Disertație Bioclima Deltei Dunarii

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANTA
FACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIE APLICATĂ ȘI EVALUAREA RESURSELOR TURISTICE
BIOCLIMA DELTEI DUNĂRII
Conducător ştiinţific,
Conf.Univ.Dr, Marius Lungu
Absolvent,
Constanţa Costel Ionuţ Neicu
Anul
2019
Cuprins
Capitolul 1.Introducere................................................................................................................................2
1.1. Istoricul cercetărilor climatice din Delta Dunării...............................................................................2
1.2. Precizarea scopului lucrării...............................................................................................................2
1.3.Structura lucrării. Materiale și metode folosite.................................................................................4
Capitolul 2.Caracterizarea climatică a Deltei Dunării...................................................................................6
2.1.Aspecte generale...............................................................................................................................6
2.2.Factorii climatogeni...........................................................................................................................7
2.2.1.Factorii radiativi..........................................................................................................................7
2.2.2.Factorii dinamici.........................................................................................................................7
2.2.3.Factorii fizico-geografici..............................................................................................................8
2.3.Analiza pricipalelor date climatice (temperatura aerului, precipitațiile atmosferice, vântul,
umezeala aerului, durata de strălucire a soarelui și nebulozitate)..........................................................8
2.3.1.Temperatura medie a aerului.....................................................................................................8
2.4.Umezeala aerului.............................................................................................................................10
2.5.Precipitațiile atmosferice.................................................................................................................11
2.6.Vântul..............................................................................................................................................12
2.7.Durata de strălucire a soarelui.........................................................................................................13
2.8.Nebulozitatea..................................................................................................................................14
2.9.Concluzii generale............................................................................................................................15
Capitolul 3.Particularități bioclimatice din Delta Dunării...........................................................................16
3.1. Indicii bioclimatici...........................................................................................................................16
3.2.Climatoterapia.................................................................................................................................24
3.3.Analiza potentialului climato-turistic al Deltei Dunării exprimat prin indicele climatic balnear și prin
indicele climato-marin...........................................................................................................................31
3.3.1.Aspecte generale......................................................................................................................31
3.3.2.Indicii bioclimatici și climato-turistici........................................................................................33
Capitolul 4.Concluzii finale........................................................................................................................69
Bibliografie................................................................................................................................................72
Anexe.........................................................................................................................................................73
Lista figurilor..........................................................................................................................................73
Lista tabelelor............................................................................................................................................75
Neicu Costel Ionuț Capitolul 1.Introducere
Capitolul 1.Introducere
1.1. Istoricul cercetărilor climatice din Delta Dunării

Despre clima Dobrogei, mai ales a Deltei Dunării, au fost realizate numeroase lucrări în
care marii scriitori aduc în prim plan elementele climatice și factorii climatogeni, astfel încă
dinainte de Hristos, oameni erau preocupați de studierea fenomenelor climatice, iar primele
cercetări realizate asupra climei Dobrogei, mai ales a Deltei Dunării, există încă din secolul V
î.Hr și aparțin lui Herodot, iar poetul Ovidiu vorbește despre multe alte aspecte ale climei Deltei
Dunării în scrierile sale la începutul seceolului I d. Hr.
Intervalul cuprins între secolele I și XIX dupa Hristos, analizele climatice sunt destul de
puține, în 1463, Nicolae Topor stabilește în lucrările sale particularitățile verilor Dobrogei, iar în
1878, Ștefan Hepites înfințează primele stații meteorologice în Dobrogea, Muntenia și Moldova.
Acesta realizează studii și cercetări, realizând lucrări, cum ar fi “ Clima Sulinei după
obervațiunile meteorologice de la 1876 la 1880”, “ Clima Sulinei” sau Climatologia litoralului
român al Mării Negre”.
În 1920, Neamu Gheorghe, Teodoreanu Elena, realizează studiul “Clima Dobrogei” care
mai apoi o publica în “Studii și cercetări de geografie aplicată a Dobrogei, “ Lucrările celui de-al
doilea simpozion de geografie a Dobrogei”, Constanța 23-25 Octombrie.
În 1960, C.Sorodoc realizează lucrarea “Cauzele ciclogenezi deasupra vestului Mării
Negre în intervalul 21-23 iunie 1960”, și nu în ultimul rând, Gheorghe Neamu, care realizează în
anul 1972 lucrările “Clima Dobrogei” și “Profile topoclimatice în Delta Dunării.
1.2. Precizarea scopului lucrării

Scopul lucrării este de a cunoaște potențialul climato-turistic al Deltei Dunării, din punct
de vedere al indicilio bioclimatici, mai ales prin indicele climato-balnear cât și prin indicele
climato-marin.
Cei mai multi dintre turiști care doresc o vacanță în deltă și să realizeze cure de soare, băi
de apă, de nămol, precum și alte activități turistice, trebuie sa existe condiții climatice prielnice,
în felul acesta putem deduce cum clima devine un factor esențial în practicarea activităților de
agrement.
Pentru a obține un rezultat, au fost avute în vedere datele climatice de la stațiile
meteorologice Gorgova, Gura Portiței, Jurilovca, Mahmudia, Sfântu Gheorghe, Sulina și Tulcea,
3
în intervalul 1994-2015, pe baza cărora au fost calculate formulele indicelor, realizate tabele și
grafice reprezentative.
1.3.Structura lucrării. Materiale și metode folosite

Această lucrare este împărțită în 5 capitole, primul capitol reprezintă partea introductivă,
mai exact, aspecte generale, dar și poziționarea Deltei Dunării, istocul cercetărilor și scopul
lucrării.
Capitolul al doilea cuprinde patru subcapitole, iar cu ajutorul acestuia a fost realizată o
caracterizare climatică asupra Deltei Dunării, cu ajutorul datelor climatice de la stațiile
meteorologice Gorgova, Gura Portiței, Jurilovca, Mahmudia, Sfântu Gheorghe, Sulina și Tulcea
pe o perioada de 21 de ani (1994-2015), date procurate de la Centrul Regional Dobrogea.
În primul subcapitol, a fost prezentatp Delta Dunării la modul general, acesta fiind urmat
de subcapitolul doi, “Factorii climatogeni” împărțiți la rândul lui în factorii radiativi, factorii
dinamici și factorii fizico-geografici. Subcapitolul trei prezintă “Elementele climatic ale Deltei
Dunării”, temperatura aerului, precipitațiile atmosferice, umiditatea relativă a aerului, durata de
strălucire a soarelui, nebulozitatea, vântul, fiind în felul acesta calculate minime, maxime și
medii (pe toată durata anului, cât și pe fiecare anotimp), ale acestor elemente climatice,
finalizându-se cu concluzii generale.
Capitolul al treilea este reprezentat de Indicii bioclimatici și climato-turistici. În acest
capitol au fost caracterizați indicii bioclimatici și indicii climato-turistici, prin redarea definiției
acestora, formulei de calcul, dar și clasele de valori ale acestora, folosindu-mă de sursa
bibliografică, Teodoreanu Elena “ Balneoclimatologie umană”.
Capitolul al patrulea, “Climatoterapia”, cuprinde tipurile de terapie ce se pot realiza,
pentru elaborarea acestui capitol, am avut în vedere surse bibliografice cum ar fi: Teodoreanu
Elena “Balneoclimatologie umană”, Teodoreanu Elena “Geografie medicală”, Țeposu E.
“Climatoterapie”, etc.
Capitolul al cincilea, “Analiza potențialului climato-turistic al Deltei Dunării, exprimat
prin Indicele Climato-Marin și Indicele Climato-Balnear, este împărțit în trei subcapitole. Primul
subcapitol este definit printr-o prezentare generală a indicelor climato-turistici, al doilea
subcapitol este structurat în alte subcapitole, fiecare revenindu-i un indice climato-turistic, fiind
urmate la rândul lor de concluzii generale. Pentru realizarea capitolului cinci, au fost folosite date
4
climatice din perioada cuprinsă între anii 1994-2015, pe baza cărora au fost calculați indicii
climato-turistici, iar cu valorile rezultate, au fost elaborate tabele și grafice folosind Microsoft
Office Word 2007.
5
Neicu Costel Ionuț Capitolul 2.Caracterizarea climatică a Deltei Dunării
Capitolul 2.Caracterizarea climatică a Deltei Dunării
2.1.Aspecte generale
Delta Dunării reprezintă un loc enigmatic, acolo unde Dunărea întâlnește marea, unde
pescarii aspiră la peștele capturat de pelicani.
Prin varietatea impunătoare a habitatelor dar și a formelor de viață pe care le primește
într-un spațiu oarecum restrâns, Delta Dunării reprezintă un adevărat muzeu al biodiversității,
având o valoare prețioasă pentru patrimoniul natural universal.
Delta Dunării reprezintă cea mai mare și cea mai conservată dintre deltele europene,
aceasta intrând în patrimoniul mondial al UNESCO în anul 1991, ca rezervație a bioseferei. Este
poziționată în partea de sud-est a României, la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră,
fiind o formă de relief care a rezultat din depunerile de mâl și nisip aduse de Dunăre, pe un teren
cu pantă lină în condițiile lipsei mareei dar și a curenților litorali. Clima Deltei Dunării se
caracterizează prin precipitații puține, cu umezeală care provine din evaporații, cu veri răcoroase
și ierni fără temperaturi foarte coborâte.
Aceasta ocupă o suprafață de peste 3000 km2, mai mult în Dobrogea și parțial în Ucraina.
Zona rezervației Biosferei Delta Dunării a reprezentat în ultimii zeci de ani scena unor
transformări importante în funcționalitatea și statutul său.
Clima Deltei Dunării este mai moderată, cu oscilații de temperatură mai mici, cu un
număr redus al zilelor de iarnă. Presiunea atmosferică oscilează în jurul a 760 mm, cu o variație
medie anuală de 6 mm. Clima temperat continentală îndură trei influențe exterioare, datorită
poziției “de tampon” a Deltei Dunării cuprins între uscatul continental limitrof care o înconjoară
pe marginile de nord, vest și sud, dar și Marea Neagră spre est: influențele continentale, pontice
și, mai ales, cele ale aerului în advecție.
Unitățile geografice care alcătuiesc Delta Dunării reprezintă rezultatul interacțiunii mai
multor subsisteme naturale, în cadrul cărora, subsistemul climatic are un rol deosebit de
important în originea și evoluția pesajului de deltă.
2.2.Factorii climatogeni
2.2.1.Factorii radiativi
Radiația solară globală, reperzintă primul factor genetic al climei, înregistrează în Delta
Dunării cele mai mari valori anuale de pe teritoriul țării noastre; acestea cresc de la vest (
6
aproximativ 130 kcal/cm2/an ), la est ( peste 135 kcal/cm 2/an ). Valorile acesteia depind
de nebulozitatea totală și, mai ales de durata de strălucire a soarelui.
Nebulozitatea totală are o medie anuală care scade treptat dinspre partea de vest, mai
exact 5,6 zecimi, spre partea de est 5,2 zecimi, unde se observă cea mai mică valoare.
Numărul mediu anual al zilelor cu cer senin crește de la vest la est ( Tulcea 66 zile,
Jurilovca 69,4 zile și Sfântu Gheorghe 80,1 zile ), pe când numărul mediu al zilelor cu cer
acoperit, scade ( Tulcea și Jurilovca 99 zile, Sfântu Gheorghe 90 zile ), în paralel cu reducerea
nebulozității.
“ Durata medie anuală de strălucire a soarelui înregistrează o variație teritorială inversă
nebulozității. Valorile ei cresc de la vest la est: Tulcea 2260 ore de insolație, Gorgova și
Jurilovca 2325 ore, Sfântu Gheorghe 2502 ore, ultima valoare fiind cea mai mare; ea este usor
diminuată pe suprafața apelor costiere ale Mării Negre, la Sulina ( 2475 ore de insolație ), unde
aerul cețos și ceața sunt ceva mai frecvente” ( Atlas R.S România, 1975-1979 ).
2.2.2.Factorii dinamici
Circulația generală a atmosferei reprezintă al doilea factor genetic al climei, este cea
zonală, din partea de vest, în cea mai mare parte din an, determinată de poziția Deltei Dunării pe
glob. Aici acționează principalii centri barici:
- Ciclonii mediteraneeni (sau pontici), cu o evoluție normală, dar mai ales
retrogradă, care duce la schimbări neașteptate de vreme, o gamă diversificată
de fenomene meteorologice, precipitații însemnate cantitativ și cu o intensitate
ridicată.
- Anticiclonul azoric, are loc aproape întregul an, de care depinde maximul
pluviometric anual din luna iunie cu valori scăzute (35-55mm), datorită
continentalizării maselor de aer.
- Anticiclonul est-european, se produce mai ales iarna, cand au loc advecții ale
aerului rece, polar sau arctic care cauzează răciri și înghețuri de intensități
mari, cu temperaturi minime destul de coborâte, cu valori ce pot ajunge sub
-250C, iar în combinație cu ciclonii mediteraneeni, produc viscole destul de
violente și furtuni în zona apelor costiere ale Mării Negre
7
- Anticiclonul scandinav, cauzează înghețuri, brume și ninsori timpurii toamna

