TEST

1. Cum se numeste fenomenul meteorologic optic care se manifesta prin aparitia pe cer a unui spectru de forma
unui arc colorat atunci cand lumina soarelui se refracta in picaturile de apa din atmosfera.
a. eclipsa
b.curcubeu
c.arcuire meteorologica.
d.halou

2. Cum se numeste fenomenul meteorologic in care apare un arc luminos rezultat in urma unui proces de
descarcare electrica cauzat de o diferenta de potential electrostatic, fenomen ce are loc intre nori incarcati cu
sarcini electrice diferite sau intre nor si pamant?
a.zenit
b.virga
c.fulger
d.trasnet

3. Cum se numeste fenomenul meteorologic reprezentat de un ansamblu de particule de praf sau nisip ridicate
violent de pe sol de catre un vant puternic si transportate la inaltimi si distante foarte mari?
a.furtuna de praf
b.uragan
c.crivat
d.taifun

4. Cum se numeste fenomenul meteorologic in care fulgii de zapada aflati in coborarea spre sol se topesc partial
datorita aerului mai cald ce se gaseste la un moment dat in zonele joase ale atmosferei?
a.lapovita
b.mazariche
c.grindina
d.ninsoare.

5. Cum se numeste fenomenul meteorologic in care precipitatiile sunt solide, sub forma unor granule de gheata,
albe si mate de forma sferica sau uneori conice cu diametru cuprins intre 2-5 milimetri?
a. ploaie inghetata
b. virga
c.mazariche
d. burnita

6. Cum se numeste fenomenul meteorologic caracterizat prin deplasarea pe verticala a picaturilor de ploaie
dintr-un nor aflat la inaltimi medii, adica de peste 2000 de metri pana la inaltimi joase cuprinse intre 600-1000
de metri, cand, datorita curentilor ascendenti sau datorita aerului foarte cald, picaturile de ploaie fie se ridica in
atmosfera fie se evapora?
a. virga
b.zenit
c. cravat
d. nadir

7. Cum se numeste fenomenul meteorologic in care un strat de gheata densa, mata sau transparenta, se depune
pe sol si pe obiecte mai ales pe partea expusa vantului, ca urmare a inghetarii picaturilor de ploaie supraracite
sau a inghetarii picaturilor de apa ce cad pe o suprafata puternic racita?
a.dorsala
b. advectie
c.polei
d. gheata

8. Cum se numeste fenomenul meteorologic in care exista in atmosfera suspensii de particule solide extrem de
mici, invizibile cu ochiul liber dar suficient de numeroase pentru a da aerului un aspect opalescent?
a.roua
b.pacla
c.chiciura
d. nebulozitate

9. Cum se numeste fenomenul meteorologic care se produce prin inghetarea, inainte de a atinge solul, a
picaturilor de ploaie ce strabat un strat atmosferic inferior cu temperatura negativa si este compusa din granule
sferice de gheata transparenta, cu diametrul de 1-3 milimetri?
a. ploaie inghetata
b.ploaie
c.ploaie geroasa
d. ploaie de iarna

10. Cum se numeste fenomenul metereologic ce face parte din categoria precipitatiilor formate indeosebi seara
sau in cursul diminetii, cand datorita raciri aerului, vaporii de apa existenti la suprafata solului se condenseaza
pe diferite obiecte de pe sol sub forma picaturilor de apa?
a.roua
b.taifun
c.aerosol
d.briza
-----------------------------------------------------------------------------
1.    Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza ploaie cu caracter
general, indica apropierea unui:
a.       Front oclus
b.      Front stationar
c.       Front rece
d.      Front cald
R:d
2.      In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:
a.       Cicloni tropicali
b.      Anticicloni
c.       Sa barica
d.      Talveg depresionar
R:a
3.      Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se numesc:
a.       Izoterme
b.      Izohipse
c.       Izobare
d.      Izotabate
R:c
4.      Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si mare
se numeste:
a.       Muson
b.      Alizeu de NE
c.       Fohn
d.      Briza de mare
R:d
5.      Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
presiune va fi localizat in:
a.       ENE
b.      SSW
c.       ESE
d.      WSW
R:b
6.      Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
a.       Scade ca si temperatura aerului
b.      Scade in timp ce temperatura aerului creste
c.       Creste in timp ce temperatura aerului scade
d.      Creste ca si temperatura aerului
R:c
7.      Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica, se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
presiune va fi localizat in:
a.       NE
b.      WSW
c.       NW
d.      SSE
R:a
8.      Frontul oclus este cauzat de obicei de:
a.       Frontul rece care devine stationar
b.      Frontul cald care se destrama
c.       Frontul cald care devine stationar
d.      Frontul rece care ajunge din urma frontul cald
R:d
9.      Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
a.       Cer innorat si vanturi puternice
b.      Vreme frumoasa si uscata
c.       Precipitatii continue si rafale de vant
d.      Cer complet acoperit si vant slab
R:b
10.  Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:
a.       Trecerea unui front rece
b.      Trecerea unui front cald
c.       Sistem de inalta presiune
d.      Vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica
R:a
11.  Vanturile catabatice bat:
a.       Dinspre uscat spre mare
b.      In sens direct in emisfera nordica
c.       Ascendent, de-a lungul pantei
d.      In josul pantei datorita curgerii aerului rece
R:d
12.  Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
a.       Perpendicular pe izobare
b.      Paralel cu linia frontului rece
c.       Nu bate vantul, este calm
d.      Perpendicular pe linia frontului cald
R:c
13.  Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu:
a.       Presiune atmosferica joasa
 b.      Presiune atmosferica stationara
c.       Presiune atmosferica in scadere
d.      Presiune atmosferica inalta
R:d
14.  Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:
a.       Drept in fata sa
b.      Spre dreapta, usor in spatele sau
c.       Spre stanga, usor in spatele sau
d.      Spre stanga usor in fata sa
R:b
15.  Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de furtuna
va fi:
a.       Prin ochiul furtunii
b.      Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii
c.       Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii
d.      Prin semicercul periculos
R:c
16.  La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:
a.       Calm sau vanturi slabe

