Algoritmul de

caracterizare
Pozitia fizicogeografica

Mediul tropical uscate

Mediul subtropical

Asemanari

Situata intre 5 si 20 de
grade latitudine (America centrala,
estul Braziliei,India, Indochina,
China de Sud-Est, nordul Australiei si
o mare parte din Africa centrala),dar
regional poate ajunge si la 30-35 de
grade (Argentina, sudul Africii).
Cuprinde regiuni de campie,
podisuri, lanturi de munti nu prea
inalti

Mediile subtropicale sunt

situate ntre latitudinile 30
i 40 n ambele emisfere:
pe rmurile Mrii
Mediterane, n vestul SUA,
n Chile, n sud-vestul Africii
i n sud-vestul Australiei.
n mediul subtropical
predomin relieful muntos

Se extind pe vaste
teritorii a globului.

Procesele
exogene

Se inregistreaza alunecari de teren

in lunile cu intensa umezeala si
torentialitate la aversele din
perioadele secetoase

Alunecri de teren,
suprafee erodate

Ambele medii sufera

alunecari de teren.

Conditiile
climatice

Cantitatea de precipitatii redusa

(sub 200mm pe an).Contraste
termice semnificative atingind valori
de circa 50C.
Volumul mic de precipitatii si
evaporarea intensiva influenteaza
reteaua fluviala.Majoritatea albiilor
sint seci (ueduri) , numai fluviile
mari (Nil ,Murray) care au izvoarele
in regiuni bogate de precipitatii pot
traversa aceste regiuni creeind
conditii favorabile pentru viata.

Clima se caracterizeaz prin

dou anotimpuri: vara cald
i uscat, care ine 4-6 luni,
i iarnaa blnd i umed.
Raurile sunt scurte, au pante
mari si o scurgere puternic
influentata de modul de
manifestare a precipitatiilor;
se inregistreaza debite
importante in sezonul
ploios, cand sunt
transportate torential
cantitati insemnate de
aluviuni, si debite mici in cel
cald, cand multe dintre ele
seaca.
Paduri xerofite in care cresc
diferite specii de stejar, pini,
cedri, eucalipti si numerosi
arbusti (fistic ,laur).

Ambele medii poseda

mai multe anotimpuri

Relieful

Reteaua
hidrografica si
particularitatile
ei

Vegetatia

Lumea animala
si adaptarile ei
la conditiile de
mediu

Solurile

In conditii de clima arida si uscata

vegetatia practic lipseste fiind
prezentata de o serie de adaptari.
Speciile care sunt intilnite sunt
tufisuri ghimpoase, ierburile tepoas
, platele suculente(cactusii).
Fauna acestui mediu la fel ca si flora
nu este foarte variata , din cauza
conditiilor de clima.Fauna este
saraca , sunt prezenti reprezentati
ca sopirle, scorpioni,
camila,rozatoare.Animalele sau
adaptat la mediul de viata nisipos ca
exeplu camila poseda copite mari ,
sopirlele si scorpionii pot trai o
perioada fara hrana si apa.
Solurile au acumulari bogate de
oxizi de fier, aluminiu( culoare
roscata sau violacee),sau de argila(
culoare negricioasa) si fertilitatea
scazuta

Ambele medii poseda

relief muntos.

Riurile ambelor medii

seaca.

Fauna cuprinde numeroase

insecte, vipera cu corn,
broasca testoasa, lupi, ursi,
jderi, capre salbatice,
magotul si sacalul.

Sunt specifice solurile roii,

numite terra rosa

Soluri de culoare
rosie.

Activitatile
omului

Exploatari de minereuri, diamante,

apoi pe litoral, etc. In savane, unele
popoare practica agricultura, altele
traiesc dincresterea animalelor. In
jurul satelor, se gasesc gradini si
livezi in care cresc legume si pomi
fructiferi (rosii, ceapa, cartofi,
bananieri). Dincolo de aceste
gradini se intind lanuride mei. In
zonele secetoase ale Africii, aceasta
este cea mai cultivata cereala. In
regiunilemai umede, intalnim si
lanuri de porumb si manioc. La o
distanta mai mare de sate
se practica o agricultura itineranta,
pe arsuri. Taranii dau foc savanei
pentru a o desteleni sidefrisa.
Cenusa rezultata in urma acestor
incendii serveste ca ingrasamant si
ajutaculturilor, dar solul se
epuizeaza repede. Atunci
campurile sunt abandonate si
zonele decultura sunt mutate.
Uneori, daca locurile de cultura
sunt prea indepartate, se
construiesteun nou sat in
apropiere.

Mediul mediteranean a fost

si este propice activitatilor
antropice avand
repercusiuni in alcatuirea si
structura mediului natural.
S-au inregistrat: taierea
abuziva a padurilor, insotita
de accelerarea proceselor
de eroziune ce au dus la
degradarea solurilor;
impunerea unor medii
intens antropizate atat in
cadrul asezarilor urbane
mari, cat si in lungul
litoralului oceanic sau
maritim; in afara instalatiilor
si a amenajarilor portuare,
se afla o retea de statiuni
turistice si balneomaritime
cu dotari, porturi si
infrastructura ce modifica
mult, caracteristicile initiale
ale tarmului.

Ambele teritorii sunt

antropizate , sunt
folosite de catre om in
folosul sau.

Problme
ecologice

Padurile tropicale sunt arse si

excavate cuo viteza care atinge 160
000 km pe zi. Lacomia vestului si
saracia lumii a treia ajuta
lamentinerea acestui fenomen de
distrugere care, daca va ramane
necontrolat, va atragedupa sine
schimbari climatice si ecologice
drastice

n prezent mediul de via

mediteranean este prea
puin pstrat n stare
natural. Defriarea masiv
a pdurilor, suprapunatul
n Grecia, n sudul Italiei, n
Israel au condus la
distrugerea vegetaiei
naturale, au provocat
procese de eroziune,
alunecri de teren.
Populaia dens n zonele
litorale a exercitat o
presiune antropic excesiv
asupra teritoriului. Toate
acestea i-au pus amprenta
asupra calitii mediului.

Padurile sufera mult in

urma activitatilor omului
in ambele medii.