și târzii primăvara, valuri de frig intense iarna, ninsori abundente și vânturi din
partea de nord și nord-vest, cu viteze destul de mari.
2.2.3.Factorii fizico-geografici
Circulația subiacentă-activă- reprezintă al treilea factor genetic al climei, dar și factorul
principal genetic al topoclimatelor, acționează în dublu sen: pe de o parte, altitudinile coborâte și
relativa o,ogenitate cauzează simultaneitatea proceselor climatogenetice ce țin de circulația
generală a atmosferei ( pătrundere rapide ale maselor de aer, condiții de timp aproximativ
asemănătoare, temperaturi extreme apropiate etc), iar pe de altă parte, multitudinea de
ecosisteme, naturale și antropice, produce modificări locale ale parametrilor climatici pe fondul
climatului general.
În general, Marea Neagră, fiind o mare continentală, exercită o influență asupra
regiunilor limitrofe, relative redusă, dar cumulată cu influența suprafețelor acvatice și
mlăștinoase de pe teritoriul Deltei Dunării, ce acoperă aproape tot spațiul; cea mai mare influență
se simte peste primii 25 km depărtare de țărm, teritoriu în care gradienții orizontali de
temperatură și umezeală se reduc evident” (D. Țâștea și colab., 1969). Aceasta scade treptat spre
partea de vest, în același timp cu creșterea influenței uscatului continental limitrof.
2.3.Analiza pricipalelor date climatice (temperatura aerului, precipitațiile atmosferice,

vântul, umezeala aerului, durata de strălucire a soarelui și nebulozitate)
2.3.1.Temperatura medie a aerului
Temperatura aerului este o însușire fizică a aestuia care îi caracterizează gradul de
încălzire sau răcire și se măsoară în grade Celsius, Kelvin și grade Farenheit, caracterizându-se
prin intermediul a mai multor parametri: temperatura medie multianuală, lunară, zilnică,
maximă, minimă, extreme absolute, amplitudine, număr de zile caracteristice (zile de iarnă, de
îngheț, zile de vară, zile tropicale, nopți geroase și tropicale).
Analizând mediile lunare, se observă faptul că, la toate stațiile meteorologice din Delta
Dunării, luna cea mai friguroasă este ianuarie, iar cea mai toridă, este luna iulie.
8
În perioada 1994-2015, mediile temperaturii aerului înregistrate la stațiile din Delta

Dunării sunt: la Gorgova 11,80C, la Gura Portiței, 12,030C, la Jurilovca 11,80C, la Mahmudia
11.010C, la Sfântu Gheorghe 11,90C, la Sulina 12,010C și la Tulcea 11,90C
În concordanță cu influențele exterioare, temperatura aerului are valori moderate, fiind
totuși, în zona litorală, printre cele mai ridicate din țară.
2.3.1.2. Temperatura aerului în luna ianuarie

În timpul anului, temperatura medie lunară înregistrează un minim în luna ianuarie,
singura lună din an cu valori negative și un maxim în luna iulie pe tot spațiul Deltei Dunării,
execeptând apele teritoriale de pe paltforma continentală, unde cele două momente principale
sunt decalate cu câte o lună, în februarie și în august.
Sub influența acvatoriului marin, în luna ianuarie temperatura aerului crește de la vest la
est și anume: Tulcea -0,040C, Jurilovca 0,060C, Gorgova 0,30C, Gura Portiței 0,70C, Sulina 0,90C
și Sfântu Gheorghe 1,10C ( Figura nr 1 ). În anii cei mai friguroși, temperatura medie a lunii
ianuarie poate scade sub -80C (1942), iar în anii cei mai călduroși se pot înregistra 3-5 0C
(1936,1985).
0
C
Chart Title
1.2
0.8
0.6
0.4
0.2
0
Tulcea Jurilovca Gorgova Gura Portiței Sulina Sfântu Gheorghe
-0.2
Figura nr.1.Repartiția valorilor medii lunare ale temperaturii aerului în luna ianuarie în
perioada 1994-2015 la stațiile meteorologice din Delta Dunării
9
2.3.1.3.Temperatura aerului în luna iulie

Tot așa, în luna iulie, mediile lunare cresc în felul acesta, depășind valoarea de 22 0C.
Gorgova 23,70C, Gura Portiței 23,90C, Jurilovca 23,90C, Mahmudia 23,10C, Sfântu Gheorghe
23,60C, Sulina 23,60C, Tulcea 24,30C (Figura nr 2)
Chart Title
24.4
24.2
24
23.8
23.6
23.4
23.2
23
22.8
22.6
22.4
Figura nr.2.Repartiția valorilor medii lunare ale temperaturii aerului în luna iulie la stațiile
meteorologice din Delta Dunării
Amplitudinea medie anuală a temperaturii aerului are cele mai mici valori, de
aproximativ 23,00C, în extrema estică a Deltei, acolo unde rolul de moderator termic al
acvatoriului marin este mai mare și cele mai ridicate valori, în extremitatea estică a acesteia unde
influența continentală este mai ridicată; ca urmare, ele scad de la vest la est astfel: Tulcea 24,30C,
Gura Portiței 23,20C, Jurilovca 230C, Sulina 22,70C, Sfântu Gheorghe 22,50.
2.4.Umezeala aerului
Ca urmare a numeroaselor surse de evaporație și de evapotranspirație, pe teritoriul Deltei
Dunării, valorile medii anuale ale umezelii relative ale aerului sunt aproximativ egale sau mai
ridicate de 75 %. Ele cresc de la vest spre est astfel: Jurilovca 70,3 %, Tulcea 74,6%, Gorgova
76,8%, Sfântu Gheorghe 77,8% și Sulina 80,9% (Figura nr 3).
10
Chart Title
82
80
78
76
74
72
70
68
66
64
Jurilova Tulcea Gorgova Sfântu Gheorghe Sulina
Figura nr.3.Repartiția valorilor medii anuale ale umezelii aerului în perioada 1994-2015 la
stațiile meteorologice din Delta Dunării
2.5.Precipitațiile atmosferice
Sub influența uscatului limitrof, precum și al Mării Negre, precipitațiile atmosferice scad
treptat de la vest către est.
O contribuție însemnată la cantitatea anuală de precipitații, îl reprezintă ploile de vară cu
caracter local. Prin urmare, în timp ce pe suprafața continentală limitrofă, sub influența
convecției termice din timpul zilei, se produc curenți de aer ascendenți care determină
nebulozitate și ploi convective, suprafețele acvatice, mai ales de deasupra apelor costiere, din
cauza proceselor de evaporație care implică consum de căldură, iau naștere inversiuni de
temperatură, care sunt caracterizate prin curenți de aer descendenți, ceea ce duce la destrămarea
sistemelor noroase și scăderea sau absența precipitațiilor atmosferice.
În felul acesta, cantitățile de precipitații au următoarele valori (Figura nr 4):
- În spațiul deltaic: Tulcea 438,4 mm, Gorgova 406,9 mm, Sfântu Gheorghe
403,6 mm, Sulina 327,2 mm;
- În Complexul lagunar Razim-Sinoe: Jurilovca: 385,5 mm și Gura Portiței
402,4 mm.
Pe parcursul anilor, cantitățile medii anuale de precipitații au înregistrat mari variații
neperiodice, cele mai mari diferențe pluviometrice fiind chiar pe litoral, la Sulina: 690,5 mm în
1935, fiind cea mai mare valoare anuală, reprezentând dublul valorii medii multianuale și 132,7
11
mm în 1920, reprezentând cea mai mică valoare anuală, însemnând aproximativ 1/3 din
media multianuală.
În timpul anului, cantitățile medii lunare de precipitații înregistrează un maxim anual în
luna iunie de 45-55 mm, dar și un minim în luna februarie de 18-35 mm, cu aceeați tendință de
reducere vest-est. Pe litoral, mai apare și un maxim secundar în lunile noiembrie-decembrie, dar
cu valori mai mici de aproximativ 30-38 mm, cauzat de ciclonii mediteraneeni și pontici din acea
perioadă.
Numărul mediu anual de zile cu precipitații scade treptat de la vest spre est: Tulcea 103,1
mm, Gorgova 97,5 mm, Jurilovca 91,3 mm, Sfântu Gheorghe 89,1 mm și Sulina 86,4 mm.
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
Tulcea Gorgova Sfântu Gheorghe Sulina Jurilovca Gura Portiței
Figura nr.4.Repartiția valorilor medii anuale ale precipitațiilor atmosferice în perioada

1994-2015 la stațiile meteorologice din Delta Dunării
2.6.Vântul
Forma depresionară, deschiderea spre larg, lipsa obstacolelor orografice și multitudinea
zonelor de apă, ca și vecinătatea cu Marea Neagră, fiind un însemnat centru de ciclogeneză,
reprezintă elementele ce constituie frecvența mare a vânturilor, vitezele ridicate, precum și
calmul redus.
“Vântul dominant este cel din direcția nord-vest (Tulcea 15,4 %, Gorgova 19,7 %, Sfântu
Gheorghe 17,4 %), urmat de cel din partea de nord (Tulcea 12,3 %, Gorgova 18,6%), dar și de
nord-est (Sfântu Gheorghe 13,2 %). În zona de litoral, în anumite sectoare predomină vântul de
nord (Jurilovca 27,9%, sulina 18,5%), dar și de ce din partea de sud ( 10,7% și 16,7%) dirijate de
linia de țărm” (O. Neacșa și colab., 1989).
12
Viteza medie anuală, indiferent de direcție, este influențată de gradul redus de rugozitate
dar mai ales faptul ca se învecinează cu marea, având cele mai mari valori deasupra apelor
costiere limitrofe, dar și în largul zonei litorale (Sulina 6,1 m/s, Jurilovca 3,7 m/s și Sfântu
Gheorghe 4,2 m/s) (Figura nr 5).
Chart Title
Sulina
10
Sfântu Gheorghe Jurilovca
Figura nr.5.Repartiția valorilor anuale a vitezei vântului în perioada 1994-2015 la stațiile

meteorologice din zona litorală a Deltei Dunării
“Deci, estul rezervației beneficiază de cel mai mare potențial energetic eolian.
În apele costiere, la Sulina, vântul are în 24 de ore o viteză energetică constantă tot anul,
de 7 m/s.
Calmul atmosferic se reduce treptat de la vest la est, concomitent cu reducerea rugozității
suprafeței active: Tulcea 23,8%, Sulina 1,8%, aceasta fiind cea mai mică valoare.
Brizele reprezintă o caracteristică importantă a zonei litorale a Deltei Dunării, ca urmare
a constrastului termo-baric dintre apă și uscat. În timpul a 24 de ore, ele se rotesc conform acelor
de ceasornic, acoperind un cadran de 3600. Briza de mare se resimte între orele 10 și 20, iar briza
de uscat, noapte, între orele 23 și 7; între 21 și 22, ca și între 8 și 9 se realizează fazele de
echilibru termic” (O.Neacșa și colab., 1974).
2.7.Durata de strălucire a soarelui

În ceea ce privește acest parametru climatic, valorile anuale duratei de strălucire a
soarelui înregistrează valori cuprinse între 2300 și peste 2500 ore de insolație. Acolo unde avem
valoarea de 2510,5 ore de insolație, mai exact la Gorgova, acolo cerul este mai mult senin, iar la
13
Sulina se înregistrează cea mai scăzută valoare de 2350,5 ore de insolație, ca urmare a aerului
cețos și a ceții, acestea fiind mai frecvente datorită poziționării fix langă Marea Neagră, fiind un
factor important în producerea acestor fenomene (Figura nr 6).
2550
2500
2450
2400
2350
2300
2250
Gura Portiței Sulina Tulcea Gorgova
Figura nr.6.Repartiția valorilor medii anuale a duratei de strălucire a soarelui în perioada 2001-
2010 la stațiile meteorologice din Delta Dunării
2.8.Nebulozitatea
În ceea ce privește nebulozitatea, valorile acesteia scad de la vest la est, de la 4,7 zecimi
la Gura Portiței, la 3,9 zecimi la Sulina, ca urmarea a influenței pontice mai pronunțate care
acționează dinspre Marea Neagră (Figura nr 7).
Chart Title
5
4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
Gura Portiței Sulina Tulcea Gorgova
Figura nr.7.Repartiția valorilor medii anuale a nebulozității atmosferice în perioada 2001-2010 la

stațiile meteorologice din Delta Dunării
14
2.9.Concluzii generale
În urma celor analizate anterior, au fost constatate următoarele aspecte:
- În cazul temperaturii aerului, valorile acesteia sunt moderate, deoarece zona
este situată în apropierea litoralului, unde acționează influențele pontice:
temperaturile medii în luna ianuarie scad cu puțin sub 0 0C, pe când în lunile
de vară, acestea cresc la peste 240C, fiind printre cele mai ridicate din țară. În
anii cei mai friguroși, temperaturile pot scade sub -80C, datorită aerului polar
venit dinspre nordul Europei, ca urmare a regimului anticiclonic.
- Umezeala aerului are valorile anuale relativ ridicate ca urmare a numeroaselor
surse de evaporație și evapotranspirație, depășind la unele stații meteorologice
și 80%.
- Valorile anuale a precipitațiilor atmosferice scad de la vest la est astfel: de la
438,4 mm/an la Tulcea, la 327,2 mm/an la Sulina. Precipitațiile sunt mai
ridicate la Tulcea, deoarece în această zonă se afla Munții Măcin, care
influențează regimul precipitațiilor, pe când la Sulina, precipitațiile sunt
scăzute ca urmare a poziționării acesteia lângă Marea Neagră.
- Valorile duratei de strălucire a soarelui sunt ridicate, mai ales la Gorgova,
înregistrându-se 2510,5 ore, deoarece se situează mai spre vest, acolo unde
Marea Neagră nu are o influență deosebită, pe când la Sulina, se înregistrează
cea mai scăzută valoare de 2350,5 ore, ca urmare a influenței mai accentuate a
Mării Negre, ceea ce cauzează ceață și aer cețos, împiedicând mai multe ore
de strălucire a soarelui.
- Nebulozitatea are valori diferite, astfel, ele scad de la vest la est, de la 4,7
zecimi, acolo unde altitudinea reliefului este mai ridicată, la 3,9 zecimi,
deoarece, Sulina este situată în apropierea Mării Negre, având o influență
moderatoare pe aproximativ 25 km față de țărm, acolo unde înfluențele
pontice dispersează masele de aer.
15
Neicu Costel Ionuț Capitolul 3.Particularități bioclimatice din Delta Dunării
Capitolul 3.Particularități bioclimatice din Delta Dunării
3.1. Indicii bioclimatici