b.      Vanturi puternice
c.       Nebulozitate 8/8
d.      Ploi continui
R:b
17.  In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
a.       Zona de joasa presiune
b.      Front rece
c.       Zone de inalta presiune
d.      Front cald
R:a
18.  Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:
a.       Calma
b.      Moderata, dar navigabila
c.       Montata, dar cu valuri regulate ce-si pastreaza directia
d.      Montata si confuza
R:d
19.  Musonii sunt caracterizati ca:
a.       Vanturi usoare, variabile, cu umiditate redusa
b.      Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an
c.       Vantur tari, in rafale, cu aceeasi directie in tot timpul anului
d.      Vanturi moderate care isi schimba directia de doua ori in timpul zilei
R:b
R:c
21.  La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent intalnit pe langa coastele Africii?
a.       Curentul Ecuatorial de nord
b.      Curentul Benguelei
c.       Curentul Acelor
d.      Curentul Atlanticului-de Sud
R:b
22.  Vanturile dominante care bat intre 40-60 latitudine nordica sunt:
 a.       Alizeele de NE
b.      Vanturile de West
c.       Musonii
d.      Vanturile de Est
R:b
23.  Mareele de sizigii au loc cand:
a.       Luna este la primul sau la al doilea patrar
b.      Soarele si Luna sunt pe directii diferite
c.       Este Luna noua sau Luna plina
d.      Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare
R:c
25.  Vremea furtunoasa este asociata in mod obisnuit cu regiuni de:
a.       Presiune atmosferica joasa
b.      Presiune atmosferica stabila
c.       Presiune atmosferica in schimbare
d.      Presiune atmosferica inalta
R:a
53.  Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se deplaseaza furtuna,
in emisfera nordica, este numita:
a.       Zona adapostita de vant
b.      "Ochiul furtunii"
c.       Semicercul periculos
d.      Semicercul manevrabil
R:c
54.  Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va fi insotita pe langa altele si de
urmatoarele conditii:
a.       Cresterea presiunii atmosferice si vant puternic
b.      Precipitatii cu caracter general si vizibilitate redusa
c.       Vant in rafale si mare montata
d.      Furtuna cu descarcari electrice
R:b
56.  Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este:
a.       In sens direct
b.      Variabila
c.       In sens retrograd
d.      Rectilinie
R:a
57.  Vanturile permanente care bat la latitudinea nordica de 5-30, sunt cunoscute ca:
a.       Vanturile de W
b.      Musoni
c.       Alizee de SE
d.      Alizee de NE
R:d
58.  Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:
a.       Partea din fata a navei
b.      Partea din spate a navei
c.       Stanga traiectoriei furtunii
d.      Dreapta traiectoriei furtunii
R:c
61.  Expresia "aerul este saturat" inseamna:
a.       Umiditatea relativa este de 100%
b.      Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data
 c.       Precipitatiile vor incepe sa cada peste 24 de ore
d.      Norii acopera total bolta cereasca
R:a
62.  Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:
a.       Ceata de advectie
b.      Ceata de conductie
c.       Ceata frontala
d.      Ceata de radiatie
R:a
63.  Vanturile predominante vestice din emisfera sudica bat cu 18-30Nd:
a.       Numai in timpul lunilor de vara
b.      De-a lungul intregului an
c.       Numai in timpul iernii
d.      Numai timp de 6 luni
R:b
65.  Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
a.       760 mb
b.      938,9 mb
c.       1013,2 mb
d.      1000 mb
R:c
66.  Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la:
a.       Umiditatea absoluta
b.      Punct de precipitatii
c.       Punct de roua
d.      Deficit de saturatie
R:c
67.  Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera sudica este:
a.       NW, W si S
b.      N, NW si E
c.       SW, S si SE
d.      W, NW si N
R:c
68.  Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca:
a.       La viteza vantului se adauga si si viteza de deplasare a furtunii
b.      Este prezent efectul de recurbare
c.       Gradientul de presiune este mare
d.      Se produce extensia spre margine a zonei de joasa presiune
R:a
69.  Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?
a.       Schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei
b.      Valuri lungi ce-si pastreaza directia
c.       Un cer acoperit cu ploi continui
d.      Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mb
R:d
70.  Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?
a.       Forta de furtuna a vantului dinspre Nord
b.      O hula neobisnuit de lunga
c.       Valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor
d.      Furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala
R:b
71.  Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?
 a.       Altostratus si Fractostratus
b.      Altocumulus si Cirrus
c.       Cirrostratus si Cumulus
d.      Cumulonimbus si Cumulus
R:d
72.  Cand o masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua sa se mai deplaseze, zona de
separatie se numeste:
a.       Front rece
b.      Front cvasistationar
c.       Front oclus
d.      Front cald
R:b
73.  Cand un uragan trece peste apa mai rece sau uscat si pierde din caracteristicile sale, furtuna devine:
a.       Sistem extratropical de presiune joasa
b.      Zona de inalta presiune
c.       Furtuna tropicala
d.      Mlastina barometrica
R:a
74.  Cand o masa de aer cald intalneste o masa de aer rece avand caracteristici diferite, linia de separatie intre
cele doua mase de aer se numeste:
a.       Front atmosferic
b.      Izobara
c.       Linie echipotentiala
d.      Izoterma
R:a
75.  Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de 100 Mm de pozitia
navei?
a.       O hula lunga din directii diferite
b.      O aclamie de lunga durata a vantului si a marii
c.       Mare agitata cu valuri din NE
d.      Valuri cu lungimi si perioade mici
R:a
76.  Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?
a.       O temperatura a aerului mai scazuta decat cea din exteriorul ochiului
b.      Vant ce-si schimba rapid directia
c.       Nori Altocumulus dominanti
d.      Presiune atmosferica extrem de joasa si calm
R:d
79.  Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este ADEVARATA?
a.       Frontul rece si cel cald se deplaseaza cu aceeasi viteza
b.      Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald
c.       Frontul rece se deplaseaza mai incet spre partea de Nord
d.      Frontul cald se deplaseaza mai repede decat frontul rece
R:b
80.  Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din emisfera
nordica este ADEVARATA?
a.       Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci si curentii
b.      Depinde de declinatia Lunii
c.       Forta Coriolis este mai mare la latitudini mici
d.      Forta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare de la directia initiala
R:a
81.  Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?
 a.       Mistralul
b.      Bora
c.       Briza de uscat
d.      Briza de mare
R:c

83.  Din cauza trecerii unui front oclus temperatura:

a.       Depinde daca ocluzia este de tip cald sau rece
b.      Ramane aproximativ aceeasi
c.       Va scadea brusc
d.      Va creste rapid
R:a

86.  Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte aproapiata de
punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat?
a.       Ceata
b.      Averse de ploaie
c.       Lapovita
d.      Vreme secetoasa
R:a
87. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui: a. Sistem de inalta presiune b. Sistem de joasa
presiune c. Maxim de temperatura d. Maxim al temperaturii punctului de roua
R: b

88. Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza ploaie cu caracter
general, indica apropierea unui: a. Front oclus b. Front stationar c. Front cald d. Front rece
R: c

89. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc: a. Anticicloni b. Cicloni tropicali c. Sa barica
d. Talveg depresionar
R: b

90. Higrometrele sunt instrumente de masura utlizate pentru a determina: a. Temperatura aerului b. Presiunea
atmosferica c. Cantitatea precipitatiilor d. Umiditatea relative
R: d

91. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se numesc: a.
Izoterme b. Izohipse c. Izobare d. Izotabate R: c

92. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si mare se
numeste: a. Muson b. Alizeu de NE c. Fohn d. Briza de mare R: d

93. Milibarul este unitatea de masura pentru: a. Temperatura aerului b. Umiditatea relativa c. Presiunea
atmosferica d. Adancimea marii R: c

94. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal: a. Scade ca si temperatura aerului b.
Scade in timp ce temperatura aerului creste c. Creste ca si temperatura aerului d. Creste in timp ce temperatura
aerului scade R: d

95. Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus: a. Furtuna cu grindina b. Precipitatii
cu caracter general c. Precipitatii insotite de descarcari electrice d. Precipitatii sub forma de averse sau tornade
R: b
96. O masa de aer este numita „calda” daca: a. Provine dintr-o zona de presiune joasa b. Suprafata deasupra
careia se deplaseaza este mai rece decat ea c. Are peste 70°C d. Provine dintr-o zona de inalta presiune R: b

97. La o nava in mars,cu anemometrul se masoara: a. Numai viteza vantului aparent b. Viteza si directia
vantului real c. Numai viteza vantului real d. Directia vantului real si viteza vantului aparent R: a

98. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru: a. Masurarea vitezei vantului b. Masurarea
presiunii aerului c. Determinarea directiei de deplasare a furtunilor d. Determinarea inaltimii valurilor R: b

99. Frontul oclus este cauzat de obicei de: a. Frontul rece care devine stationar b. Frontul cald care se destrama
c. Frontul rece care ajunge din urma frontul cald d. Frontul cald care devine stationar R: c100. Anticiclonii sunt
caracterizati de obicei prin: a. Vreme frumoasa si uscata b. Cer innorat si vanturi puternice c. Precipitatii
continue si rafale de vant d. Cer complet acoperit si vant slab R: a
101. Cand temperatura unei mase de aer scade: a. Temperatura punctului de roua variaza b. Umiditatea absoluta
scade c. Umiditatea relativa creste d. Umiditatea relativa scade R: c
102. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu: a. Trecerea unui
front cald b. Trecerea unui front rece c. Sistem de inalta presiune d. Vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas
in emisfera nordica R: b
103. Vanturile catabatice bat: a. Dinspre uscat spre mare b. In sens direct in emisfera nordica c. In josul pantei
datorita curgerii aerului rece d. Ascendent, de-a lungul pantei R: c
104. Norii sunt clasificati tinand cont de: a. Dimensiune b. Viteza de deplasare c. Altitudine si mod de formare
d. Pozitia lor in fronturile atmosferice R: c
105. Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza: a. Perpendicular pe izobare b. Paralel cu linia
frontului rece c. Nu bate vantul, este calm d. Perpendicular pe linia frontului cald R: c
106. Ceata se formeaza cand: a. Umiditatea relativa este de 50% b. Presiunea atmosferica este de 1025mb c.
Temperatura aerului este mai mare decat temperatura punctului de roua d. Temperatura aerului este egala sau
mai mica decat temperatura punctului de roua R: d

107. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului: a. Termograful b. Barograful c.

