Jet stream-ul e un curent de aer, la mare

altitudine, cu viteze foarte mari.

Pe planeta noastra exista patru jet streamuri principale, doua in emisfera nordica si
doua in emisfera sudica. In emisfera
nordica, jet streamul polar se mentine la
altitudini intre 7 km si 12 km, fiind aidoma
unui "rau de aer".

Jet stream-ul tropical, din emisfera nordic, se menine la

altitudini mai mari, ntre 10 si 17 km, avnd viteze mai
reduse, la o medie de 100 de km pe ora.
In emisfera sudica, jetul polar se invarte in jurul masei
Antarctice cu viteze mai mari de 200 km/ora. Direciile
acestor "rauri de aer" sunt de la vest la est, in emisfera
nordica, si de la est la vest la sud de ecuator. Aceasta
indica o corelatie de baza cu efectele Coriolis, care
determina un "viraj la dreapta", in emisfera nordica,
datorita rotatiei planetei, deviatie directionala direct
proportionala cu altitudinea si cu latitudinea. In emisfera
sudica, "virajul" e la stanga.

Cuvinte-cheie: fluvii de vnt, viteza curenilor jet, formarea

curenilor jet,traiectoria,dezastre
Istoricul cercetrii n domeniu: Primele cercetri stiinifice privind
jet stream-ul au fost facute de cercettorul japonez Oishi Wasaburo,
n 1920. Oamenii de tiin din perioada respectiv l-au luat n
derdere i toate datele culese de el au fost ignorate, pn n 1942. n
timpul al doilea rzboi mondial, cnd bombardierele americane au
ncercat sa zboare n Japonia au constatat ca din cauza curenilor jet,
cltoria a fost aproape imposibil.
Motivaia alegeri lucrri: Motivul care ma facut sa aleg aceasta
tema a fost , pentru a cunoaste ce este un curent jet.
Obiectivul lucrrii:Principalul obiectiv al lucrrii este informarea i
nelegerea oricrui cititor ce este un curent jet i efectele sale asupra
Pmntului. i dezbaterea subiectului mpreuna cu elevii si
profesorul.
Metode de redactare:Pentru aceast lucrare am studiat materialele
ce vor precizate n bibliografie

Cuprinsul lucrri
Caracterizare generala: n atmosfera superioar vnturile de
vest tind s urmeze un drum n serpentin, cu meandre, dnd
natere unor unde de atmosfer nalt care se deplaseaz lent i
n cadru crora vnturile se ndeparteaz mai ntai spre Ecuator
apoi spre poli. n cadrul acestor unde, se constat, la nltimi de
10-12 km, mai precis in tropopauz, nite zone mai nguste de
concentrare a vnturilor de vest cu viteze foarte mari de la 350
pana la 450 km pe or sub forma unor cureni cu micri
pulsatorii i cu ltimi de cteva sute de kilometri, asemntori
unor fluvii uriase. Aceti curenti se numesc cureni fulger(jetstream) i apar, de obicei, la latitudinile de 400. Ei inconjoar
globul terestru de la vest spre est prezentnd meandrri
puternice a cror amplitudine este, uneori, de ordinul miilor de
km, astfel c se ntlnesc si la 25-300 pn la 50-550 latitudine
nordic si sudic. Meandrrile curentului jet snt, n general,
reversibile si prin intermediu lor se face schimbul, ntre aerul
polar si cel ecuatorial. n cazul n care aceste meandre au
amplitudini foarte mari, ele nu mai pot reveni i se desprind din
curent alctuind circuite nchise ciclonice i anticiclonice, care
au corespondeni i la sol.

Curenii jet pe lng schimbul de aer pe care-l realizeaz ntre

latitudinile superioare i cele inferioare, prin dinamica lor
produc perturbaii barometrice de care se leag geneza i
evoluia ciclonilor i a anticiclonilor mobili de pe fronturile
principale. n acelai timp se constat c de prezena curenilor
jet este strns legat o anumit distribuie a presiunilor n
atmosfera inferioar. ntra-devr, dup cum se tie, existena
unui curent de aer, mplic formarea unei arii de mic presiune
la stnga i a unei de mare presiune la dreapta sa, n emisfera
nordic, si invers n cea sudic. Este legea baric a vntului,
numit si legea Buy-Ballot. Conform ei, existena jetului
creeaz n cele dou emisfere arii de mic presiune, situate la
latitudini mai ridicate i arii de mare presiune, situate la
latitudini mai joase dect cele pe care le parcurge el. Adic de
prezena jetului snt legate minimile barometrice subpolare si
maximele barometrice subtropicale de la sol. Cureni jet de
obicei se formeaz in timpul iernii, atunci cnd exist un
contrast, o diferen foarte mare de temperatur ntre masele
de aer continentale(reci) i masele de aer oceanice(calde).
Deoarece aerul rece este mai dens dect aerul cald, exist o
diferen de presiune de aer ntre ele, la orice altitudine.