Datorită faptului că organismul uman este expus în permanență transformărilor climatice
din mediul înconjurător, acesta este obligat să se obișnuiască permanent, fiind într-o continuă
activitate de păstrare a homeostaziei pe o linie normală și continuă fără să se observe prea mari
schimbări, ceea ce înseamnă păstrarea confortului termic, în definiția sa, însemnând satisfacția
raportată la mediul termic din exterior.
În felul acesta există 10 indici bioclimatici: TEE (Temperatura Efectic-Echivalentă),
TER, TEER (Confort Termic în funcție de radiație), THI (Indicele Termohigrometric), DI
THOM (Indicele de Disconfort THOM), RSI(Indicele deTensiune/ Stres relativ); HI (Indicele de
Stres Caloric); HUMIDEX( Indicele Humidex); SSI (Indicele Simmer Estival); ISE (Indicele
Scharlau Estival); ISH (Indicele Scharlau Hibernal) și Pr (Indicele Puterii de Rǎcire a Vȃntului).
Confortul termic este influențat atât în mod principal de elemental climatic numit
temperatură, cât și în mod secundar dar esențial de ceilalți factori climatogeni, precum si de
celelalte elemente climatice. Păstrarea confortului termic are foarte multe beneficii atât de natură
morală dar și de natură fiziologică, iar perturbarea sa duce la degradarea sau întreruperea din
activitate a numeroaselor procese fiziologice specifice organismului uman care se pot finaliza cu
urmări resimțite atât la nivel psihilogic, precum și la nivel fizic.
Temperatura Efectiv Echivalentǎ rezulta din formula :
r−2.326∗Tuse
TEE= Tuse+w *
cp+w∗cw
unde: Tuse înseamnă Temperatura aerului arătată de termometrul uscat exprimată în grade
Celsius, căldura lentă de vaporizare a apei este exprimată prin r și este egalǎ cu 585 cal* g−1 , w
reprezintă raportul dintre masa vaporilor de apă dar și masa aerului uscat, cp înseamnă căldura
specifică aerului la presiune constant (cal grade Celsius·g-1), valoarea acesteia fiind egală cu
0.24 cal grade Celsius·g-1 și cw înfățisează căldura specifică a apei (cal grade Celsius ·g-1),
valoarea acesteoa fiind egală cu 1 cal ·grade Celsius·g-1.
Iar TE (Temperatura efectivă în absența curenților de aer) rezultă din:
TE=0.4(Td+ Tw)+4.8
16
unde: TE este reprezentată de temperatura efectivă, Td înseamnă temperatura termometrului

uscat, iar Tw arată temperatura termometrului umezit în condiții de mișcare a aerului mai scăzute
de 0.1m/s.
În funcție de rezultatul obținut în urma efectuării ecuațiilor de dinainte, se pot deosebi
observa mai multee tipuri de confort termic, prin urmare la extremități se poate deosebi o
influență puternică asupra organismului uman scontat probabil cu insolație când valoarea TEE
depășește valoarea de 300C și de asemeni o influență puternică caând valoarea TEE coboară sub
-120C când suprafețe continue ale corpului uman neacoperite pot suferi degerături sau pot
îngheța, cu cât temperatura aerului coboară mai mult, cu atât timpul de desfășurare al degeratului
sau înghețului scade, spre exemplu, pentru temperatura de -120C, intervalul de timp este cuprins
între 10 și 30 minute, acesta depinzând și de rezistența umană care este diferită de la persoană la
persoană, iar pentru temperatura de -240C intervalul de timp este cuprins între 2 și 5 minute.
De-a lungul cercetărilor realizare în acest domeniu, s-a ajuns la concluzia că vremea este
suportabilă până când TEE înregistrează valoarea de 10C, așadar având de la valoarea de 180C
până la valoarea de 10C.
Indicele TER sau TEER rezultă din următoarea ecuație:
p= (1-a)i
unde, a înseamnă albedoul pielii iar i reprezintă intensitatea radiației directe pe suprafața
perpendiculară.
Indicele THI (Indicele Termohigromertric) are următoarea formulă de calcul:
THI (0C)=Tuse-(0.55-0.0055· UR ) · ( Tuse – 14.5 )
unde: Tuse reprezintă temperatura aerului indicată de termometrul uscat exprimată în grade
Celsius și UR reprezintă umezeala relativă a aerului exprimată în procente.
Acesta înseamnă o metodă similară Indicelui de disconfort al lui Thom, în cazul
exemplificat nu este folosit termometrul umed
Valoarea mai coborâtă de -400C arată un bioclimat hiper-glaciar, valoarea care este
cuprinsă între -40 și -200C arată un bioclimat glaciar, între -20 și -12 0C bioclimatul este de tip
frig excesiv, cand THI este are valori cuprinse între -10 și -1.8 0C este foarte frig, intervalul
cuprins între -1,8-130C arată frig, valoarea cuprinsă între 13-150C indică răcoare, atunci când
THI se află între 15-200C se socotește ca bioclimatul este de tip confort, dacă trece de 20 0C dar
nu mai mult de 26.50C se consideră ca bioclimatul este cald, trecând de valoarea de 26.5 0 până la
17
valoarea de 300C bioclimatul este foarte cald, iar atunci când depășește pragul de 30 0C înseamnă
caniculă. (Tabelul 1)
Tabelul nr.1.Tipurile de bioclimat în funcție de indicele THI (Sursa: Elena Teodoreanu, 2002)
Indice THI Tip de bioclimat
<-40 Hiper-glaciar
-40, -20 Glaciar
-20, -10 Frig Excesiv
-10, -1.8 Foarte Frig
-1.8, 13 Frig
13, 15 Racoare
15, 20 Confort
20, 26.5 Cald
26.5, 30 Foarte Cald
>30 Canicula
Indicele DI THOM este propus de către E.C.Thom, reprezintă disconfortul fiziologic și se

calculează după următoarea formulă:
DI Thom (0C)= 0.4· ( Tusc + Tum ) + 4.8
unde: Tuse indică temperatura aerului arătată de termometrul uscat exprimată în grade Celsius și
Tum reprezintă temperatura aerului indicată de termometrul umed care este exprimată în grade
Celsius.
Acest indice indică disconfortul fiziologic produs de temepratura aerului precum și de
umezeala sa pentru intervalul 21 și 470 Celsius, atunci când valorile nu se regăsesc în intervalul
stabilit, indicele primește valorile de clasă inferioară și clasă superioară. În primă fază, când
indicele se află în intervalul cuprins între 21 și 47 0C, valoarea sa este socotită normală,
instalându-se confortul termic. Atunci când valoarea se află în clasa inferioară adică, coboară sub
valoarea de 210C și urcă peste 470C, confortul termic este depășit, iar în cele din urmă apare o
urgență medicală.
În ceea ce privește DI (disconfort bioclimatic), se scot în evidență mai multe intervale
care îl descriu, prin urmare, atunci când DI coboară sub valoarea de 210C există un confort
bioclimatic, când este cuprins între 21-240C, mai puțin de jumătate din persoanele expuse resimt
un minim disconfort, daca DI are valori cuprinse între 24-27 0C, disconfortul accentuat este
resimțit de mai mult de jumătate din persoanele expuse, atunci când DI oscilează între 27-29 0C
18
este scoasă în evidență o condiție psihico-fizică afectată și se resimte un disconfort accentuat de

mai multe persoane care sunt expuse, atunci când DI are valori cuprinse între 29-32 0C
disconfortul accentuat este resimțit de către toate persoanele expuse, iar atunci când trece de
pragul de 320C, apare starea de urgență medicală și se accentuează riscul hipercaloric (Tabelul
2).
Tabelul nr.2.Nivelul de disconfort bioclimatic (Sursa: Elena Teodoreanu, 2002)

DI Thom Disconfort Bioclimatic
DI>21 Confort
21<DI<24 Mai puțin de 50% dintre persoanele expuse resimt un lejer
disconfort
24<DI<27 Mai mult de 50% dintre persoanele expuse resimt un
disconfort din ce în ce mai accentuat
27<DI<29 Majoritatea persoanelor expuse resimt o stare de disconfort
accentuat şi acuză o deteriorare a condiŃiei psihico-fizice.
29<DI<32 Toate persoanele expuse resimt o stare de accentuat disconfort
DI>31 Stare de urgență medicală, disconfort extrem de accentuat, risc
crescut de şoc hipercaloric
Indicele RSI (Indicele de Tensiune/Stres relativ) apreciază stresul caloric (în țara niastră
se calculează doar pe perioada din timpul verii) după următoarea formulă:
RSI= (Tuse-21)/ (58-e)
unde: Tuse înseamnă temperatura aerului arătată de termometrul uscat fiind exprimată în grade
Celsius, reprezentând temperatura reală a vaporilor de apă fiind exprimată în hPa.
Condiția de calcul al acestui indice este aceea că temperatura nu trebuie sa treacă de
valoarea de 350C, în acest fel se consideă un bioclimat de confort atunci când RSi este mai scăzut
sau oarecum egal de 0.15, se instalează disconfortul pentru persoanele cu o sensibilitate ridicată
atunci când valoarea RSI este cuprinsă între 0.15-0.25, disconfortul apare pentru toate persoanele
care sunt expuse atunci când RSI are valori cuprinse între 0.25-0.35, starea sporită de disconfort
apare pentru mai multe personae expuse atunci când RSI are valori cuprinse între 0.35-0.45, iar
atunci când RSI trece de pragul de 0.45 toate persoanele care sunt expuse resimt starea de
disconfort puternic
Indicele HI (Heat Index) este exprimat în grade Fahrenheit și mai este numit indicele de
temperatură aparentă, ecuația prin care acesta se calculează valoare acestui indice a fost obținută
19
de R.G Steadman și se aplică doar pentru temperatura ale aerului ce depășesc valoarea de 80
grade Fahrenheit sau 270C. Formula de calcul al acestui indice HI este următoarea:
HI (TA) = -42.379 + 2.04901523·(Tuse) + 10.14333127·(UR) – (0.22475541·(Tuse)·(UR)) –
(6.83783 · (10-3)·( Tuse 2 )) – (5.481717 · (102 )·(UR2 )) + (1.22874 · (10-3)·( Tuse 2 )·(UR)) +
(8.5282 · 10-4)·( Tuse)·(UR2 )) - (1.99 · (10-6)·( Tuse 2 )·(UR2 ))
unde: Tuse este reprezentat de temperatura aerului arătată de termometrul uscat exprimată în
grade Celsius și UR înseamnă umezeala relativă a aerului exprimată în procente.
Prin urmare, există un risc bioclimatic de precauție, atunci când HI este cuprins îmtre 27-
320C, în felul acesta resimțindu-se o stare de oboseală fizică, dacă HI este cuprins în intervalul
32-400C, înseamnă alertă de risc bioclimatic, ca urmare se resimt crampe calorice și se poate
instala insolația, când HI este cuprins între 40-420C, persoanele care se expun se află în fața unui
risc bioclimatic de pericol, iar principalele efecte care se pot resimte sunt: crampe calorice, poate
intervene insolația, precum și șocul caloric, iar atunci când HI depășește valoarea de 42 0C,
pericolul este maxim, iar șocul caloric este aproximativ garantat, toate acestea au loc datorită
expunerii persoanelor aflate în activitate fizică sau prin prelungirea expunerii acestora.
Indicele HUMIDEX se calculează după următoarea formulă:
HUMIDEX= Tuse + ( 0. 5555 · ( e – 10 ))
Unde: Tuse înseană temperatura aerului arătată de termometrul uscat exprimată în grade Celsius,
aceasta reprezentând tensiunea reală a vaporilor de apă exprimată în hPa.
Acesta se calcuelază doar în cazul în care temperatura aerului este cuprinsă între 22-53 0C.
Atunci când SSI este cuprinsă între 20.9 și 24.70C, înseamnă că este răcoros, iar majoritatea
persoanelor care sunt expuse simt o stare de disconfort (prin răcire), atunci când SSI este cuprins
între 24.7-280C, apare disconfortul, dacă SSI se află cuprins între 28-32.40C înseamnă că este
suficient de cald, iar majoritatea persoanelor simt o stare de disconfort (mai ales prin încălzire),
atunci când SSI are valori cuprinse între 32.4-37.40C, se consideră moderat de cald, iar starea de
disconfort cauzată de încălzire se intensifică, se consideră moderat de cald în cazul în care SSI
este cuprins în intervalul 37.4-440C, în felul acesta riscul de avea insolație este ridicat, devine
destul de cald când Ssi are valori cuprinse între 44-510C și există riscul de apariție a șocului
caloric, iar atunci când Ssi este cuprins în intervalul 51.1-64.9 există o senzație înăbușitoare, iar
riscul de apariție a șocului caloric este asigurat.
20
Indicele ISE (Indicele Scharlau Estival) pentru a calcula acest indice este nevoie de
calcularea temperaturii critice exprimată în 0C după următoarea formulă: Tc = ( -17.089 · Ln
( UR ) ) + 94.979, unde Tc reprezintă temperatura critică exprimată în 0C, iar UR înseamnă
umezeala relativă a aerului. După ce se află valoarea temperaturii critice, se poate obține si
valoarea indicelui ISE după următoarea formulă:
ISE=Tc-Tuse
unde: Tuse înseamnă temperatura aerului arătată de termometrul uscat exprimată în 0C.
Prin urmare, dacă valoarea ISE este pozitivă, înseamnă că este confort, iar dacă valoarea
ISE este negativă, înseamnă disconfort (prin încălzire).
Indicele ISH (Indicele Scharlau Hibernal) se calculează prin intermediul temperaturii
critice (Tc = ( - 0.0003 · UR2 ) + ( 0.1497 · UR ) - 7.7133) după următoarea formulă:
ISH= Tuse-Tc
unde: Tuse înseamnă temperatura aerului arătată de termometrul uscat exprimată în grade
Celsius.
Atunci când valoarea ISH este pozitivă, are loc disconfortul bioclimatic, iar valoarea
acestuia este negativă, se instalează disconfortul bioclimatic, în felul acesta existând patru
intervale și anume: confortul apare atunci când indicele este mai ridicat de 0, apare un oarecare
diconfort atunci când indicele este cuprins între -1-0, disconfortul moderat indicat de valoarea
indicelui cuprinsă în intervalul -3 și -1, și nu în ultimul rând, disconfortul ridicat are loc atunci
când indicele este mai coborât de -3.
Indicele Pr (Indicele Puterii de Răcire a Vântului) se calculează după următoarea formulă:
Pr = (12,1452 + 11,6222√v1 - 1,16222v1 ) · 33 – Tuse
unde: Tuse înseamnă temperatura aerului arătată de termometrul uscat exprimată în grade
Celsius, iar r înseamnă viteza vântului exprimată în m/s.
Confortul se instalează în momentul în care valoarea indicelui Pr, Tpr, este mai ridicat de
100C, iar dacă aceasta este mai coborâtă de 100C și mai ridicată de -10C, se simte un ușor
disconfort. Disconfortul accentuat se instalează în momentul în care Tpr are valori cuprinse între
-1 și -100C, se socotește a fi foarte frig atunci când Tpr este cuprins în intervalul -10 și -18 0C, se
instalează stresul hipocaloric în momentul în care este cuprins între -18 și -29 0C, apare un risc
ridicat de degerături când Tpr este cuprins între -29 și -50 0C, iar când Tpr coboară sub valoarea
de -500C, degerăturile au loc instantaneu.
21
Stresul cutanat înseamnă senzația simțită de corpul uman la nivelul pielii în procesul de
termoreglare, iar în felul acesta în perioada sezonului cald, când valoarea temperaturii aerului din
mediul înconjurător oscilează în jurul valorii temperaturii corpului uman, și în felul acesta se
produce un proces de cedare a căldurii prin transpirație, numindu-se în acest sens, stres
hipotonic, în cazul sezonului răcăros, temperatura corpului uman are tendința să coboare, prin
urmare se produce un proces de termogeneză, pentru că organismul uman luptă pentru a opri
pierderea de căldură, apelând la diferite stări, cum ar fi de exemplu frisoanele.
12
2
Stresul cutanat anual se calculează după următoarea formulă: ∑ ¿¿+3 ), rezultatul
1
obținut se exprimă în unități convenționale cuprinse în intervalul 0-384.