Higrograful d. Termohigrograful R: b
108. Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu: a. Presiune atmosferica joasa b. Presiune atmosferica
stationara c. Presiune atmosferica inalta d. Presiune atmosferica in scadere R: c

109. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi: a. Drept in fata sa b.
Spre dreapta, usor in spatele sau c. Spre stanga, usor in spatele sau d. Spre stanga usor in fata sa R: b
110. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de furtuna
va fi: a. Prin ochiul furtunii b. Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii c. Prin semicercul periculos d.
Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii R: d

111. La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:\ a. Vanturi puternice b. Calm sau
vanturi slabe c. Nebulozitate 8/8 d. Ploi continui R: a

112. In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este: a. Zona de joasa presiune b.
Front rece c. Zone de inalta presiune d. Front cald R: a

113. In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este: a. Front oclus b. Zona de
presiune inalta c. Front stationar d. Zona de presiune joasa R: b
114. Cand variatia valorii, citita la barometru in ultimele 12 ore, este egala cu 0 sau este redusa, indica: a. O
vreme furtunoasa este iminenta b. Conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate c. O defectiune a
barometrului d. O crestere a fortei vantului R: b
115. In emisfera nordica,schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei lui
indica faptul ca: a. Este in trecere un front rece b. In apropiere este un centru de inalta presiune c. In apropiere
exista un front stationar d. Se apropie un front oclus R: a
116. Musonii sunt caracterizati ca: a. Vanturi usoare, variabile, cu umiditate redusa b. Vantur tari, in rafale, cu
aceeasi directie in tot timpul anului c. Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an d. Vanturi
moderate care isi schimba directia de doua ori in timpul zilei R: c
117. Vanturile dominante care bat intre 40°-60° latitudine nordica sunt: a. Alizeele de NE b. Vanturile de West
c. Musonii d. Vanturile de Est R: b

118. Umiditatea relativa este definita ca: a. Raportul dintre cantitatea actuala de vapori de apa, la temperatura
data si cantitatea maxima posibila b. Cantitatea maxima de vapori de apa pe care aerul este capabila sa-l contina
c. Relatia dintre cantitatea de vapori de apa din aer si presiunea atmosferica d. Cantitatea minima de vapori de
apa pe care o poate contine aerul R: a

119. Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde oceanice, cu exceptia: a.
Oceanului Indian b. Oceanului Pacific de Nord c. Oceanului Pacific de Sud d. Oceanului Atlantic de Sud R: d
120. Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru: a. Conditiile de inalta presiune b. Conditiile
de vreme caracteristice frontului cald c. Disparitia norilor Cirrus d. Conditiile de vreme caracteristice frontului
rece R: b

121. Vremea furtunoasa este asociata in mod obisnuit cu regiuni de: a. Presiune atmosferica stabila b. Presiune
atmosferica joasa c. Presiune atmosferica in schimbare d. Presiune atmosferica inalta R: b

123. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se deplaseaza furtuna,
in emisfera nordica, este numita: a. Zona adapostita de vant b. Semicercul periculos c. „Ochiul furtunii” d.
Semicercul manevrabil R: b

124. Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este: a. In sens direct b. Variabila
c. In sens retrograd d. Rectilinie R: a

125. Vanturile permanente care bat la latitudinea nordica de 5°-30°, sunt cunoscute ca: a. Vanturile de W b.
Musoni c. Alizee de NE d. Alizee de SE R: c

126. Expresia „aerul este saturat” inseamna: a. Umiditatea relativa este de 100% b. Presiunea atmosferica este
maxima, la temperatura data c. Precipitatiile vor incepe sa cada peste 24 de ore d. Norii acopera total bolta
cereasca R: a

127. Semnele care indica unui apropierea unui front cald, sunt: a. Norii Cumulonimbus, cu dezvoltare mare pe
verticala b. Nori negri, ce dau precipitatii sub forma de averse c. Ceata, formata la deplasarea aerului cald peste
suprafata apei mai reci d. Nori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mijlocii si apoi inferiori, densi R: d

128. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi: a. In sens retrograd spre interior b. In sens
direct spre exterior c. In sens retrograd spre exterior d. In sens direct spre interior R: b

129. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste: a. Ceata de radiatie b.
Ceata de conductie c. Ceata frontala d. Ceata de advectie R: d

130. Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatatii atmosferice este: a. Termometrul b. Barometrul c.
Psihrometrul d. Anemometrul R: c

131. Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea periodica a instrumentului de
masura numit: a. Barograf b. Termograf c. Anemograf d. Higrograf R: a
132. Vanturile alizee de SE bat de fapt spre: a. NW b. SE c. S d. NE R: a

133. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este: a. 760 mb b. 938,9 mb c. 1000 mb d. 1013,2 mb R:
d
134. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la:
a. Umiditatea absoluta b. Punct de roua c. Punct de precipitatii d. Deficit de saturatie R: b

135. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este: a. SW,
S si SE b. NE, E si S c. W, NW si N d. NW, N si NE R: d

136. Vanturile care au cea mai mare influenta asupra directiei, derivei si adancimii curentilor ecuatoriali sunt: a.
Vanturile locale b. Musonii c. Vanturile alizee d. Vanturile de W R: c

137. Masele de aer cald se caracterizeaza prin: a. Nori stratiformi si vizibilitate moderata b. Turbulenta in
interiorul masei de aer c. Vizibilitate foarte buna d. Temperatura oscilanta R: a

138. Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general: a. De E la W b. De W la E c. De N la S d. In

orice directie R: b

139. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale? a. Forta de
furtuna a vantului dinspre Nord b. O hula neobisnuit de lunga c. Valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor
d. Furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala R: b

140. Ce vanturi isi schimba periodic directia? a. Alizeele b. Musonii c. Sirocco d. Vanturile de West R: b

141. Cand o masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua sa se mai deplaseze, zona de
separatie se numeste: a. Front rece b. Front oclus c. Front cvasistationar d. Front cald R: c

142. Cand un uragan trece peste apa mai rece sau uscat si pierde din caracteristicile sale, furtuna devine: a. Zona
de inalta presiune b. Sistem extratropical de presiune joasa c. Furtuna tropicala d. Mlastina barometrica R: b

143. Cand o masa de aer cald intalneste o masa de aer rece avand caracteristici diferite, linia de separatie intre
cele doua mase de aer se numeste: a. Front atmosferica b. Izobara c. Linie echipotentiala d. Izoterma R: a

144. Cand sunt traversate de un front, izobarele tind: a. Sa treaca de-a curmezisul frontului fara sa se schimbe b.
Sa se schimbe de la curbe line in interiorul masei de aer spre benzi ascutite la front c. Sa se schimbe in linii
drepte d. Sa se schimbe de la benzi ascutite in interiorul masei de aer la curbe line de front R: b

145. Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este ADEVARATA? a. Frontul
rece si cel cald se deplaseaza cu aceeasi viteza b. Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald c.
Frontul rece se deplaseaza mai incet spre partea de Nord d. Frontul cald se deplaseaza mai repede decat frontul
rece R: b

146. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii? a. Mistralul b. Briza de uscat
c. Bora d. Briza de mare R: b

147. Din cauza trecerii unui front oclus temperatura: a. Va creste rapid b. Ramane aproximativ aceeasi c. Va
scadea brusc d. Depinde daca ocluzia este de tip cald sau rece R: d
148. Ce conditii se pot intalni in ochiul „calm” al unui ciclon tropical? a. Valuri imense, din toate directiile, cer
senin, calm sau vanturi slabe si o presiune deosebit de scazuta b. Mare calma, plata, averse de ploaie si o
presiune deosebit de scazuta c. Valuri imense ce vin dintr-o directie, cer senin si presiune inalta d. Mare calma,
averse de ploaie si o presiune deosebit de inalta R: a