Cauzalitatea fenomenului: Jetstream-urile, n mod

normal, sunt continue i nu formeaza curbe direcionale
abrupte, n plan orizontal. Uneori ns, datorit unor
elemente, nc neelucidate de tiine, aceti cureni masivi
de aer i schimb direciile. Cnd un astfel de jet stream,
de cele mai multe ori polar, descinde spre sol, produce
daune similare celor cauzate de uragane sau vrtejuri
tornadice, fr niciun fel de semn prealabil.
Un caz interesant, n 1986, a fost observat de operatorii
unui radar militar american. Jetstream-ul a descins asupra
unui mic lac din Canada, sifonnd o mare parte din apa
lacului, mpreuna cu peti i broate, depunndu-i, la o
distana de vreo 600 de km, asupra unui mic orael, sub
forma unei ploi de peti si broate.

Asa se face ca n anul 1999 o localitate din statul american

Washington, a fost complet rasa de pe faa pamntului, n
trei minute, n timpul verii, cu un cer senin si o
temperatur de peste 20 grade Celsius.
n momentul n care vntul s-a strnit cu furie, temperatura
aerului a sczut la - 5 grade Celsius. Presiunea barometric
a crescut si umiditatea din aer a disprut. Instrumentele
meteo de la un mic aeroport local s-au dezintegrat, dup ce
au nregistrat o viteza a vntului de 255 km/or.
Civa ani mai trziu, n 2001, un fenomen similar s-a
intamplat n British Columbia, n Canada. n 2003, trei
cazuri de acelai fel s-au nregistrat, unul n Suedia i dou
n Rusia.

Canicula din Romnia, arita din Rusia, dar i

devastatoarele inundaii din Pakistan au aceeai cauz:
ncetinirea curenilor jet.Fluxurile de aer din straturile
superioare ale atmosferei s-au modificat. n anumite zone,
schimbarea a determinat valuri de canicul, iar n altele,
inundaii.
Si astazi aceti cureni de aer si gasesc utilitatea n
mparirea freasc ntre continente si ri a
fenomenului denumit poluare. Astfel Europa exporta
involuntar poluani n Asia, China i ofera Statelor Unite
ale Americii, Africa de Sud si ndreapt resursele ctre
Australia si ciclul poate continua. Ca sa intelegem cum
mercurul provenit din arderea carbunilor n China va fi
transportat pe distane lungi si se poate regasi in particulele
n suspensie din Los Angeles

Punnd accentul mai mult pe faada negativa a acestui

fenomen meteorologic, nu am mentionat ca un avion ce se
deplaseaza in interiorul unui jet stream isi reduce timpul de
zbor chiar pana la jumatate i economiseste combustibil in
acelai timp, ca sunt investigate modalitai de folosire a
acestor cureni de aer pentru producerea de energie
alternativa sau ca este posibil ca jet stream-ul sa fie
motivul pentru care insulele Hawai sunt protejate de
uragane.

Concluzii: Cauza curenilor jet este determinat de mari diferene de temperatur

a dou mase de aer.
Sunt niste fluvii de vnt ce au o vitez foarte mare si ca sunt ntr-o permanent
continue micare.
Bibliografie
http://www.ziare.com/magazin/inedit/fenomene-neobisnuite-jet-stream1062177
http://apollo.lsc.vsc.edu/classes/met130/notes/chapter10/index.html
http://squall.sfsu.edu/crws/jetstream.html
http://www.weatherquestions.com/What_causes_the_jet_stream.htm
http://media.ft.com/cms/9c122cd0-3e01-11dc-8f6a-0000779fd2ac.swf
http://translate.google.ro/?hl=ro&tab=wT
http://www.newton.dep.anl.gov/askasci/wea00/wea00067.htm
http://greenly.ro/aer/jet-stream-ul-si-poluarea/
Mhra Gheorghe, 1979, Circulaia aerului pe glob, Editura tiinific i
Enciclopedic , Bucureti

Cprian Alexandru
Geografia turismului anul I grupa I