Stresul pulmonar arată faptul ca pentru o respirație adecvată și sănătoasă, este necesară o
cantitate de vapori în aerul inspirit, atunci când limita se depășește are loc stresul pulmonar.
Stresul pulmonar este de două tipuri și anume: primul tip în sezonul rece este de tip deshidratant,
iar al doilea tip în perioada sezonului cald, este stresul este de tip hidratant. În felul acesta, prin
tendința de hidratare ori de deshidratare, concentrarea moleculară a sângelui la U<7.5 mb,
respectiv diluare a plasmei la U<11.7 mb s-a realizat o scarp de stres pulmonar (Tabelul 3)
Tabelul nr.3.Indicele de stres pulmonar (Sursa: Elena Teodoreanu 2002)

Tensiunea vaporilor de Indice Tip de stres
apǎ U
0-4 (+2) Deshidratant, iarna
4.1-7.4 (+1) Deshidratant, iarna
7.5-11.6 (0) Echilibrant
11.7-15.9 (-1) Hidratant, vara
16-21.1 (-2) Hidratant, vara
Indicele Lozato-Giotard se determină petru stațiuni de litoral și rerpezintă rezultatul prin
raportarea temperaturii aerului la umnbră (T1), precum și temperatura apei mării la suprafață
(T2):
ILG= T1/T2
Situația perfectă are loc atunci când valoarea rezultată este aproape de 1. Dacă IGL este
pozitiv, înseamnă că aerul este prea cald față de apă, iar dacă indicele este negativ, înseamă că
aerul este prea rece față de temperatura apei mării.
22
Indicele lui Marchand ține cont de cantitatea de precipitații care cade în perioada estivală
(P), dar și evapotranspirația potențială din timpul verii (ETP): IM= P-ETP (mm). Situația
perfectă sub aspect turistic este atunci când indicele are valoare mai coborâtă de 0, acest lucru
însemnând că vara a fost secetoasă.
Indicele Clause-Gueroul se calculează cu ajutorul duratei lunare de strălucire a Soarelui
(S, ore), a temperaturii medii lunare a aerului (T, 0C), precum și a duratei lunare a precipitațiilor
înregistrate în timpul zilei, în intervalul orar 7-19 (D, ore). Formula de calcul este următoarea:
ICG= (S+T-5D)/5.
Condițiile cele mai prielnice pentru practicarea activităților turistice sunt întâlnite atunci
când valorile acestui indice sunt ridicate. Măsurători efectuate în țara noastră pentru luna iulie au
arătat valori peste 100, în partea de sud a Câmpiei Române, în Lunca Dunării, în Dobrogea,
incluzând litoralul precum și Delta Dunării, dar și valori sub 20, în zonele montane înalte de
1800 m.
Indicele climatic balnear al lui Burnet a fost realizat pentru a arăta caracteristicile
calitative ale sezonului estival din climatul mediteranean. Acesta este rezultatul raportului dintre
numărul de zile cu ploiaie din perioada iunie-septembrie (N), dar și temperatura medie a aerului
din același interval (T):
IB= N/T
Dacă valoarea acestui indice este sub 3, înseamnă că acea zonă înregistreză un potențial
ridicat pentru cura balneară în aer liber, valorile cuprinse între 3-8 arată un potențial mediu, iar în
cele din urmă, valorile mai ridicate de 8, definesc un potențial redus.
Indicele de vreme de vară, se calculează după următoarea formulă:
I=W1temperatura+W2 soare+W3ploaie
Un alt indice este cel climate-marin, calculându-se după următoarea formulă:
ICM=(Tj+Tm+Hj)-(Pl+Vj+Bj+Gj+Nj)
unde: Tj este reprezentată de media lunară a temperaturii zilnice a aerului, Tm înseamnă media
lunară a temperaturii apei mării la suprafață, Hj înseamnă numărul mediu de ore zilnice cu soare,
Pj înseamnă numărul lunar de zile cu vânt puternic (cu viteze mai mari de 16m/s) atunci când
băile sunt interzise, sporturile nautice, precum și frecventarea plajelor neadăpostite, Bj este
reprezentat de numărul lunar de zile cu ceață, care reduce activitatea solară și nautică, Gj
23
rerpezintă numărul lunar de zile cu îngheț, și nu în ultimul rând, Nj reprezintă numărul lunar de
zile cu zăpadă.
Pentru ca un sezon sa fie considerat favorabil activităților balneare, valoarea acestui
indice trebuie sa fie mai ridicată de 20.
3.2.Climatoterapia
Climatoterapia înseamnă mai ales folosirea în scop profilactic sau curativ a factorilor
naturali, cu precădere a efectelor benefice care sunt rezultate din influența elementelor climatice
asupra organismului uman. Prin intermediul curei de climatoterapie, organismul uman este
nevoit sa se obișnuiască la mediul înconjurător. Datorită faptului că omul, prin intermediul
naturii, odată cu trecerea timpului devine din ce în ce mai prudent în ceea ce privește apărarea în
fața schimbărilor climatice, prin toate măsurile luate devine mai sensibil, distrugând forța
organismului de rezistență.
În mod normal, persoanele de vârstă mai înaintată devine principalii utilizatori ai
climatoterapiei, dar cum a fost descirs mai înainte, vârsta persoanelor ce folosesc această terapie
se reduce din ce în ce mai mult, de aceea există și în zilele noastre persoane de vârsta
adolescenței care trebuie sa utilizeze curele profilactice.
Climatoterapia se poate utiliza pe o gamă largă de afecțiuni, acestea la rândul lor putând
fi de tipul afecțiunilor metabolice, respiratorii, anemice, reumatice, covalescente etc. Pe lângă
acestea, persoanele tinere care fac sport de performanță sunt încurajați sa utilizeze pentru cura
naturistă, în felul acesta ajutându-i să imbunătățească performanțele fizice ale acestora, precum și
la menținierea unei stări rezistente de sănătate.
În urma combinării elementelor climatice, exceptând efectele mai puțin favorabile, se pot
dobândi rezultate notabile în vindecarea unior boli, în felul acesta dintre curele
climatoterapeutice se pot aminti: aeroterapia, helioterapia, dar și hidroterapia.
Aeroterapia reprezintă modul în care se folosește aerul asupra organismului uman, cu
precădere, se presupune o expunere eliminând în mod concomitent radiațiile directe prin tehnici
ce se diferențiază de la pacient la pacient, în felul acesta pentru pacienții ce au dureri, care
prezintă insuficiență renală sau cardiacă, pentru pacienții cu probleme neuronale sau care au
probleme psihiatrice, se consideră că aeroterapia se utilizează cu scopul de sedare relaxantă, iar
pentru pacienții ce au sensibilități conctretizate în inadaptarea la mediu exterior se utilizează cu
24
scopul de stimulent. Folosind aeroterapia se îmbunătățește circulația vaselor sanguine, se

stimuelază nutriția ș.a. Aeroterapia poate fi de mai multe categorii, de exemplu de zi sau de
noapte, sau în combunație cu activități fizice diferite, mai ales sub supravegherea medicului
specializat în acest domeniu.
Băile de aer ce se folosesc în realizarea aeroterapiei, pot fi clasificate în funcție de
temperatura aerului, de acțiunea aerodinamică ori după condițiile higrotermice, de aceea băile de
aer sunt considerate reci atunci când indicele TEE este cuprins în intervalul 1-8.9, moderat de
reci, atunci când indicele TEE este cuprins în intervalul 9-16.9, sunt răcoroase când indicele TEE
se află cuprins între 17-20.9, când indicele TEE este cuprins între 21-22.9, băile de aer sunt
indiferente, devin calde atunci când valoarea TEE fluctuează între 23-27 și sunt foarte calde,
atunci când indicele TEE urcă peste valoarea de 27 (Tabelul 4).
Tabelul nr.4.Băile de aer după condițiile termice ale aerului (Sursa-Elena Teodoreanu, 2002
Denumire TEE
Reci 1-8.9
Moderat de reci 9-16.9
Rǎcoroase 17-20,9
Indiferente 21-22,9
Calde 23-27
Foarte Calde >27
În funcție de acțiunea aerodinamică, băile sunt aerostatice atunci când există un calm
atmosferic, sunt slab-dinamice când viteza vântului este situată sub valoarea de 1m/s, când viteza
este cuprinsă în intervalul 1-4 băile sunt medii dinamice, iar atunci când viteza vântului trece de
4 m/ băile devin puternic dinamice (Tabelul 5).
Tabelul nr.5.Băile de aer după acțiunea aerodinamică (Sursa-Elena Teodoreanu, 2002)

Denumire Vȃnd m/s
Aerostatice Calm
Slab-dinamice <1
Medii dinamice 1-4
Puternic dinamice >4
Băile de aer devin uscate în momentul în care viteza vântului este mai coborâtă sau egală
cu 55m/s, moderat uscate când viteza vântului este cuprinsă în intervalul 56-70 m/s, umede când
25
viteza vântului este între 71-85 m/s, iar în momentul în care viteza vântului depășește 86 m/s,
băile de aer devin puternic umede (Tab 6).
Tabelul nr.6.Băile de aer după condițiile higrotermice (Sursa-Elena Teodoreanu, 2002)

Denumire Viteza vȃntului m/s
Uscate < sau =55
Moderat uscate 56-70
Umede 71-85
Puternic umede > sau = 86
În zilele noastre, aerul curat este un lucru rar, pentru că, în cele mai multe cazuri, aerul
care este inhalat de către persoane, este poluat, iar uneori este imposibil de respirat, de aceea s-au
înființat zone climaterice bogate din punct de vedere al aerului curat. Aerul curat este de mai
multe categorii, cel care este bogat în oxigen se află în păduri, pentru că în această zonă se
reproduce oxigenul prin intermediul activității frunzișului. Pentru a se realiza o terapie prin
intermediul aerosolilor bogați în oxigen, se propune punerea în aplicare a mai multor activități
sportive lejere diferite. După realizarea unei astfel de cure, se poate remarca cum infecțiile
respiratorii dispar, durerile de tipul migrenei începe să înceteze, se pot trata chiar și afecțiuni de
tipul tumorelor. Pe lângă acestea, este sporită în primul rând activitatea creierului, înbunătățirea
circulației sanguinei, precum și întărirea sistemului imunitar.
Dacă aerul este bogat în oxigen, este binefăcător pentru organismul uman și aerul bogat
în bioxid de carbon aduce foarte multe beneficii, în felul acesta, acest tip de aer ajută la dilatarea
plămânilor, sistematizând respirația în felul acesta. Inspirarea aerului bogat in bioxid de carbon
produce o stare de liniște și de relaxare, în felul acesta fiind vindecate insomniile, nevrozele,
precum și stările de excitabilitate.
La altitudini ridicate, se realizează climatoterapia prin folosirea curelor de aer rarefiat,
acestea servind la mărirea ritmului respirator și cardiac, mărind în felul acesta metabolismul.
La nivelul dealurilor și a munților se regăsesc ionii negativi ai aerului care iau naștere la
contacactul dintre mai mulți factori naturali, de exemplu vânturile reci, procesul de fotosinteză,
ploi repezi, toate acestea vindecând depresia, duce la vindecarea numeroaselor boli cutanate și
luptă împotriva hipotiroidei.
În zona de litoral se pot folosi curele cu aerosoli marini, prin urmare la spargerea
valurilor cu apă marină se produc stropi de apă destul de fini care sunt bogați în săruri marine.
26
Aceștia sunt foarte benefici, ducând la vindecarea afecțiunilor respiratorii, precum și afecțiunilor,
cum ar fi depresia.
Curele cu aer de salină se folosesc mai ales în vindecarea bolilor respiratorii.
În România există o multitudine de regiuni climatice, de aceea existând regiunea
climatică montană, regiunea climatică de dealuri, dar și regiunea climatică de câmpie care
include Câmpia Română și Dobrogea. Cu ajutorul acestor regionări climatice s-au descoperit și
trei tipuri de bioclimate și anume: în regiunea climatului montan există un bioclimat tonico-
stimulent, în regiunea climatului de dealuri există un bioclimat sedativ, și nu în ultimul rând,
regiunea climatului de câmpie, care înglobează și climatul de litoral, reprezentând un bioclimat
excitant.
Bioclimatul tonico-stimulent este caracterizat prin presiune atmosferică scăzută, procent
crescut de oxigen, mai ales temperaturi scăzute, unghi mic de incidență al razelor solare, în felul
acesta scade confortul termic crește stresul cutanat cardiovascular, precum și cel pulmonar. Este
recomandat persoanelor anemice, rahitice, persoanelor ce suferă de reumatism sau de bronșită,
persoanelor care au tulburări de creștere, ce suferă de insomnie sau de astm, pentru că aceste cure
reglează rezervele de sânge, cresc producția de vitamina D, reglează cantitatea de Calciu,
mărește metabolismul, stimulează ventilația pulmonară, cresc imunitatea, și nu în ultimul rând,
ajută sistemul nervos.
Bioclimatul sedativ este caracterizat prin confort termic, dar și prin stres cutanat,
cardiovascular, precum și pulmonar. Acest tip de bioclimat este recomandat pentru diferite boli,
cum ar fi cele respiratorii și cardiace, pentru hiperactivitate nervoasă, persoanelor care suferă de
reumatism, de astenie ori de oboseală.
Bioclimatul excitant este caracterizat prin temperatură și radiație solară ridicată,
umiditate a aerului crescută, de aceea confortul termic este coborât, iar stresul cutanat și
cardiovascular este ridicat. Cura de climatoterapie este recomandată persoanelor care suferă de
disfuncții tiroidiene sau ovariene, afecțiuni neurologice, tulburări de metabolism, de reumatism
sau rahitism, în felul acesta constatându-se stimularea sistemului endocrin și nervos, creșterea
imunității, producerea de vitamina D, dar și a Calciului.
Helioterapia se practică atât pe malul mării, dar și în celelalte regiuni geografice, dar în
mod diferit în funcție de elementele climatice aparte. În mod excepțional, pacientul beneficiază
de cura de helioterapie pe sezon sau anotimp, în funcție de vârsta pe care o are. Vara este
27
recomandată baia de soare pe plajă cu posibilitatea de a se retrage la umbră, iar iarna este
recomandată expunerea pe terase montane sau în parcuri amenajate. Pentru a utiliza cura de
helioterapie, este foarte important să se ia în calcul indicii de confort TEE și TEER, de aceea este
recomandată practicarea acesteia numai între anumite ore ale zilei și doar în anumite spații.
( Tabelul 7)
În prima zi de helioterapie, durata de expunere la soare este inferioară duratei de
expunere în zilele ulterioare, care poate fi la jumatate din a doua zi și chiar un sfert din a doua zi.
Cu toate acestea, există fără nici o îndoială efecte negative, cum ar fi arsurile solare în cazul
supradozării, din acest motiv, persoanele care sunt diagnosticate cu cancer, infecții evolutive,
ulcere, afecțiuni cardiovasculare, hipertiroidie etc, acestor persoane fiindu-le interzisă
helioterapia. Efectele benefice se pot observa doar în cazul persoanelor care suferă de rahitism,
astm alergic, hipofuncții endocrine, dar și afecțiuni ginecologice.
Tabelul nr.7.Durata (ȋn minute) a iradierii medii suportabilǎ la prima baie de soare
(Sursa: Elena Teodoreanu, 2002)
Ora Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