149.Stratul de ozon (O3) se află cuprins în stratul atmosferic numit:

a) mezosferă; b) stratosferă; c) termosferă; d) troposferă.
150.În sudul şi sud-estul Asiei este caracteristică clima:
a) musonică; b) subtropicală; c) temperat-continentală; d) temperat-oceanică.
151.Clima ecuatorială se caracterizează prin:
a) două anotimpuri; b) precipitaţii puţine; c) uniformitate termică; d) vânturi puternice.
152.Cea mai mare parte din masa atmosferei (90 %) se află cuprinsă în stratul atmosferic numit:
a) mezosferă; b) stratosferă; c) termosferă; d) troposferă.
153.Clima cu amplitudini termice anuale foarte mici este caracteristică:
a) bazinului Amazonului; b) Deşertului Gobi; c) nordului Asiei; d) sudului Europei.
154.Ponderea dioxidului de carbon (CO2) în compoziţia atmosferei este de circa:
a) 78 %; b) 21 %; c) 0,93 %; d) 0,03 %.
155.O permanentă turbulenţă a aerului se găseşte în stratul atmosferic numit:
a) mezosferă; b) troposferă; c) termosferă; d) stratosferă.
156.Temperatura medie anuală a Globului este de circa:
a) 20° C; b) 10° C; c) 13° C; d) 25° C.
157.Vânturile de Vest bat la latitudini cuprinse între:
a) 20° - 40°; b) 40° – 60°; c) 5° – 12°; d) 60° - 66°.
158.Localitatea Cherrapunji, considerat un „pol” al ploii, se găseşte pe teritoriul statului numit:
a) Camerun; b) China; c) India; d) Hawaii (S.U.A.).
159. Calculaţi bilanţul radiativ (Q) ştiind că:
S = 180 kcal/cm2/an; A = 80 kcal/cm2/an; T = 40 kcal/cm2/an;
D = 70 kcal/cm2/an; R = 120 kcal/cm2/an.
II.Completaţi propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:
1. Diferenţa dintre energia primită şi cea cedată de scoarţa terestră, se numeşte ………………
2. Undele radio sunt reflectate în stratul numit……………………………….................................
3. Stiinta care se ocupa cu studiul si prevederea vremii se numeste........………………………….
4. Zona de separare dintre doua mase de aer cu proprietati diferite se numeste..........................
5. Gazul din atmosferă care este absorbit de plante prin procesul de fotosinteză, se numeşte …
6.Formarea aurorelor boreale se produce în..................................................................
7. Stratul din atmosferă aflat în contact cu suprafaţa terestră este................................
8. Musonii sunt vânturi specifice...................................................................................
9. Clima care se caracterizează prin uniformitate termică este cea...............................
10. Clima tropicală uscată este determinată de acţiunea.................................................
_________________________________________________________________
160.Prin condensarea vaporilor de apă se formează:
a.Vânturile b. Norii c. Ninsoarea d. Stratul de ozon
161.Prezența celor 4 anotimpuri și a unei temperaturi medii de 8-16°C este specifică zonei:
a.Calde b. Reci c. Temperate d. Tropicale
162.Tipul de precipitație solidă care cade în timpul verii se numește:
a.Grindină b. Ninsoare c. Ploaie d. Lapoviță
163.Instrumentul care măsoară presiunea atmosferică se numește .........................
164.Zonele cu presiune ridicată se numesc ......................................
165.Valoarea normală a presiunii este ..................... mm/Hg.
166.......................... reprezintă situația elementelor meteo pe o perioadă scurtă de timp și un spațiu restrâns.
167.Peste 90% din masa atmosferei este concentrată în:

a. Termosferă b. Stratosferă c. Troposferă d. Mezosferă e. Ionosferă

 168.Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în:

a. Filipine b. India c. Indonezia d. Amazonia e. Kenya

169.Perioada de încălzire postglaciară a planetei noastre a început acum:

a. 6000 de ani b.7000 de ani c.8000 de ani d. 9000 de ani e.10000 de ani
170. Stratul cel mai rarefiat al atmosferei care face trecerea spre spațiul interplanetar se numește:

a. Ionosfera b.Exosfera c. Stratosfera d. Magnetosfera e. Ozonosfera

171. Vânturile de vest se manifestă la o latitudine cuprinsă între:

a. 5⁰ și 30⁰ b. 35⁰ și 50⁰ c. 35⁰ și 60⁰ d. 45⁰ și 60⁰ e. 55⁰ și 60⁰

172.Starea fizică a atmosferei într-o regiune la un moment dat se numește:

a. nebulozitate b. climat c. climă d. vreme e.umiditate

173. Datorită diferențelor de presiune atmosferică se formează:

a. cicloni
b. mase de aer
c. vânturi
d. anticicloni
e. fronturi atmosferice

174. Cele mai importante bariere climatice pot fi considerate:

a. pădurile
b. întinderile continentale
c. masivele montane
d. lanțurile montane
e. dealurile

175. Liniile care unesc punctele cu aceleași cantități de precipitații se numesc:

a. izohiete b.izobare c. izobate d.izoterme e. izolinii

176. Cristalele fine de gheață poartă numele de:

a. burniță b. brumă c. chiciură d.polei e. grindină

177. Geografia are ca obiect de studiu mediul:

a. natural b. urban c. antropic d. geografic e. rural

178. Vântul care bate iarna în zona climatului temperat-continental este:

a. bora b. mistralul c.austrul d. crivățul e. sirocco

179. Climatul cu ierni blânde, ploioase și veri răcoroase cu precipitații este:

a.mediteranean
b. montan
c. temperat-oceanic
d. temperat-continental
e. subpolar

180. Partea de nord-vest a Europei este încălzită de Curentul:

a. Canarelor
b. Humboldt
c. Oya Shivo
d. Atlanticului de Nord
e. Labradorului

181. La ce altitudine se găsesc ghețari permanenți în Munții Alpi:

a. 2500m b. 2700 m c. 3000 m d. 3500 m e. 3700 m

182. Ce valoare are izoterma medie anuală din sudul Europei:

183. Musonul, în arabă anotimp, bate în Asia de Sud și este un vânt:

a. temperat b. tropical c. sezonier d. permanent e. local

184. Atmosfera este un amestec de gaze,din care, azotul şi oxigenul reprezintă :

a. 99%; b. 90%; c. 89 %; d. 70 %; e. 99.99%.

185. Calculaţi valoarea bilanţului radiativ într-un punct A, ştiind că S=185kcal/cm 2; D=25kcal/cm2;
R=110 kcal/cm2; A=30 kcal/cm2; T=28kcal/cm2.
a. 103 kcal/cm2 ;
b. 102 kcal/cm2;
c. 110kcal/cm2
d. 100 kcal/cm2
e. 99 kcal/cm2

186. Cărui tip de climat îi este caracteristică climograma alăturată?

a. climat temperat-continental;
b. climat deşertic;
c. climat polar:
d. climat tropical-umed;
e. climat mediteraneean.

187. În troposferă temperatura variază cu înălţimea astfel:

a. scade cu 6,4 0 C la 1000m;
b. creşte cu 6,10 C la 1000m;
c. scade cu 6,10 C la 1000m;
d. crește cu 6,00 C la 1000m;
e. crește 6,4 0 C la 1000m;

188. Într-un anticiclon mişcarea aerului este:

a. ascendentă
b. convergentă
c. coboară de la partea superioară a troposferei
d. urcă către partea superioară a troposferei
e. orizontală

189. La întâlnirea celor două mase de aer din imaginea alăturată ia naştere un front atmosferic notat cu litera a si
care este un front:
a. rece; M
b. cald;
c. oclus;
d. stabil;
e. instabil.

190. Instrumentul folosit pentru măsurarea precipitaţiilor lichide, pe o anumită perioadă de timp se numeşte:
a. higrometru b. pluviometru c. barometru d. anemometru e. termometru

191. Izobarele din imaginea alăturată definesc un:

a. ciclon
b. anticiclon
c. talveg depresionar
d. hartă sinoptică
e.harta izohietelor medii anuale.

192. Izolinia care uneşte puncte cu aceeaşi cantitate de precipitaţii se numeşte:

a. izohipse b. izopicne c. izohietă d. hizotermă e. izobară
193. .În mediul ecuatorial , vânturile cu caracter periodic sunt:
a.musonii
b. alizeele
c. calmele ecuatoriale
d. deriva vânturilor de vest
e. vânturile de vest

194. Mediul tropical arid și semiarid se caracterizează printr-o cantitate redusă de precipitații de
a. sub b. 300 mm/an; c. peste d. 250mm/an e. sub 250mm/an
200mm/an; 200mm/an
195. Biomul de pădure de conifere se dezvoltă într-un climat :
a.subpolar
b. temperat-rece
c. temperat-continental
d. temperat-oceanic
e. temperat
196. Principalul factor care inflenţează clima României este:
a. așezarea pe Glob
b. așezarea în Europa
c. Marea Mediterană
d. Marea Neagră
e. expunerea versanților.

