe o suprafata de 100 000 de
hectare,ce a fost proclamata de catre UNESCO rezervatie a
biosferei.
Diversitatea plantelor este foarte ridicata,din cele 9000 de specii
ce se regasesc aici,6200 fiind specii endemice,care nu se mai
gasesc in vreo alta regiune a globului.O mare raspandire ocupa
genurile gladioulus si lachenalia.
In Australia,vegetatia corespunzatoare maquis-ului corsican
poarta denumirea de malee.Este o formatie arbustiva cu inaltimi
de 2-4 m si densitate variabila a indivizilor vegetali.Speciile
caracteristice sunt reprezentate de acacii,eucalipti si alti arbusti
xerofiti.
Din punct de vedere a biodiveritatii faunistice,animalele
regasite in aceste teritorii cuprind diverse specii de
vulpi,hiene,sacali si in special reptile,cum ar fi vipera cu corn.
Ca o concluzie a celor prezentate,biodiversitatea
mediteraneana prezenta in diverse zone ale lumii,desi se afla sub
influente nefaste exercitate de diferiti factori precum poluarea
sau suprapopularea,prezinta o mare importanta prin bogatia
speciilor pe care le inglobeaza,atat de ordin economic,cat si
turistic si ecologic.

Bibliografie:

1.Gabriela Manea-Elemente de biogeografie-Editura Universitara


Bucuresti,2008;
2.Cristina Muica,Mircea Buza,Mihaela SencoviciBiogeografie(Compendiu)-Editura Universitara,Bucuresti.2009;
3.Raul Calinescu,Alexandra Bunescu,Maria Nardin PatroescuBiogeografie-Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti-1973;
4.Marea .Enciclopedie a Cunoasterii Nr.2-Stiinta si Progres-Traducere
Graal Soft,Bucuresti Litera International Bucuresti,2009;
5.Arborele Lumii(Animale si plante)-Editura Marshall Cavendish,2001;
6.www.wikipedia.ro;
7.www.referat.clopotel.ro;
8.www.referat.ro;
9.www.unesco.org;
10.www.mallorca-online.ro;
11.www.blueplanetbiomes.org.