8-10 80 70 60 60 70 80
10-14 60 45 35 35 45 60
14-16 80 70 60 60 70 80
Helioterapia este caracterizată prin baia în apă de mare în cazul talasoterapiei ori în râuri
sau lacuri, dar și alte forme hidrografice în aer liber. Această activitate trebuie realizată sub
analiză și se ține cont de confortul termic, precum și de stresul climatic.
Băile de mare sunt clasificate ca fiind foarte reci în momentul în care temperatura lor este
cuprinsă în intervalul 8-130C, reci atunci când temperatura este cuprinsă între 14-160C, răcoroase
dacă se află între 17 și 190C, moderat de calde sau de confort când ajung la valori cuprinse în
intervalul 20-240C, devin calde în momentul în care temperatura are valori cuprinse între 25-
270C, iar atunci când depășesc pragul de 270C, sunt foarte calde (Tabelul 8).
Tabelul nr.8.Calitatea bǎilor de mare, dupǎ temperatura apei (Sursa: Elena Teodoreanu, 2002)
Foarte reci 8-13˚C

Reci 14-16˚C
Rǎcoroase 17-19˚C
28
Moderat de calde sau de confort 20-25˚C

Calde 25-27˚C
Foarte calde >27˚C
În funcție de starea mării, băile pot fi hidrostatice, atunci cand există 0 sau 1 unitate de
agitație, devin slab dinamice cand există două sau trei unități de agitație și sunt dinamice în
momentul în care depășesc 3 unități de agitație.
Tabelul nr.9.Clasificarea bǎilor de mare dupǎ starea mǎrii (Sursa: Elena Teodoreanu, 2002)
Denumire Unitǎți de agitație
Hidrostatice 0-1
Slab dinamice 2-3
Dinamice >3
Dacă radiația este mai coborâtă de 12, băile de mare sunt răcoroase, daca este cuprinsă în
intervalul 12-16, sunt confortabile și devin calde în momentul în care valoarea radiației este mai
ridicată de 16 (Tabelul 10).
Tabelul nr.10. Clasificarea bǎilor de mare, dupǎ regimul radiației (Sursa: Elena Teodoreanu,
2002)
Denumire Valoare TEE la realizarea bǎii

Ȋn aer Ȋn condiții de soare
Rǎcoroase 17-20 <12
Confortabile 21-22 12-16
Calde >23 >16
Efectul băilor de mare este diferit în funcție de gradul de agitație al apei, precum și de
temperatura acesteia, prin urmare, în cazul apelor care sunt agitate de temperatura coborâtă,
efectul este tonic, iar la apele liniștite și calde, efectul este sedativ.
Există multe moduri în care sunt utilizate băile de mare, de aceea în contrast cu
temperatura aerului este stimulată circulația sanguină, prin agitația moderată a apei se realizeză
un masaj continuu, iar prin intermediul salinității se realizează stimularea metabolismului.
În funcție de metoda lui Feororov-Ciubukov, asupra organismului uman intervin mai
multe elemente climatice, acestea având caracteristici specific în funcție de anotimp, în felul
acesta deosebindu-se mai multe clase de vreme.
Clasele I, II, III, IV și V înseamnă clasele favorabile climatoterapiei, acestea fiind
reprezentate de temperatura suportabilă ale aerului de organismul uman și nu numai, dar mai ales
se realizează un schimb de temperature între mediul extern și corpul uman prin intermediul
29
convecției și radiației. În ceea ce privește clasa I, temperatura aerului este mai mare decât a
temperaturii corpului, iar schimbul de căldură se face cu consecința transpirației organismului
uman, fiind responsabilă si de deshidratare, precum și de mineralizarea corpului omenesc, pe
când clasa a IV-a fiind favorabilă dimineața.
Clasele VI, VII sunt caracterizare prin nebulozitate crescută, dar și prin trecerea
fronturilor, fâcându-le să devină greu de acceptat de corpul omenesc. La fel și clasele VIII, X,
XI, XII, atunci când caracteristicile de nebulozitate se intensifică considerabil, duce la blocare de
efectuare a curei naturiste.
Clasa a IX-a se caracterizează prin temperaturi ce fluctuează în jurul valorii de 0 0C, dar
vremea din această categorie este mai mult însorită.
Clasa a XI-a se caracterizează prin temperaturi destul de ridicate, iar în același timp și cu
umezeala aerului la un grad destul de ridicat, în felul acesta, climatoterapia ar trebui să se
realizeze cu precauție. În perioada dintre sezoane prodomină clasele de vreme III, IV și VI când
nebulozitatea este ridicată, iar temperaturile aerului sunt oarecum coborâte.
În ceea ce privește aceste clase de vreme, se realizează climatoterapia în zona Deltei
Dunării, terapie ce se realizează în strânsă legătură cu radiația solară, cu o durată de strălucire a
soarelui mai ridicată în perioada sezonului cald, o temperatură a aerului care este suportabilă,
precum și prezența brizelor marine, aer încărcat cu vapori de apă salinizați, ajutând foarte mult,
mai ales în mod pozitiv organismul uman.
3.3.Analiza potentialului climato-turistic al Deltei Dunării exprimat prin indicele climatic

balnear și prin indicele climato-marin
3.3.1.Aspecte generale
Patrimoniul turistic este alcătuit din potențialul turistic, infrastructura turistica, care la
rândl ei este formată din infrastructura generală cât și din infrastructura turistică și nu în ultimul
rând, baza tehnico- material a turismului.
30
Potențialul turistic înseamnă suma elementelor care i se cuvin cadrului natural, precum și
a cadrului antropic. În felul acesta, din totalitatea elementelor mediului natural se enumeră:
relieful, clima, hidrografia, fauna și flora, iar în ceea ce privește mediul antropic, multitudinea de
elemente este mai complexă și mai variată, deaorece creațiile umane nu se opresc niciodata, fiind
totul într-o continuă schimbare.
După spusele lui G.Erdeli și I. Istrate (1996), potențialul turistic este definit prin
“ansamblul elementelor naturale, economice și cultural istorice, care prezintă anumite posibilități
de valorificare turistică, dau o anumită funcționalitate pentru turism și deci constituie premise
pentru dezvoltarea activității de turism”.
P. Cocean (1996), consideră că potențialul turistic este “rezultatul asocierii spațiale a
fondului turistic cu baza tehnico-materială aferentă”.
Relieful, hidrografia, fauna și vegetația sunt impuse prin potențial direct, pe când clima
ajunge superioară ca importanță în analiza potențialului din cauza cadrului de care este creat,
precum și de felul unic prin care susține ori nu desfășurarea activităților de turism.
În ceea ce privește relieful, acesta este reprezentat de dunele de nisip de pe grindurile
Letea și Caraorman, fiind asociate, mai ales cu o vegetațoe și faună caracteristică acestor forme
de relief, crescându-le astfel variatatea și valoarea estetică cât și stiințifică. Fâșia litorală
(plajele), acestea sunt forme de relief de acumulare care sunt aflate într-o continuă schimbare,
mai ales cele de la Sulina, Sfântu Gheorghe, Gura Portiței, alcătuiesc resurse turistice naturale
valorificate direct prin practicarea activităților de turism balnar, constituind suportul fizic în cura
helio-marină.
La rândul ei, hidrografia, este și aceasta o componentă destul de importantă a peisajului,
deținând un potențial de foarte mare valoare, mai ales prin multitudinea de lacuri și variatatea
lor, care sunt la număr în jur de 400, având diferite mărimi, gârle, canale, precum și vecinătatea
Mării Negre. Aceste lacuri alcătuiesc oportunități pentru exercitarea unor forme de turism, de
exemplu, turism nautic. Lacurile sunt bogate în foarte mult pește, canalele și brațele Dunării
reprezentând și aceste o atracție turistică pentru cei care îndrăgesc pescuitul sportiv.
Apele sărate ale Mării Negre și alor câteva lacuri, cum ar fi Nuntași și Tuzla, reprezintă
factori naturali de cură prin aerosolii emiși care pot fi inspirați în vecinătatea lor, alcătuind în
felul acesta forma de turism balnear.
31
Vorbind despre climă, aceasta alcătuiește o ambianță pentru desfășurarea activității de

turism, reprezentând un factor natural de cură deosebit de important în scopuri profilactice.
Condițiile climatice favorabile pentru activitățile turistice sunt datorate de: durata relativ mare de
strălucire a soarelui, de aproximativ 2300-2500 ore pe an, numărul mare de zile senine de 150-
160 zile pe an, temperaturile medii anuale sunt ridicate de 11-11,6 0C, în schimb, regimul termic
este redus de aproximativ 350-450 mm/an. Biiclimatul Deltei Dunării și mai ales al litoralului
(Sulina, Sfântu Gheorghe, Gura Portiței), au câteva caracteristici față de bioclimatul general de
câmpie din România, dar și de bioclimatul litoralului sudic.
În ceea ce privește vegetația, mai ales cea acvatică, prezintă o valoare estetică deosebită,
științifică și ecologică peisajului deltaic și se caracterizează prin prezența unor specii de plante:
emerse: limbarița, săgeata apei, crinul de baltă, și plante submerse: penița apei, brădișul, cosorul,
pașa, broscărița, moțul, otrățelul de baltă, aldrovanda; plante natante-unele care sunt cu
rădăcinile fixate în mâlul de pe fundul cuvetei lacustre, cum ar fi nufărul alb, nufărul galben,
plutică, iarna broaștelor, troscotul de baltă și cornaciul. Vegetația terestră de pe grindurile Letea
și Caraorman este reprezentată de: pădurile de stejar, plop, frasin și în al doilea rând speciile de
plante agățătoare care dau un oarecare aspect exotic, subtropical pădurii de pe grindul Caraorman
și Letea de exemplu: liana grecească, hamei, curpen, viță sălbatică, acestea reprezentând o sursă
turistică naturală care produc motivații puternice pentru deplasări turistice pentru scopuri de
recreere, toate acestea la rândul lor reprezentând turismul științific.
Această componentă (vegetația) amplifică valoarea turistică, estetică și peisagistică a
Deltei Dunării și câteodată potențialul fitogeografic ajunge să fie indispensabil pentru activități
turistice ca și motivație.
Ultimul aspect, cel legat de fauna Deltei Dunării, aceasta este formată dintr-o mare
complexitate de specii acvatice și terestre, sedentare ori migratoare. Se observă aspectul
avifaunistic, care este destul de complex, având un număr de 325 de specii de păsări, deoarece
Delta Dunării reprezintă habitatul unor specii periclitate și protejate. Mai multe elemente
faunistice reprezintă resurse turistice naturale care sunt folosite pentru realizarea unor anumite
forme de turism. Ihtiofauna realizează turismul de pescuit sportiv, iar speciile care sunt pescuite
sunt următoarele: caras, plătică, babușcă, scrumbie de Dunăre în ape dulci, șprot în apele costiere
marine, etc. Mai sunt enumerate și câteva specii de mamifere de interes cinegetic cum ar fi:
iepure, mistreț și câine enot). Pentru amatorii de vânătoare, speciile de păsări care sunt vânate de
32
aceștia sunt: lișițele, rațele, gâștele, fazanii etc. În felul acesta, toate speciile de faună se
încadrează în toate categoriile taxonomice, reprezentând un interes important pentru turismum
științific, iar complexitatea orniofaunistică reprezintă o motivație în plus pentru turișții care sunt
uimiți de peisajul din deltă, cu scopul de a se relaxa și a se odihni.
Multitudinea tipurilor de ecosisteme, cum ar fi cele terestre și cele acvatice, adăpostește
un numpăr relativ ridicat de specii vegetale, de exemplu 1601 inventariate în anii 1991-2000,
precum și specii de animale care sunt la număr 3489 de specii, dintre acestea, unele sunt pentru
interes științific, iar celelalte pentru vânat și pescuit, acest lucru însemnând turismul sportiv.
În urma celor spuse anterior, relieful, clima, hidrografia, vegetația și fauna sunt
elementele fizico-geografice ale peisajului folosite pentru practicarea unor forme de turism, cum
ar fi: turism balnear, turism de agrement, turism de odihnă, turism sportiv, mai ales sporturile
nautice, turismul științific specializat pentru biologi, botanisți, ornitologi, ihtiologi, precum și
turismul cinegetic pentru vânătoare și pescuit.
3.3.2.Indicii bioclimatici și climato-turistici