197. Clima Europei de Vest este inflenţată de :

a. altitudine
b. Marea Mediterană
c. Curentul Atlanticului de Nord
d. anticiclonul siberian
e. Deșertul sahara

198. Izoterma medie anuală de 150 C traversează :

a. Europa de Vest
b. Europa de Est
c. Europa de Sud
d. Europa Centrală
e. Câmpia Europei de Nord

199. Anticiclonul siberian se caracterizează prin:

a. acționează în sezonul cald;
b. este o arie de minimă presiune;
c. traversează Europa de la E la V;
d. aduce vreme stabilă și rece;
e. aduce vreme stabilă și rece;

200. Temperatura medie anuală în România variază cu 50 C de la S la N datorită:

a. altitudinii
b. lanțului carpatic
c.latitudinii
d. influenței Mării Negre
201. Analizând climograma alăturată se observă că cea mai mare catitate de precipitații este de: a. 280mm b.
200mm c. 260mm d. 160mm e. 120mm
202. Caracteristicile climatului temperat oceanic sunt: a. temperaturi medii anuale:
a. 5 -10 C 0 ; precipitații: sub 500mm/an ; Vânturi de Vest
b. temperaturi medii anuale: 5 -10 C 0 ; precipitații: peste 1000mm/an ; Vânturi de Vest
c. temperaturi medii anuale: 10 -15 C 0 ; precipitații: peste 1000mm/an ; Alizee
d. temperaturi medii anuale: 10 -15 C 0 ;; precipitații: peste 1000mm/an ; Vânturi de Vest
e. temperaturi medii anuale: 10 -15 C 0 ; precipitații: 500 -1000mm/an ; Vânturi de Vest 203Barometrul
măsoară:
a.temperatura aerului
b.presiunea atmosferică
c.umiditatea aerului d.viteza vântului e. nebulozitatea
204. Atmosfera terestră nu este un mediu omogen, temperatura, presiunea şi densitatea variind atât pe verticală
cât şi pe orizontală.Stratul atmosferic în care se înregistrează cea mai ridicată temperatură este: a. troposfera b.
ionosfera c. mezosfera d. exosfera e. stratosfera
205. Bilanțul radiativ se calculează: a. la partea superioară
a atmosferei
b. la nivelul scoarței terestre
c. pe cele mai înalte vârfuri
d. în troposfera superioară
e. în ionosferă
206. Atmosfera, învelişul de aer al Terrei are o formă de sferă turtită la cei doi poli dată de:
a. magnetismul terestru
b. poziţia Ecuatorului
c. înclinarea axei terestre
d. mişcarea de revoluţie
e. mişcarea de rotaţie
207. Relieful montan favorizează formarea ghețarilor chiar și la latitudini mai mici. În zona caldă, ghețarii
montani se întâlnesc de la altitudini de peste: a. 1000m b. 2000m c. 3000m d. 4000m e. 5000m
208. Atmosfera este alcătuită din diferite gaze, apă în stare de vapori și aerosoli. Gazul care deține aproximativ
20,95% în compoziția atmosferei este: a. heliul b. dioxidul de carbon c. oxigenul d. azotul e. argonul
209. Hărțile sinoptice nu cuprind: a. Formațiunile barice b. Amplitudinile termice c. Fronturile atmosferice d.
Direcția și viteza vântului e. Ariile cu precipitații
210. Pe hărțile sinoptice simbolul „M” înseamnă: a. maxim baric b. minim baric c. minim termic d. maxim
termic e. stație meteo
211. Orasul Oklahoma este vulnerabil la: a. tsunami b. seisme c. avalanșe d. tornade e. inundații 212. .
Izotermele sunt linii care unesc punctele cu aceeași valoare a: a.cantității de precipitații b. temperaturii aerului c.
nebulozității d. vitezei vântului e. presiunii atmosferice
213. Considerând orașele: Lisabona, Paris, Londra, Dublin, tipul de climă specific acestor localități, precum și o
caracteristică a acestui tip de climă sunt:
. a. clima teperat oceanic - amplitudini termice mari
b. clima teperat continentală - amplitudini termice mari
c. clima teperat continentală - amplitudini termice reduse
d. clima subtropicală - amplitudini termice reduse
e. clima teperat oceanică - amplitudini termice reduse
214. Crivățul determina iarna, în România, un hazard meteorologic cu implicații majore asupra traficului rutier,
numit: a. secetă b. polei c. chiciură d. viscol e. tornadă
215. Minima termică absolută din România de 38,5 C , înregistrată la Bod (Brașov), s-a datorat: a. crivățului
b. inversiunii termice c. unei ierni foarte reci d. zonei montane e. circulației nordice
216. În provincia Assam s-a înregistrat cea mai mare cantitate de precipitații de pe glob, de peste 12000mm/an .
Aceasta se încadrează în climatul: a. ecuatorial b. subtropical c. musonic d. tropical e. temperat oceanic
217. Heterosfera este alcătuită din azot, oxigen și heliu. Ea se află situată între: a. 100 și 550 km b. 300 și 750
km c. 300 și 900 km d. 100 și 750 km e. 200 și 600 km
218. 1816- ,Anul fără vară” în nordul Europei și estul SUA, a fost determinat de: a. eruptia vulcanului Tambora
din Indonezia b. schimbarea circulatiei apei oceanice c. modificarea unghiului de inclinare a axei terestre
d. migrarea periheliului e. excentricitatea orbitei terestre
219. Fenomenul ,,El Nino” se manifestă atunci când: a. apele calde se aduna în Pacificul de vest, permițând
apelor mai reci si bogate în elemente nutritive să se ridice la suprafață în est b. alizeele sunt puternice c. apele
calde se deplasează spre est d. presiunea este mică deasupra Australiei și Oceanului Indian d. vânturile bat către
vest
220. Pe drumul parcurs de la limita superioară a atmosferei până la suprafaţa terestră radiaţia solară suferă o
serie de transformări. Radiaţia globală sau insolaţia rezultă din: a. însumarea radiaţiei directe şi difuze, măsurată
pe unitatea de suprafaţă orizontală b. diferenţa dintre radiaţia primită şi cea cedată de suprafaţa terestră c.
produsul dintre radiaţia emisă de atmosferă şi cea emisă de suprafaţa terestră d. însumarea radiaţiei directe şi
terestre, măsurată pe unitatea de suprafaţă orizontală e. radiaţia difuzată de moleculele gazelor componente
ajunsă nemodificată la suprafaţa terestră
220. Cele mai numeroase tornade se înregistrează în: a. Mexic b. S.U.A c. Canada d. Brazilia e. India
221. Partea de nord a continentului prezentat în imaginea de mai jos prezintă o climă: a. temperat oceanică b.
temperat musonică c. polară d. temperat continetală e. subpolară
222. În Oceanul Pacific ciclonii tropicali poartă denumirea de: a. Uragane b. Cicloni tropicali c. Taifunuri d.
Tornade e. Hurricane
223. Cercetatorii au explicat perioada numita ,,Mica glaciațiune” printr-o serie de fenomene, mai puțin prin: a.
scăderea activitătii solare b. intensificarea activității vulcanice c. scăderea producției agricole și reîmpadurirea
naturală d. depopularea Europei în urma epidemiilor e. mișcarile orogenetice și epirogenetice
224. Vântul fierbinte care produce cele mai puternice furtuni de nisip în Sahara, încadrat între vânturile
regionale și locale, se numește: a. simun b. austru c. hamsin d. bora e. mistral
225. Efectul de seră este un termen folosit pentru a evidenţia contribuţia unor gaze emise natural sau artificial,
la încălzirea atmosferei terestre. Principalul element responsabil de producerea efectului de seră îl constituie: a.
dioxidul de carbon b. vaporii de apă c. metanul d. amoniacul e. ozonul
226. Intensitatea radiației solare se măsoară în: a. kcal/cm /an 3 b. kcal/cm /an 2 c. kcal/cm /an 2 d. kcal/cm/an
e. 2 kcal/cm
227. În Câmpia Baraganului sunt urme ale acțiunii vântului după manifestarea glaciației cuaternare, concretizate
prin prezența: a. văilor glaciare b. stratului de loess c. stratului de pietriș d. circurilor glaciare e. lacurilor sărate
228. Graficul de mai jos ilustrează precipitaţiile medii lunare dintr-o localitate într-un an (date fictive). Se
observă că valoarea precipitaţiilor medii anuale este de: a. 26 mm b. 44mm c. 317 mm d. 16 mm e. 109mm
229. In orașul Orșova se resimt influențe climatice: a pontice b. baltice c. oceanice d.submediteraneene e. de
ariditate
230. Data la care a fost înregistrată temperatura minimă absolută în România a fost: a. 25.02.1945 b. 10.01.1945
c. 25.01.1945 d. 25.01.1951 e. 10.01.1951
231. Troposfera este stratul din baza atmosferei terestre a cărui grosime variază în regiunea ecuatorială între:
18) km 0.8) km e. (16  0.18) km c. (160 -180)km d. (0.6 a. (1.6 -1.8)km b. (0.16
232. Curentul Atlanticului de Nord determină: a. Scăderea temperaturii iarna b. Scăderea cantității de
precipitații c. „Asprirea” climatului d. „Îmblânzirea” climatului e. Vânturi puternice 233. Instrument
meteorologic care indică fracțiunea din energia luminoasă incidentă radiată în mod difuz de un corp: a.
higrometru b. termometru c. pluviometru d. albedometru e. barometru
234. Diagrama complexă de mai jos prezintă valorilor medii lunare, ale elementelor climatice: temperatura
aerului și cantitatea de precipitații. Urmărind evoluția acestora identificați tipul de climă: a. temperat boreal b.
temperat oceanic c. temperat continental d. subpolar e. subtropical 235. Rolul Mării Negre asupra climei
României se realizează pe o fâșie îngustă la țărm, unde se resimt influențe pontice, caracterizate prin: a.
temperaturi medii de peste C 0 11 , brize marine b. temperaturi medii de C C 0 0 11 , Crivățul10 c.
temperaturi medii de C 0 12 , brize marine d. temperaturi medii de C C 0 0 10 , brize marine9 e. temperaturi
medii de peste C 0 12 , Crivățul 236. Temperatura variază cu C 0 6 la 1000m altitudine. Dacă în Munții Alpi la
altitudinea de 2000m se înregistrează temperatura de C 0 15 , temperatură care se va înregistra la altitudinea de
4500m este: a. C 0 5 b. C 0 3 c. C 0 3 d. C 0 0 e. C 0 1
237. Analizând climograma de mai jos, se observă că valoarea amplitudinii termice anuale este de: a. C 0 20 b.
C 0 16 c. C 0 19 d. C 0 10,2 e. C 0 123
238. Partea de nord-vest a Europei este încălzită de Curentul: a. Canarelor b. Humboldt c. Oya Shivo d.
Atlanticului de Nord e. Labradorului G9. Ghețari permanenți în Munții Alpi se găsesc la altitudinea de: a.
2500m b. 2700m c. 3000m d. 3500m e. 3700m
239. Continentul Europa înregistrează cele mai mici cantităţi de precipitaţii în: a.Podişul Castiliei b. Insula
Sardinia c.Câmpia Caspicii d. Insula Creta e.Câmpia Andaluziei
240. Izoterma medie anuală de C 0 15 traversează : a. Europa de Vest b. Europa de Est c. Europa de Sud d.
Europa Centrală e. Câmpia Europei de Nord
241. Instrument meteorologic care indică durata de strălucire a Soarelui este: a. higrograf b. termograf c.
albedometru d. heliograf e. barometru
242. Aparatul pentru înregistrarea gradului de umiditate din atmosferă se numeşte: a. barometru b. pluviograf c.
higrograf d. anemograf e. pluviometru
243. Minima termică absolută pe Glob s-a înregistrat la: a. Oimeakon b. Everest c. Polul Nord d. Vostok e.
Polul Sud
244 La o stație meteorologică din orașul Iași temperatura medie a lunii iulie, luna cea mai caldă, este de 24,5 C
0 , iar temperatura medie a lunii ianuarie, luna cea mai rece, este de 5 C 0 . 245Amplitudinea termică la Iași are
valoarea de: a. 19,5 C 0 b. 20,5 C 0 c. 29,5 C 0 d. 14,7 C 0 e. 18,5 C 0
246. Starea fizică a atmosferei într-o regiune la un moment dat se numește: a. nebulozitate b. climat c. climă d.
vreme e. umiditate
247. Într-un anticiclon mişcarea aerului este: a. ascendentă b. convergentă c. coboară de la partea superioară a
troposferei d. urcă către partea superioară a troposferei e. orizontală
248. Fenomenele atmosferice sunt foarte variate. Tornada este un fenomen care afectează activitățile umane și
se produce în următoarele condiții: a. aerul cald urcă și aerul rece coboară, formând o pâlnie cu vârful în jos b.
aerul cald urcă și aerul rece coboară, formând o pâlnie cu vârful în sus c. aerul cald coboară și aerul rece urcă,
formând o pâlnie cu vârful în jos d. aerul staționează, formând o pâlnie cu vârful în sus e. iarna, în condiții de
calm atmosferic
249.Orașul București, în timpul iernii, poate fi afectat de: a. briza de mare b. tornade c. crivăț d. inversiuni
termice e. descărcări electrice(fulgere) violente
250. Pe continentul Antarctida lipsesc așezările datorită: a. lipsei câmpiilor b. solului foarte umed c.
temperaturilor scăzute d. precipitațiilor rare e. cutremurelor frecvente
251. Orașul căruia îi corespunde climograma alăturată, este situat într-un climat cu risc de inundații în lunile: a.
iunie și iulie b. mai și iunie c. septembrie și octombrie d. decembrie și ianuarie e. martie și aprilie
252. Brizele montane se manifestă în depresiunile intramontane, producând inversiuni de temperatură. Brizele
marine bat: a. ziua dinspre uscat b noaptea dinspre apă c. ziua dinspre apă d. noaptea spre uscat e. bat de sus în
jos
253. Norii de vreme bună, formați în atmosfera înaltă se numesc cirrus. Norii de vreme rea, extinși pe verticală,
se numesc: a. altostratus b. stratus c. cumulonimbus d. nimbostratus e. stratocumulus
254. În compoziţia atmosferei azotul împreună cu oxigenul deţin: a. 21% b. 58% c. 99% d. 71% e. 62%
255. Învelișul atmosferic, care concentrează cea mai mare parte a vaporilor de apă este: a. hidrosfera b.
troposfera c. litosfera d. biosfera e. exosfera
256. Starea fizică a atmosferei la un moment dat și într-un anumit loc poartă numele de: a. climă b. front
atmosferic c. ciclon d. anticiclon e. vreme
257. Peste 90% din masa atmosferei este concentrată în: a. Termosferă b. Stratosferă c. Troposferă d. Mezosferă
e. Ionosferă
258. Elementele climatice au diferite unități de măsură. Milibarul este unitatea de măsură a: a. precipitațiilor b.
presiunii atmosferice c. temperaturii d. umidității e. vitezei vântului
259. Pe verticală, atmosfera cuprinde straturi cu diferite caracteristici. Stratul bazal al atmosferei, cel mai
subțire dintre toate, poartă denumirea de: a. mezosfera b. troposfera c. exosfera d. stratosfera e. termosfera
260. Anotimpurile din climatul temperat sunt consecinţă a: a. influenţei Lunii b. mişcării de revoluţie c. scăderii
valorii bilanţului radiativ d. mişcării de rotaţie e. creşterii valorii bilanţului radiativ