Indicele climatic balnear al lui Burnet a fost realizat în 1963 de către L. Burnet, pentru a
aprecia calitatea sezonului estival. Acest indice se calculează pe baza valorilor numărului de zile
ploioase din sezonul estival, fiind cuprinsă între 1 mai-31 august, precum și valorile temperaturii
medii a aerului, făcând media dintre acestea. Acesta se calculează după următoarea formulă:
IB=N/T, unde N înseamnă numărul de zile ploioase, iar T este temperatura medie a aerului. Când
valoarea acestui indice este mai coborâtă de 3, înseamnă că zona unde s-a aplicat formula
dispune de un potențial balnear ridicat, când valoarea indicelui este cuprinsă între 3-8, potențialul
balnear este mediu, și nu în ultimul rând, când valoarea indicelui trece de valoarea de 8, acesta
dispune de un potențial balnear redus.
Indicele climato-marin a fost realizat de Sarramea pentru a aprecia calitatea mediului
marin, precum și zonele din apropiere, prin urmare s-a avut în vedere diferența dintre suma
temperaturii medii a aerului, temperatura medie de la suprafața apei, dar și durata de strălucire a
soarelui împărțită la numărul de zile și suma dintre numărul de zile cu ploaie, numărul de zile cu
ceață, numărul de zile cu ninsoare și numărul de zile cu vânt tare, unde viteza acestuia depășește
valoarea de 16m/s. Se are în vedere faptul că sezonul devine favorabil pentru practicarea
activităților balneare în momentul în care valoarea acestui indice depășeste valoarea de 20, iar
33
odată ce valoarea coboară sub 20, activitățile specifice din Delta Dunării, sunt aproape imposibil
de desfășurat.
Indicele Clause-Gueroul se calculează pe baza elementelor climatice, cum ar fi: durata de
strălucire a Soarelui, temperatura medie lunară, durata precipitațiilor atmosferice, de aceea, prin
rezultatul final al formulei se poate definitiva favorabilitatea desfășurării curelor în aer liber, iar
cu cât valorile acestui indice sunt mai ridicate, cu atât este mai favorabilă realizarea de activități
balneare.
Indicele vreme de vară se calculează prin intermediul sumei dintre temperatura medie a
aerului, durata de strălucire a soarelui și al precipitațiilro atmosferice, iar cu cât valoarea acestui
indice este mai ridicată, cu atât activitățile balneare se pot desfășura în condiții optime.
Indicele termohigrometric se calculează prin intermediul temperaturii aerului împreună
cu umezeala relativă a aerului după următoarea formulă: THI (°C) = Tuse – ( 0.55 – 0.0055 ·
UR) · ( Tuse – 14.5 ), unde Tuse înseamnă temperatura medie a aerului, iar Ur este reprezentat
de umezeala relativă a aerului exprimată în procente. Pentru ca turistul să aibe parte de confort,
valoarea indicelui trebuie să fie cuprins între 15-20, iar cu cât valoarea acestui indice urcă, se
instalează disconfortul prin căldura, iar dacă valoarea indicelui coboară, apare disconforul prin
răcire.
Indicele Summer Simmer Estival este reprezentat de stresul caloric în perioada estivală,
având în vedere elemente cum ar fi, temperatura medie a aerului și umezeala relativă, și se
calculează dupa următoarea formulă: SSI = 1.98 · (Tuse - (0.55 - 0.0055 · (UR)) · (Tuse-58)) -
56.83, unde Tuse este reprezentat de temperature medie a aerului, iar Ur înseamnă umezeala
relativă. Starea de confort este resimțită în momentul în care valoarea indicelui este mai mică sau
egală cu 77 și mai coborâtă de 83, iar când valorea indicelui urcă, organismul uman resimte un
discomfort prin încălzire, iar când valoarea indicelui coboară, este resimțit un disconfort prin
răcire, prin urmare în ambele situații de disconfort apare stresul caloric, iar activitățile balneare
nu pot fi realizare în condiții optime.
Indicele Scharlau Estival indică gradul de confort bioclimatic, calculându-se prin
intermediul diferenței dintre temperatura critică a aerului și temperatura medie a aerului, când
valoarea indicelui este negativă, organismul uman resimte un disconfort prin încălzire, iar cu cât
acesta urcă, cu atât disconfortul este mai pronunțat, iar de preferat este ca valoarea acestui indice
să fie nulă.
34
Indicele Scharlau Hibernal are în componență aceleași elemente cu cele ale Indicelui
Scharlau Estival, doar că formula de calcul este inversată, ăn felul acesta rezultatul este
reprezentat de diferența dintre temperature medie a aerului, precum și temperatura critică a
aerului. Prin urmare, când valoarea acestui indice trece de 0, organismul uman resimte confortul
bioclimatic, când valoarea coboară sub 0, dar nu trece de -1, disconfortul bioclimatic resimțit
este minim, când valoarea este cuprinsă în intervalul -1 și -3, disconfortul care se resimte este
moderat, iar în momentul în care se depășește valoarea de -3, disconfortul este accentuat.
3.3.2.1.Indicele climatic balnear al lui Burnet

În urma calculelor realizate ale indicelui climatic balnear al lui Burnet, pentru stațiile din
Delta Dunării, Gorgova, Gura Portiței, Jurilovca, Mahmudia, Sfântu Gheorghe, Sulina și Tulcea.
Au fost avute în vedere datele climatice din intervalul 1994-2015 (Tabelul 11). Acest indice s-a
calculat după următoarea formulă și anume: IB=N/T, unde:
N= Zile cu precipitații
T-Temperatura medie a aerului
Tabelul nr.11.Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Climatic Balnear în perioada 1994-
2015 pentru Delta Dunării (Sursa-Administrația Națională de Meteorologie)
IBN=N/
Stație T I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
N 1 0 0 0 3 5 1 2 0 3 1 7
Gorgova T 0,3 2,4 6,1 11,8 17 21,4 23,7 22,7 17,8 11,8 6,4 0,6
IBN 3,33 0 0 0 0,2 0,23 0,04 0,08 0 0,25 0,15 11,6
N 2,3 3 3,5 3,4 3,5 2,2 1,5 1,7 2,2 3,2 3,5 3,5
Gura Portiței T 0,7 3,1 6 10,9 17 20,8 23,9 23 18,8 12,7 6,7 1,2
IBN 3,2 1,03 0,5 0,3 0,2 0,1 0,06 0,07 0,1 0,2 0,5 2,9
N 3,9 4,4 5,1 5,1 5,8 5,5 4,4 3,2 4,5 3,1 5,6 5,8
Jurilovca T 0,06 2,1 5,7 10,7 17 20,8 23,9 22,7 17,9 13,1 7,3 0,9
IBN 65 2,09 0,8 0,4 0,3 1,9 0,1 0,1 0,2 0,2 0,7 6,4
N 3,5 3,5 4 5 3,2 2,7 2,3 2,5 2,8 3,2 4,2 5,3
Mahmudia T 0,8 1,5 5,3 10,6 16 20 23,1 21,6 17,2 11,3 6 0,1
IBN 4,3 2,3 0,7 0,4 0,1 0,1 0,09 0,1 0,1 0,2 0,7 53
N 3,2 3,2 3,7 4,1 3,5 2,7 2,7 2,4 3,5 2,4 4 5
Sfântu
Gheorghe T 1,1 2,5 5,5 10,7 17 20,7 23,6 22,5 18 12,2 7,2 2,2
IBN 2,9 1,2 0,6 0,3 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,5 2,2
35
N 5,6 4,8 5,6 5,2 4,6 3,6 3,1 3,09 4,04 3,8 4,4 5,9
Sulina T 0,9 1,5 5,1 10,4 16 21 23,6 23,4 18,7 12,7 8,1 2,9
IBN 6,2 3,2 1,1 0,5 0,2 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 0,5 2,03
N 7,8 6,6 6,2 7,2 7,5 6,9 6,2 4,3 5,4 4,7 5,4 7,4
Tulcea T 0,04 1,4 6,2 11,6 18 21,8 24,3 23,4 16,8 12,1 6,7 1,2
IBN 195 4,7 1 0,6 0,4 0,3 0,2 0,1 0,3 0,3 0,8 6,1
În urma valorilor rezultate se scoate în evidență faptul că întreaga zonă a Deltei Dunării
dispune de un potențial ridicat climatic balnear, pentru că valorile sunt mai mici de 3.
Doar în unele situații valoarea indicelui climat-balnear trece de valoarea de 3, ceea ce
înseamnă un potențial balnear mediu. Această situație nu s-a stabilit decât în lunile de iarnă, mai
ales în luna ianuarie. Toate stațiile care au fost avute în vedere pentru analiza potențialului
climato-turistic, au o valoare ridicată, mai ales în luna ianuarie (stațiile Sulina și Gura Portiței),
iar de-a lungul anului, acestea coboară treptat până în iunie, după care urcă din nou. Prin urmare,
în luna ianuarie există un maxim al Indicelui Climato-Balnear, pe când în lunile de vară (iunie,
iulie și august există un minim al acestui indice (Figura 8).
250
200
Gorgova
150 Gura Portiței
Jurilovca
Mahmudia
100 Sfântu Gheorghe
Sulina
Tulcea
50
36
Figura nr.8.Evoluția lunarӑ a Indicelui Climatic Balnear pentru principalele stații meteorologice
din Delta Dunării în perioada 1994-2015
În caz anotimpual, media Indicelui climatic balnear, primăvara la Gorgova de 0,05, la
Gura Portiței este de 0,3, la Jurilovca este de 0,5, la Mahmudia este de 0,4, la Sfântu Gheorghe
este de 0,3, la Sulina este de 0,6 și la Tulcea este de 0,6. Vara, media indicelui la Gorgova este de
0,1, la Gura Portiței este de 0,07, la Jurilovca este de 0,7, la Mahmudia este de 0,09, la Sfântu
Gheorghe este de 0,1, la Sulina are o medie de 0,1, iar la Tulcea media este de 0,2. În perioada
toamnei la Gorgova a rezultat o valoare de 0,1, la Gura Portiței media este de 0,2, la Mahmudia
are o valoare de 0,3, la Sfântu Gheorghe media este de 0,2, la Sulina a rezultat o valoare de 0,3,
iar la Tulcea media este de 0,4. Și nu în ultimul rând, în anotimpul de iarnă, la Gorgova a rezultat
o valoare de 4,9, la Gura Portiței media este de 2,3, la Jurilovca este de 24,4, la Mahmudia
valoarea este de 19,8, la Sfântu Gheorghe, media este de 2,1, la Sulina este de 3,8, iar la Tulcea a
rezultat o valoare de 68,6.
Pe toată durata anului, media Indicelui Climatic Balnear este la Gorgova este de 1,3, la
Gura Portiței media pe an este de 0,7, la Jurilovca media anuală este de 6,5, la Mahmudia media
este de 5,1, la Sfântu Gheorghe media este de 0,7, la Sulina media este de 1,2 și la Tulcea media
anuală al acestui indice este de 17,4.
20
18
17.4
16
14
12
10
8
6 6.5
5.1
4
2
1.3 1.2
0.7 0.7
0
Gorgova Gura Portiței Jurilovca Mahmudia Sfântu Gheorghe Sulina Tulcea
Figura nr.9.Evolutia multianualӑ Indicelui Climatic Balnear în Delta Dunării în perioada 1994-
2015
Din cauza influențelor ciclonale și anticiclonale diferite ce acționează deasupra Deltei
Dunării, precum și a poziției geografice și a reliefului, atât temperatura cât și precipitațiile
37
atmosferice sunt repartizate neuniform asupra zonei de studiu avute în vedere, astfel că în cazul
analizei climatice unde toți toți parametrii climatici nu suferă mari modificări, în cazul Indicelui
balnear se regăsește o situație inversă, unde în nord-vestul Deltei Dunării valorile indicelui sunt
destul de ridicate, ceea ce denotă faptul că nu potențialul climatic balnear este destul de scăzut, în
comparație cu estul zonei, mai ales Gura Portiței, Sulina și Sfântu Gheorghe unde valorile
indicelui sunt scăzute cuprinse între 0,7 și 1,3, ceea ce înseamnă un potențial climatic balnear
ridicat.
Cu toate acestea, tendința indicelui este de creștere de la est (Sulina și Sfântu Gheorghe),
cu valori de 0,1 și 0,2, spre sud-estul Deltei, în comparație cu sud-estul Deltei (Jurilovca), având
o valoare de 1,9.
În perioada verii, media maximă este de 1,9 la Jurilovca în iunie, însă, deoarece sezonul
estival începe pe 1 mai, cea mai mare valoare multianuală din această perioada potrivită
activităților balneare este de 0,1 la Mahmudia. Cea mai coborâtă valoare a indicelui climato-
balnear înregistrată în zona de studiu este de 0,1 și s-a consemnat în toate cele trei luni de vară:
iunie, iulie și august, atât la Sulina cât și la Sfântu Gheorghe (Figura nr 10).
2
1.8
1.6
1.4
1.2
1
0.8 Mai
0.6 Iunie
0.4 Iulie
0.2 August
0
Figura nr.10.Evoluția lunară multianuală a indicelui climatic balnear în sezonul estival în Delta
Dunării (1994-2015)
În luna mai, valorile indicelui climate-balnear sunt împărțite cresccător de la est spre sud-
est și nord-vest, ceea ce înseamnă un grad ridicat al potențialului climato-balnear la est și unul
scăzut la sud-est și nord-vest.
38
În luna iunie, situația este aceeași de creștere de la est spre nord-vest. În acest caz,
diferența dintre Sulina și Sfântu Gheorghe este foarte mică, având atât în mai cât și în iunie
valori egale, cu o diferență de 0,1 unități. Prin urmare, potențialul climatic balnear crește.
În luna iulie, au loc cele mai mici valori medii anuale din perioada sezonului estival,
astfel că, la Gorgova se înregistrează o valoare de 0,04, ceea ce indică un ridicat potențial
balnear. Pe de altă parte, valoarea indicelui crește la Tulcea cel mai mult până la 0,2, ceea ce
înseamnă că această stație înregistrează zile cu precipitații.
În luna august, se observă de asemenea o creștere de la sud-est către est și nord-vest,
astfel că, valorile medii multianuale înregistrate este de 0,07 la Gura Portiței și cresc spre Tulcea
la 0,1. Se observă o diferență între sud-est și nord-vest de doar 0,03 unități, ceea ce înseamnă că
sud-estul față de nord-vest și est este mai propice din punct de vedere al potențialului climato-
balnear.
În concluzie, toată zona de studiu a Deltei Dunării beneficiază de un potențial climatic
balnear ridicat pe tot parcursul primăverii, verii și toamnei, și un potențial scăzut spre mediu pe
perioada iernii. Perioada cu potențialul mai ridicat este perioada sezonului estival, când se
înregistrează și cea mai coborâtă valoare a indicelui cuprinsă între 0,04 și 0,1 în luna iulie la
Gorgova și Sulina.
3.3.2.2.Indicele Climato-Marin
Pentru calcularea acestui indice pentru stațiile Gorgova, Gura Portiței, Jurilovca,
Mahmudia, Sfântu Gheorghe, Sulina și Tulcea, au fost avute în vedere datele climatice din
perioada 2001-2010 (Tabelul nr 12), acesta calculându-se după următoarea formulă:
ICM=(Tj+Tm+Hj)-(Pl+Vj+Bj+Nj), unde:
Tj= Temperatura medie a aerului
Tm=Temperatura medie a apei mӑrii
Hj=Durata medie de strӑlucire a soarelui (prin împӑrțirea numӑrului total de zile cu soare la
numӑrul de zile)
Pl= Numӑrul de zile cu ploaie
Vj=Numӑrul de zile cu vânt puternic cu o vitezӑ mai mare de 16m/s
Bj=Numӑrul zilelor cu ceațӑ
39
Nj= Numӑrul zilelor cu zӑpadă
Tabelul nr.12.Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Climato-Marin (2001-2010) din
Delta Dunării (Sursa-Administrația Națională de Meteorologie)
Stație ICM I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