Dictionar
Advecţie – 1.Deplasarea aerului in sens orizontal; 2.Transportul, o dată cu masa de aer, a diferitelor sale
proprietăţi, de ex.: advecţia căldurii, a vaporilor de apă, a densităţii etc.
Advecţie termică – încălzirea sau răcirea locală a atmosferei determinată de advecţia aerului. Albedo. Mărime
care indică fracțiunea din energia luminoasă incidentă radiată în mod difuz de un corp.
Anticiclon – cîmp de înaltă presiune limitat de izobare închise de formă aproape eliptică sau circulară, unde
presiunea creşte de la periferie spre centru. Acest cîmp este caracterizat prin vînturi ce se rotesc în jurul unui
centru de înaltă presiune, de la care aerul diverge orizontal şi în care predomină mişcările descendente. Aceste
vînturi bat în sensul acelor unui ceasornic în emisferă nordică şi în sens contrar în emisferă sudică. În general,
A. determină un timp cu nebulozitate redusă, călduros vara şi rece iarna.
Austrul. = vant, când în Podişul prebalcanic se înregistrează un maxim barometric, iar în Depresiunea
Transilvaniei o situaţie de presiune scăzută, se declanşează austrul. Acesta poate avea direcţie sudică, vestică
sau sud-vestică. Austrul apare în toate anotimpurile anului. Primăvara provoacă uscarea rapidă a arăturilor, vara
aduce secete, iar în anotimpul de iarnă este însoţit de scăderea bruscă a temperaturii aerului.
Aversa de ploaie – precipitaţii de scurtă durată şi adesea puternice, care cad mai ales
din nori convectivi; picăturile care le compun sînt în general mari. Aversele sînt caracterizate prin începutul şi
sfîrşitul lor brusc, prin variaţiile lor de intensitate în general mari şi rapide şi cel mai des, prin aspectul cerului;
alternanţă rapidă de nori întunecaţi şi ameninţători (Cumulonimbus) şi înseninări de scurtă durată.
Baltaretul=vant, În Lunca Dunării, extremitatea sudică a Câmpiei Române şi, mai rar, în Dobrogea, se manifestă
băltăreţul. Acesta este un vânt umed, alimentat de ciclonii mediteraneeni şi de cei de pe Marea Neagră; aduce
nori negri şi groşi, dar ploile sunt, în general, de scurtă durată. Se manifestă mai ales primăvara şi toamna,
provocând căderea unor ploi calde. Brumă – depunere de gheaţă cu aspect cristalin, care ia în cele mai multe
cazuri forma de coajă, de ace, de pene sau de avantai. Acest hidrometeor ce formează într-un mod analog cu
roua, dar la temperaturi mai coborîte de 00C.
Briză – circulaţie locală a aerului cu perioadă diurnă, cauzată de neomogenităţile suprafeţei subiacente, care
determină o încalzire diferenţiată a straturilor inferioare ale troposferei. Datorită gradientului baric care ia
naştere, se stabileşte mişcarea aerului în apropierea solului de la zona rece spre cea caldă, iar la înalţime în sens
contrar. Brizele sînt evidente mai ales în zona de litoral, a lacurilor şi a marilor fluvii.
Burniţă – precipitaţii atmosferice sub formă de picături foarte mici de apă (cu diametrul mai mic de 0.5 mm)
care cad din norii formaţi în interiorul maselor de aer, de obicei nori Stratus, mai rar Stratocumulus şi chiar din
ceaţă. Picaturile de burniţă sînt foarte dese şi foarte lent, încît par a fi suspendate în aer. Ele se formează direct
prin unirea picăturilor de apă din nori, fără o trece prin faza solidă.
Ceaţă – picături foarte mici de apă suspendate în atmosferă, care reduc în general vizibilitatea orizontală, la
suprafaţa Pamîntului, la mai puţin de 1 km.
Chiciură – cristale de gheată, albe, fărîmicioase, asemănătoare cu zăpada, care se formează cu precădere de
ramuri, pe conductori, pe colţurile şi muchiile obiectelor, de obicei pe timp geros, în prezenţa ceţii şi a vîntului
slab.
Ciclon, depresiune – perturbaţie atmosferică cu presiune scăzută şi cu o circulaţie a aerului în jurul centrului în
sensul invers acelor de ceasornic în emisfera nordică şi în sensul acelor de ceasornic în emisfera sudică. În
stratul de frecare vîntul are componenta orientată către centru conform gradientului baric. Datorită orientării
vîntului către centrul ciclonului, în partea sa centrală domină mişcările ascendente. Faţă de anticicloni, ciclonii
determină un timp în general închis, cu precipitaţii şi vînturi intense. Cîmp baric – distribuţie spaţială a presiunii
atmosferice.
Campul baric este un cîmp scalar care se caracterizează printr-un sistem de suprafeţe de egală presiune
(izobarice). Cîmpul baric se reprezintă la sol prin izobare, iar la înălţimi prin izohipse. Convecţie (termică) –
mişcări verticale lente ale aerului, provocate de încălzirea neomogenă a acestuia în straturile inferioare. Datorită
diferenţelor de temperatură, aerul cald se ridică iar cel rece coboară luîndu-i locul. Mişcările convective
ascendente şi descendente formează aşa numitele celule de convecţie.
Crivăţul devine vânt de importanţă regională la contactul maselor de aer aparţinând anticiclonului siberian cu
podişurile şi câmpiile din exteriorul Carpaţilor Orientali şi de Curbură. Direcţia crivăţului este NE-SV, aducând
geruri mari, polei, viscol (furtuni de zăpadă), cu viteze ale vântului de până la 120 km/oră, înzăpeziri, ruperi de
arbori şi ale reţelelor electrice şi alte pagube importante. Este vântul de iarnă cel mai de temut pentru sudestul
Câmpiei Române, Dobrogea, Podişul Moldovei. Grosimea stratului de aer prins în mişcare nu depăşeşte
înălţimea Carpaţilor Orientali, totuşi, uneori, printre Munţii Tarcăului şi Nemira, peste Pasul Oituz, pătrunde
spre vest, manifestându-se ca vânt foarte violent în Culoarul Depresionar Giurgeu-Ciuc-Braşov (vântul
„Nemira”).
Descărcare electrică (oraje) – tip de fulger care se prezintă sub formă de linii sinuoase adesea ramificate,
plecînd de la un canal principal, bine marcat, care rezultă dintr-un nor orajos.
Dorsală (de mare presiune) – formaţiune alungită de mare presiune, cu izobare (în formă de U) legată de un
anticiclon. Presiunea creşte dinspre periferie către o axă (axă dorsalei) de la care vînturile diverg. O
caracteristică a dorsalei de mare presiune este existenţa curenţilor descendenţi, care determină un cer senin.
Efect de blocaj – proces sinoptic care se produce cînd un anticiclon cold-înalt, dezvoltîndu-se deasupra
latitudinilor medii, barează transportul vestic şi deviază traectoriile ciclonilor şi anticiclonilor mobili de la
direcţia obişnuită vest-est.
Evaporaţie – în meteorologie procesul de trecere a vaporilor de apă în atmosferă, ca urmare a desprinderii celor
mai mobile molecule de pe suprafeţele de apă, zăpadă, gheaţă, sol umed, picături şi cristale de gheaţă.
Intensitatea evaporării depinde în primul rînd de temperatură. Deoarece o parte din vaporii de apă revin în faza
lichidă sau solidă, evaporarea este de fapt diferenţa a două fluxuri de molecule: a celor care se desprind şi a
celor care revin.
Foehnul este definit ca vântul catabatic local care se formează pe versanţii opuşi circulaţiei generale a maselor
de aer. Circulaţia foehnală este foarte răspândită atât în spaţiul montan cât şi în cel deluros, versanţii cu
orientare estică, sud-estică şi sud-vestică remarcându-se prin pregnanţa acestui fenmen. Ariile de mai mare
amploare în manifestarea fenomenelor de foehn se conturează la contactul dintre Carpaţi şi unităţile
pericarpatice. aerului).
Front – zonă de tranziţie sau în mod convenţional, suprafaţă de discontinuitate dintre două mase de aer în
atmosferă. Fronturile apar practic numai în troposferă, fapt pentru care se mai numesc fronturi troposferice. Se
mai numeşte front şi linia de intersecţie a suprafeţei frontale cu suprafaţa terestră sau orice altă suprafaţă de
referinţă. - partea anterioară, linie avansată pe direcţia de mişcare, de exemplu frontul sistemului noros.
Fronturile sunt de mai multe tipuri, in functie de geneza: reci, calde, ocluse.
Frontul cald este suprafaţa de discontinuitate ce separă o masă de aer cald de una rece, masa caldă alunecînd
deasupra penei de aer rece
. Front oclus este un front complex rezultat din contopirea fronturilor rece şi cald întrun proces de ocluziune a
unei depresiuni. Se deosebesc fronturi ocluse cu caracter cald, cînd aerul in spatele frontului rece este mai cald
decît cel din faţa frontului cald şi fronturi ocluse cu caracter rece, cînd aerul din spatele frontului rece este mai
rece decît cel din faţa frontului cald.
Frontul rece este suprafaţa de discontinuitate care separă două mase de aer, rece şi cald, masa de aer rece
substituind mai mult sau mai puţin brusc pe cea caldă.
Frontul rece poate fi de ordinul I (anafront) sau de ordinul II (catafront).
Grindină - precipitaţie formată din boabe de gheaţă densă, care cad în perioada caldă a anului din norii
Cumulonimbus respective şi prezenţa unor plante speciale.
Inversiune (de temperatură) – creşterea temperaturii cu înălţimea, spre deosebire de condiţiile obişnuite, cînd
temperatura scade cu înălţimea. Inversiunile se pot produce la sol şi în atmosferă liberă. Înversiunile de la sol
pot fi: de radiaţie, de zăpadă (de primăvară), iar cele din atmosfera liberă, de sedimentare (comprimare) legate
de curenţii descendenţi din atmosferă. Datorită stratificării stabile din stratul de inversiune, nu este posibilă
convecţia şi formarea nebulozităţii decît la limita superioară a inversiunii, care poartă denumirea de „strat de
reţinere”. Inversiunea termică reprezintă un fenomen fizic meteorologic care poatea avea loc la nivelul
straturilor joase ale troposferei și apare de obicei când aerul este răcit de la baza acestora. În principiu
temperatura descrește în troposferă cu înălțimea. Fenomenul de inversiune termică se produce atunci când
temperatura crește cu altitudinea. Apare în urma răcirii puternice a suprafeței terestre prin procese radiante. În
cazul în care vântul este slab, amestecul turbulent va fi și el slab și lângă sol se va răci mai repede decât aerul de
deasupra. Temperatura se va apropia de punctul de rouă și apar aerul cețos și ceaţa.
Lapoviţă - ninsoare la temperaturi pozitive, cînd fulgii de zăpadă se topesc sau cînd împreună cu ei cade şi
ploaiea.
Munteanul este un vânt alimentat de ciclonii mediteraneeni retrograzi; are direcţie NVSE şi suflă dinspre Munţii
Curburii şi ai Buzăului spre Bărăganul de Nord şi Central. Când ciclonii sunt regeneraţi deasupra Mării Negre,
munteanul provoacă ploi torenţiale şi adesea, căderi de grindină.
Nebulozitate – 1. Totalitatea norilor observaţi pe bolta cerească. 2. În sens mai restrîns, cantitatea norilor de pe
bolta cerească exprimată în zecimi de cer acoperit sau în alte unităţi. În această accepţiune, termenul se
foloseşte curent în practica observaţiilor meteorologice şi în climatilogie, purtînd denumirea de „nebulozitate
totală”. În cazul aprecierii cantitative a norilor dintr-un anumit etaj, de un anumit gen, specie sau varietate, se
determină „nebulozitatea parţială”.
Nivaţie. Acţiunea de modelare a reliefului făcută de îngheţurile şi dezgheţurile succesive în zonele înalte ale
munţilor.
Oraj – fenomen atmosferic complex, care constă din descărcări electrice repetate între nori sau între nori şi
pămînt (fulger), însoţit de tunete. Orajul este caracteristic norilor Cumulonimbuşi şi deci unei stratificări
instabile a aerului cu un conţinut bogat de vapori de apă. Orajele pot fi sau nu însoţite de precipitaţii,
Polei – strat de gheaţă densă, mată sau transparentă, care se depune pe sol şi pe obiecte mai ales pe partea
expusă vîntului, ca urmare a îngheţării picăturilor de ploaie (burniţă) suprarăcite sau a îngheţării picăturilor de
apă ce cad pe o suprafaţă puternic răcită. Fenomenul se produce cel mai frecvent la temperaturi între 0 şi -3°C.
Precipitaţii – 1. Hidrometeor alcătuit din particule de apă lichidă sau solidă, cristalizată sau amorfă, care cad
dintr-un nor, dintr-un sistem noros, mai rar din ceaţă şi care ating solul. 2. Cantitatea de apă rezultată din
precipitaţiile căzute într-un loc dat şi într-un anumit interval de timp, exprimată prin înălţimea stratului de apă
căzută, în milimetri.
Presiunea atmosferică – forţa cu care aerul atmosferic apasă pe unitatea de suprafaţa. În orice punct de pe
suprafaţa terestră sau din atmosferă ea este egală cu greutatea coloanei de aer ce se întinde de la acest punct pînă
la limita superioară a atmosferei. Presiunea se măsoară cu barometrul şi se exprimă fie în mm Hg, fie în mb.
Valoarea presiunii exercitate de o coloană de mercur de 760 mm la 0°C la latitudinea de 45° şi la nivelul mării
se numeşte presiune atmosferică normală. Ea este egală cu 1013,25 mb.
Punct de rouă – temperatură la care aerul umed trebuie să se răcească ca să devină saturat în prezenţa apei pure,
fără schimbarea presiunii şi a raportului de amestec.
Radiaţie – una din cele două forme principale ale materiei denumită „lumină” în sensul larg al cuvîntului
Aproximativ 40% din radiaţia incidenţă la limita superioară a atmosferei este reflectată în spaţiul interplanetar,
fiind cunoscută sub denumirea de „albedoul Pămîntului”. Restul radiaţiei (60%) se transformă în energie
calorică, fiind sursa de încalzire a suprafeţei terestre şi a atmosferei precum şi a proceselor chimice şi biologice
de pe Pămînt şi din atmosferă. Rouă – depunere, pe obiectele de la sol sau din apropierea solului, de picături de
apă rezultînd din condensarea vaporilor de apă conţinuţi în aerul din apropierea solului ce se răceşte prin
radiaţie. Condiţiile care favorizează formarea de rouă sînt: cerul senin şi vîntul slab.
Secetă – perioadă îndelungată de primăvară sau vară cu precipitaţii mult sub valoarea normală, în condiţii de
temperatură ridicată a aerului. În aceste condiţii rezervele de apă din sol se micşorează mult, ceea ce crează
premize nefavorabile dezvoltării normale a plantelor.
Se deosebesc: seceta atmosferică – cu precipitaţii foarte reduse, temperaturi ridicate şi umezeală a aerului
scăzută şi secetă pedologică – cînd rezervele de apă din sol sînt epuizate. Seceta pedologică depinde în mare
măsură de structura solului.
Suhovei – vînt cu temperatură ridicată şi umezeală relativ redusă, care bate în zonele de stepă şi semipustiuri.
Suhoveiul se formează la periferia sudică a anticiclonului. Un rol important în creşterea temperaturii şi scăderea
umezelii relative îl are transformarea maselor de aer deasupra stepelor precum şi curenţii descendenţi.
Suhoveiul este un vînt dăunător pentru plantele de cultură
Temperatura aerului – unul din cei mai importanţi parametri ai stării aerului. Ea se măsoară cu instrumente
(termometre şi termografe) aflate în contact direct cu aerul şi ferite de radiaţia solară directă. Temperatura
aerului este un element foarte variabil în timp şi în spaţiu; oscilaţiile sale în timp pot fi periodice (diurne şi
anuale) sau neperiodice, datorate circulaţiei generale a atmosferei. Temperatura este variabilă cu înălţimea şi în
troposferă scade o dată cu acestea.
Viscol – transport de zăpadă deasupra suprafeţei pămîntului provocat de un vînt suficient de puternic şi
turbulent, însoţit sau nu de ninsoare. În practica observaţiilor meteorologice se face o distincţie între viscolul
general cînd zăpada este viscolită puternic, fără să se poată aprecia dacă ninge sau nu, şi viscolul cu zăpadă,
cînd observatorul poate stabili dacă ninge.
Vant – mişcarea aerului în raport cu suprafaţa solului. De obicei se are în vedere componenţa orizontală a
acestei mişcări. Cîteodată însă sfera noţiunii este extinsă şi asupra componentei verticale a vîntului, care în
general este mult mai redusă faţă de cea orizontală. Vîntul se defineşte prin 2 elemente: direcţia din care bate şi
viteza, ambele extrem de variabile în timp şi în spaţiu. Vîntul ca mişcare orizontală ia naştere sub acţiunea forţei
gradientului baric, fiind apoi deviat de forţa de frecare, de forţa Coriolis şi de forţa centrifugă.
Vremea. Variaţia într-un timp scurt şi pe un spaţiu redus a elementelor meteorologice (temperatură, umezeală,
precipitaţii, vânt ş.a.) determină stările de vreme, iar succesiunea acestora pe un şir lung de ani defineşte starea
medie a climei.
Zile de iarnă – zile cu temperatura maximă de 0°C)
Zile de vară – zile cu temperatura maximă de peste 25°C)
Zile tropicale – zile cu temperatura maximă de peste 30°C.

Virga este fenomenul meteorologic caracterizat prin deplasarea pe verticală a picăturilor de ploaie dintr-

un nor aflat la înălțimi medii (peste 2000 de metri) până la la înălțimi joase (600-1000 m), când, datorită
curenților ascendenți sau datorită aerului foarte cald, picăturile de ploaie fie se ridică în atmosferă în forma în
care s-au deplasat fără modificări substanțiale în structura lor, fie se evaporă datorită aerului cald întâlnit la
suprafața terestră. Fenomenul meteorologic are ca principală caracteristică dârele de ploaie din atmosferă care
nu ating suprafața terestră. Norii caracteristici pentru producerea fenomenului sunt norii altocumulus, îndeosebi
cei cumulonimbogenitus. Particulele de apă sau vaporii rezultați în urma fenomenului sunt fie absorbiți de alți
nori aflați la diferite înălțimi, fie urcă la înălțimi mai mari, transformându-se în nori cirrus sau cirrostratus.
Fenomenul apare deseori în deșert și în zonele de clima temperată.