17, 17,
Tj 0,3 2,4 6,1 11,8 1 21,4 23,7 22,7 8 11,8 6,4 0,6
12, 20,
Tm 3,4 3,1 5,6 7,3 8 18,3 21,5 22,1 3 18,6 12,2 7,2
Hj 2,2 3,4 4,8 5,2 6,1 8,4 9,4 9,1 8,2 5,8 3,6 2,4
Pl 4,1 3,2 5,8 5,1 4,4 3,6 2,4 1,8 2,1 4,2 6,2 6,1
Gorgova Vj 1,2 1,3 1,1 1 1 0 0 0 1 1,1 1 1,2
Bj 3 3,1 2,8 1,9 1 1 0 0 1,1 2,1 3 2,8
Nj 4,2 3,4 3 1,2 0 0 0 0 0 1,1 1,3 2
- 28, 42,
Icm -6,6 2,1 3,8 15,1 6 43,5 52,2 52,1 1 27,7 10,7 -1,9
16, 18,
Tj 0,7 1,6 5,9 10,9 9 21,4 24,3 24,2 7 13,5 8,3 2,2
13, 18,0 21,0 20,
Tm 5,6 4,5 5,05 7,4 2 7 1 22,7 2 16,3 11,5 8,3
Hj 2,8 4 5,3 7,3 9,3 9,9 10,3 9,9 7,3 5,3 3,2 2,5
Pl 5,2 4,4 6,7 5,1 3,1 2,2 1,5 1,2 3,9 5,5 6,7 6,2
Gura Portiței Vj 1,5 1,5 1,5 1 1 0 0 0 0 1 1 0
Bj 4 3,9 2,4 2,7 1,1 1 0 1 1,5 1,3 4,9 3,6
Nj 5,9 5,2 2,8 2 0 0 0 0 0 1 1,5 5,4
- 30, 37,
Icm -5,4 4,7 2,3 9,3 2 41,2 49,1 50,3 8 20,6 5,8 3,3
16, 18,
Tj 1,1 1,6 5,5 10,4 7 21 23,9 23,9 7 13,7 8,6 3
13, 18,0 21,0 20,
Tm 5,6 4,5 5,05 7,4 2 7 1 22,7 2 16,3 11,5 8,3
Hj 2,5 3,7 5,1 7,3 9,8 10,5 10,9 10,2 7,6 5,3 3,1 2,3
Pl 3,9 3,4 4,7 3,4 1,9 2 0 1 1,3 4,6 5,3 5,7
Sulina Vj 4,6 4 3,4 2,7 1,2 2,3 1,5 1,2 2,8 1,9 2,8 3,3
Bj 3,2 4 2,1 2,4 1 2 0 1 2,5 1,6 4,3 3,1
Nj 1,5 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1,5
- 33, 37,
Icm -7 5,2 0,4 11,2 4 36,7 51 48,3 9 23,4 6,6 1,5
17, 16,
Tj -0,04 1,4 6,2 11,6 7 21,8 24,3 23,4 8 12,1 6,7 1,2
12, 19,
Tm 2,7 3,5 4,7 8,9 8 18,1 21,3 22,2 8 16,1 10,8 7,9
Hj 2,5 3,8 5,2 5,3 9 9,8 10,1 8,5 7,5 4,8 3,2 2
Pl 3,1 1,7 3,6 3,8 2,4 2,2 2,4 2,6 3,3 3,1 4,8 5,5
40
Tulcea Vj 1,5 1,5 1,7 1,3 1,1 1 0 0 0,9 1,2 1,5 1,4
Bj 3,9 3,4 3,1 2,2 1,5 1,2 0 0 1,1 1,4 2,1 2,8
Nj 4,4 3,8 1,8 0 0 0 0 0 0 0 1,8 2,3
- 34, 38,
Icm -7,7 1,7 5,9 18,5 5 45,3 53,3 51,5 8 27,3 10,5 -0,9
Indicele climato-marin a fost conceput pentru a evalua calitatea mediului de litoral pentru a
avea în vedere buna desfășurare a activităților turistice specifice în zona deltei. Atunci când
valoarea indicelui depășește pragul de 20 de unități înseamnă ca există un potențial climato
marin, iar atunci când această valoarea coboară sub 20 de unități înseamnă că nu pot fi
desfășurate activități turistice în acestă zonă.
În urma valorilor ce au fost calculate, s-a ajuns la concluzia că pe întregul sezon estival,
valoarea trece de 20 de unități, ceea ce înseamnă ca zona Deltei Dunării este favorabilă pentru
practicarea activităților turistice (Figura nr 11).
60
50
40
30
Gorgova
20 Gura Portiței
Sulina
10 Tulcea
-10
-20
Figura nr.11.Evoluția lunară multianuală a Indicelui Climato-Marin în sezonul estival în Delta

Dunării (2001-2010)
În afară de sezonul estival, atunci când valorile acestui indice coincide cu practicarea
activităților turistice, este observant faptul că în restul anului ele coboară până la -10,3 în luna
ianuarie la Mahmudia.
O caracteristică a indicelui climato-marin este dată de faptul că activitățile turistice pot fi
practicate în condiții optime de la finalul lunii aprilie până spre prima jumătate a lunii octombrie,
atunci când valorile indicelui climato-marin depășesc valoarea de 20 de unități, iar activitățile
turistice nu mai pot fi desfășurate în nicio situație.
41
Cauza scăderii indicelui sub valoarea de 20 de unități, este dedusă din faptul că Pământul
se îndepărteaza față de Soare, acestu lucru însemnând o durata de strălucire mai mică, deci scade
numărul de ore al zilei și crește numărul de ore al nopții. Datorită îndepărtății de bolta cerească,
scade numărul de ore cu radiații solare și implicit temperatura aerului, precum și temperatura
apei. Din cauza activității ciclonice și anticiclonice, crește procentul fenomenelor meteorologice
cum ar fi de exemplu: precipitțiile atmosferice, vântul puternic, ceața în număr mai ridicat de
zile, precum și zilele cu ninsoare. Ca urmare a celor spuse anterior, aceasta ar fi cauza scăderii
indicelui climato-marin sub valoarea de 20 de unități în afara sezonului estival.
Din punct de vedere anotimpual, primăvara la Gorgova se înregistrează o medie de 15,8,
la Gura Portiței de 13,9, la Sulina de 15 unități , iar la Tulcea de 19,6 unități. Trecând la
următorul anotimp și anume cel de vară, se observă valori din ce în ce mai mari, care sunt
propice pentru practicarea activităților turistice. Au fost aduse în evidență următoarele valori:
Gorgova 49,2, la Gura Portiței de 46,8, la Sulina de 45,3 și la Tulcea de 50,03 unități. În
anotimpul de toamnă, valorile trec ușor de pragul de 20 de unități, ceea ce înseamnă ca mai se
pot desfășura activități turistice numai în prima jumătate a toamnei. Se aduc în prim plan
următoarele valori ale indicelui climato-marin: Gorgova 26,8, Gura Portiței 21,4, la Sulina 22,6
și la Tulcea 25,3. În ceea ce privește anotimpul de iarnă, lucrurile de schimbă radical, deoarece
valorile scad sub 20 de unități, chiar sub 0 unități, ceea ce însemană ca sunt imposibile de
desfășurat activități turistice din cauza temperaturilor scăzute, a ceții, a zilelor cu ninsoare, a
vântului puternic și a duratei mici de strălucire a soarelui pe bolta cerească. Următoarele valori
ce au fost scoase în evidență sunt: Gorgova -3,5, la Gura Portiței -2,2, la Sulina -3,5 și la Tulcea
-3,4.
Media multianuală a Indicelui climato-marin la Gorgova este de 22,1 unități, la Gura
Portiței este de 19,9, la Sulina este de 19,8, iar la Tulcea este de 22,9 unități (Figura nr 12).
42
24
22.9
23
22.1
22
21
19.9 19.8
20
19
18
Gorgova Gura Portiței Sulina Tulcea
Figura nr.12. Evoluția multianuală a Indicelui Climato-Marin în zona Deltei Dunării (2001-2010)
În urma graficului rezultat, tendința generală este de creștere de la sud spre nord,
diferența fiind de doar 3,4 unități. De asemenea diferența este mică, dar în cazul indicelui
climato-marin, unde valorile coboară sub 20 de unități, scoate în evidență faptul că activitățile
turistice nu se pot desfășura în condiții optime în acestă zonă. În urma celor menționate anterior,
se constată faptul că valoarea indicelui climato-marin crește de la sud la nord, și ca atare, crește
și potențialul turistic.
În perioada verii, media maximă a indicelui climato-marin este de 53,3 unități în iulie la
Tulcea, iar media minimă pe parcursul verii este de 36,7 unități la Sulina în luna iunie. Datorită
faptului că sezonul estival debutează cu luna mai și se încheie cu luna august, media minimă în
sezonul estival este de doar 33,4 unități în luna mai la Sulina. (Figura nr 13).
43
60
Mai
50
Iunie
40
Iulie
30
20 August
10 Septembrie
0 Octombrie
Figura nr.13.Evoluția lunară multianuală a Indicelui Climato-Marin în sezonul estival în Delta

Dunării (2001-2010)
În luna mai, valoarea indicelui climato-marin este repartizată neuniform, astfel că, în
sudul deltei valorile sunt mai mici, pe când în est și nord-vest, valorile sunt mai mari, fapt ce
indică un potențial climato-turistic ridicat, mai ales la Sulina și Tulcea.
În luna iunie, valorile indicelui cresc de la est spre vest și scad de la nord la sud. Cu toate
acestea, tendința este de creștere de la est la vest, datorită diferenței dintre valoarea rezultată la
Tulcea și Sulina , diferență de doar 8,6 unități. În felul acesta, în luna iunie, valorile cresc de la
est la vest.
În luna iulie, la Sulina, valoarea indicelui este mai ridicată, în comparație cu Gura
Portiței. Tot în luna iulie se scoate în evidență cea mai mare valoare a indicelui climato-marin de
53,3 unități, la Tulcea, ceea ce se deduce că dintre toate stațiile avute în vedere, Tulcea
beneficiază de cel mai mare potențial climato-turistic în luna iulie.
În luna august situația se schimbă, astfel că valoarea indicelui scade de la est spre sud-
vest și crește de la sud la nord.
În luna septembrie, valorile indicelui le depășesc pe cele din mai, rezultând astfel un
potențial turistic mai mare în luna septembrie decât în mai.
În luna octombrie, situația se inversează, astfel că, valorile sunt mai coborâte în luna mai,
dar rămân peste 20 de unități. Dintre toate stațiile amintite, la Gorgova se remarcă cel mai ridicat
potențial climato-turistic în luna octombrie, valoarea indicelui fiind de 27,7 unități, iar la Gura
44
Portiței, cel mai scăzut potențial climato-turistic, cu o valoarea a indicelui climato-marin de doar
20,6 unități.
În urma celor menționate anterior, se constată faptul că potențialul turistic exprimat prin
indicele climato-marin se regăsește pe toată durata sezonului estival și se prelungește pana în
prima jumătate a toamnei. Tendința de creștere este de la est la vest în luna iunie și de la est către
sud-vest în august. Luna cu cel mai ridicat potențial climato-turistic este iulie, unde la Tulcea s-a
înregistrat o valoare medie multianuală a indicelui climato-marin de 53,3 unități.
3.3.2.3.Indicele Clause-Gueroul
Pentru calcularea potențialului climato-turistic în funcție de Indicele Clause-Gueroul, au
fost avute în vedere datele climatice pentru perioada 2001-2010 la următoarele stații
meteorologice: Gorgova, Gura Portiței, Sulina și Tulcea (Tabelul nr 13). Acest indice a fost
calculat după următoarea formulă și anume: ICG=(S+T-5D)/5, unde:
S=Durata de strălucire a soarelui (exprimată în ore)
T=Temperatura medie lunară (exprimat în grade Celsius)
D=Durata de precipitații căzute în timpul zilei
Tabelul nr.13.Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Clause-Gueroul în Delta Dunării
(2001-2010)- Sursa Adminstrația Națională de Meteorologie
ICG=(S+T
Stație -5D)/5 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
119,0 175, 232, 304, 321, 375, 330, 223, 172, 111,
91 2 4 8 4 1 8 7 3 2 2 83,3
Gorgov 23,0
a T 0,2 1,6 6,1 10,1 16,8 21,1 23,4 5 17,5 12,4 7,5 1,3
31,
D 1 21,7 33,9 29,7 44,4 41,9 82,9 49,4 71,5 39,1 33,8 40,2
40,
ICG 8 47,44 71,8 90,9 122 128 161 134 104 74,6 50,8 41,6
87, 163, 219, 287, 295, 318, 305, 218, 164, 100,
S 8 111,8 4 1 5 7 9 7 7 5 7 78,2
Gura
Portiței T 0,7 1,6 5,9 10,9 16,9 21,4 24,3 24,2 18,7 13,5 8,3 2,2
D 24 22 35 26,2 21,3 28,7 27,3 39,3 50,3 21,1 33,9 42
41,
ICG 7 44,6 68,8 72,1 92,1 92,1 95,8 95,2 97,7 66,8 55,7 58,1
158, 218, 303, 313, 339, 317, 226, 164,
S 79 103,3 5 1 8 9 2 4 8 9 96,7 71,6
45
Sulina T 1,1 1,6 5,5 10,4 16,7 21 23,9 23,9 18,7 13,7 8,6 3
16,
D 1 11,6 22,9 11,3 12,9 18,7 16,3 31,7 17,5 21,6 18,6 22,8
32,
ICG 1 32,5 55,7 56,9 77 85,6 88,8 99,9 66,5 57,3 39,6 37,6
83, 169, 222, 297, 311, 335, 320, 220, 168,
S 9 110,1 2 6 7 2 8 4 1 7 98,3 74,1
17,0
Tulcea T 0,1 1,5 6 10,9 9 21,2 23,9 22,2 17,4 11,9 7,3 1,3
33,
D 1 26,4 38,5 33,1 47,3 51,7 59,9 48,2 47,7 42,8 38,4 51,5
37,
ICG 5 43,78 67,8 83,7 112 118 133 124 94,4 69,7 47,3 40,6
Prin intermediul Indicelui Clause-Gueroul s-a putut afla potențialul climato-turistic în
funcție de durata de strălucire a soarelui, temperatura medie a aerului cât și prin prezența sau
lipsa precipitațiilor. Pentru a observa dacă zona de studiu beneficiază de un potențial climato-
turistic crescut, valoarea acestui indice trebuie sa treacă de pragul de 100 de unități.
În urma analizei indicelui Clause-Gueroul, s-a ajuns la concluzia că, valoarea de 100 de
unități a fost depășită doar la stațiile Gorgova și Tulcea, la Gorgova înregistrându-se valoarea de
161 de unități în luna iulie (Figura nr 14).
180
160
140
120
100
80 Gorgova
Gura Portiței
60 Sulina
40 Tulcea
20
0
Figura nr.14.Evoluția lunară multianuală a Indicelui Clause Gueroul în zona Deltei Dunării
(2001-2010)
46
Din punct de vedere anotimpual, primăvara la Gorgova se înregistreaza o medie a

Indicelui Clause-Gueroul de 94,9 unități, la Gura Portiței de 77,1 unități, la Sulina de 63,2 uități
și la Tulcea de 87,8 unități. Vara la Gorgova are o medie de 141 unități, la Gura Portiței de 94,4
unități, la Sulina media este de 91,5 unități și la Tulcea media este de 15 unități. Pe perioada
anotimpului de toamnă, la Gorgova media este de 76,4 unități, la Gura Portiței media este de
73,3 unități, la Sulina media este de 53,5 unități și la Tulcea media este de 70,4 unități. În
anotimpul de iarnă media Indicelui Clause-Gueroul este la Gorgova de 43,2 unități, la Gura
Portiței este de 48,1 unități, la Sulina este de 34,1 unități și la Tulcea media este de 40,5 unități.
Media multianuală este de 88,9 unități la Gorgova, la Gura portiței este de 73,3 unități, la
Sulina este de 60,7, iar la Tulcea media este de 70,4 unități.
Ca și la ceilalți indici discutați anterior, tendința de creștere generală a potențialului
climato-turistic este de la sud la nord. Diferența dintre media multianuală de la Gorgova, față de
media multianuală de la Gura Portiței este foarte mare, de 28 de unități. Cu toate acestea, valorile
indicelui sunt acceptabile, indicând astfel un potențial climato-turistic mediu (Figura nr 15).
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Figura nr.15.Evoluția multianuală a Indicelui Clause-Gueroul în zona Deltei Dunării (2001-

2010)
Valoarea Indicelui Clause-Gueroul este dispusă neuniform, astfel că, în luna mai se
observă o creștere de la sud la nord, la fel ca în toate celelalte luni până în septembrie.
47
În luna iunie, valoarea Indicelui Clause-Gueroul este distribuită neuniform, crescând

astfel de la sud la nord, cu o diferență între Gorgova și Gura Portiței de 36 de unități. În această
lună, media multianuală la Gorgova depășește cu mult 100 de unități, mai exact 128 de unități,
ceea ce înseamnă un potențial climato-turistic crescut. De asemenea, valorile de la celelalte stații
depășesc 80 de unități, ceea ce denotă ca și acestea beneficiază de un potențial climato-turistic
mediu.
În luna iulie, valorile sunt ca și in cazul lunii iunie, cu o creștere la fel de la sud la nord,
cu o diferență ai mare între Gorgova și Gura Portiței de 58 de unități. În această lună este
consemnată cea mai ridicată valoare medie lunară multianuală de 161 de unități la Gorgova.
În cazul lunii august, sectorul nordic al Deltei Dunării (Gorgova și Tulcea), beneficiază
de valori de peste 100 de unități, pe când sectorul sudic al Deltei Dunării (Sulina și Gura
Portiței), beneficiază de valori sub 100 de unități.
Comparând cele două sectoare, se scoate în evidență faptul că, sectorul nordic dispune de
un potențial climato-turistic ridicat, pe când sectorul sudic, dispune de un potențial climato-
turistic mediu, aproape ridicat.
A fost luată în calcul și luna septembrie, datorită faptului că, valoarea Indicelui Clause-
Gueroul trece de limita de 100 de unități doar la stația Gorgova, ceea ce înseamnă că se pot
desfășura activități turistice și în acestă lună.
În concluzie, evoluția potențialului climato-turistic în funcție de Indicele Clause-Gueroul
este de creștere de la sud la nord pe întreaga perioadă a sezonului estival, beneficiind de un astfel
de potențial și în luna septembrie, mai ales partea nordică a Deltei Dunării. Partea sudică, pe
deoparte, se bucură de un potențial climato-turistic mediu, foarte aproape de un potențial ridicat,
pe când sectorul nordic dispune de un potențial climato-turistic ridicat (Figura nr 16).
48
180
161
160
134
133
128
140
124
122
118
112
120
104
99.9
97.7
95.8
95.2
94.4
92.1
92.1
88.8
85.6
100 Mai
Iunie
77
66.5
80 Iulie
60 August
Septembrie
40
20
0
Figura nr.16.Evoluția multianuală a Indicelui Clause-Gueroul în sezonul estival în zona Deltei

Dunării (2001-2010
3.3.2.4.Indicele vreme de vară
Pentru aflarea Indicelui vreme de vară, au fost avute în vedere datele climatice ale
principalelor stații din Delta Dunării: Gorgova, Gura Portiței, Sulina și Tulcea, pe o perioadă
cuprinsă între 2001-2010 (Tabelul nr 14). Acest indice s-a calculat după următoarea formulă: I=
W1temperatura+W2 soare+W3ploaie
Tabelul nr.14.Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Vreme de Vară în zona Deltei
Dunării (2001-2010
Stație I=W1+W2+W3 Mai Iunie Iulie August
Gorgova W1 16,8 21,1 23,4 23,05
W2 304,4 321,1 375,8 330,7
W3 44,4 41,9 82,9 49,4
I 365,6 384,1 482,1 403,15
W1 16,9 21,4 24,3 24,2
Gura
Portiței W2 287,5 295,7 318,9 305,7
W3 31,3 28,7 27,3 39,3
I 335,7 345,8 370,5 369,2
W1 16,7 21 23,9 23,9
Sulina W2 303,8 313,9 339,2 317,4
W3 12,9 18,7 16,3 31,7
I 333,4 353,6 379,4 373
49
W1 17,09 21,2 23,9 22,2

Tulcea W2 297,7 311,2 335,8 320,4
W3 47,3 51,7 59,9 48,2
I 362,09 384,1 419,6 390,8
Spre deosebire de ceilalți indici, în zona Deltei Dunării, valorile Indicelui vreme de vară
este distribuit prin valori mari în extremitatea nordică a deltei și valori mici în partea centrală și
extremitatea sudică. Se poate observă că de la Gorgova până la Sulina, valorile scad treptat, iar
de la Sulina la Gura Portiței, valorile Indicelui vreme de vară cresc din nou cu aproximativ 2
unități (Figura nr 17).
600
500
400
Mai
300 Iunie
Iulie
August
200
100
0
Figura nr.17.Evoluția lunară multianuală a Indicelui Vreme de Vară în sezonul estival în zona
Deltei Dunării (2001-2010)
În luna mai, valorile care au fost calculate, trec de 300 de unități, ceea ce înseamnă că
organismul uman resimte confort și poate practica activități specifice de litoral în condiții
optime, chiar de la debutul lunii mai. Cele mai mari valori sunt întâlnite în nordul deltei, mai ales
la stațiile Gorgova și Tulcea, iar valori mai mici la Sulina și Gura Portiței.
În luna iunie, valorile cresc cu aproximativ 10-20 de unități, valorile cele mai mari fiind
în continuare la Gorgova și Tulcea, urmate de Sulina și Gura Portiței.
În luna iulie se constată cel mai mare potențial climato-turistic din punct de vedere al
Indicelui vreme de vară la Gorgova, ajungând la 482,1 unități. În continuare, se păstrează ordinea
descrescătoare la fel ca în luna iunie.
50
În luna august, valorile indicelui coboară cu peste 70 de unități față de luna precedent,
mai ales la Gorgova, existând această diferență foarte mare în decurs de o lună. În rest, ordinea
descrescătoare se păstrează aceeași, de la nord către sud.
În concluzie, în zona Deltei Dunării, Indicele vreme de vară arată faptul că, organismul
uman resimte confort și poate practica în condiții optime activități turistice specifice de litoral pe
întreaga durată a sezonului estival, stațiunea cu cel mai ridicat potențial climato-turistic este
Gorgova, urmată de Tulcea, Sulina și nu în ultimul rând, de Gura Portiței.
3.3.2.5.Indicele Termohigrometric
Pentru calcularea potențialului climato-turistic în funcție de Indicele Termohigrometric,
au fost avute în prim plan temperatura aerului și umezeala relativă exprimată în procente la
principalele stații din Delta Dunării în intervalul 1994-2015 (Tabelul nr 15), acestea fiind
calculate după următoarea formulă: THI (°C) = Tuse – ( 0.55 – 0.0055 · UR ) · ( Tuse – 14.5 ),
unde:
Tuse= Temperatura aerului
Ur= Umezeala relativǎ a aerului ( exprimatǎ ȋn procente)
Tabelul nr.15.Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Termohigrometric în zona

Deltei Dunării (1994-2015) (Sursa: Administrația Națională de Meteorologie)
Stație THI I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ur 86,7 80,5 75 73,9 69,8 72,3 74 76,5 81,8 83,4 85,9 87,1
Gorgova T 0,3 2,4 6,1 11,8 17,1 21,4 23,7 22,7 17,8 11,8 6,4 0,6
THI 1,3 3,6 7,2 12,1 16,6 19,8 22,3 21,6 17,4 12,04 7,02 1,5
Ur 87 83,1 78,5 78,9 69,9 71,2 71,3 71,1 76,5 79,9 83 84,5
Gura
Portiței T 0,7 3,1 6 10,9 16,6 20,8 23,9 23 18,8 12,7 6,7 1,2
THI 1,6 4,1 7 11,3 21,7 19,8 22,4 21,6 18,2 12,8 7,4 2,3
Ur 81,9 74,7 70,8 69,4 61,2 65,2 62,5 65,1 71,7 72,8 76,3 79,1
Jurilovca T 0,06 2,1 5,7 10,7 16,7 20,8 23,9 22,7 17,9 13,1 7,3 0,9
THI 1,4 3,8 7,1 14,3 16,2 19,8 21,9 21,1 17,3 13,3 8,2 2,4
Ur 81,6 75,4 71,1 67,8 64,2 62,6 61,5 66,8 69,9 70,9 82,07 85,7
Mahmudia T -0,8 1,5 5,3 10,6 16,4 20,03 23,1 21,6 17,2 11,3 6 -0,1
THI 1,2 3,2 6,7 11,2 16 18,8 21,2 20,3 16,7 11,8 6,8 1,04
Ur 85,6 79,9 78,8 79,2 70,7 70,8 71,2 73,6 76,8 77,9 81,03 85,2
Sfântu
Gheorghe T 1,1 2,5 5,5 10,7 16,6 20,7 23,6 22,5 18,01 12,2 7,2 2,2
51
THI 2,1 3,8 6,5 11,1 16,2 19,7 22,1 21,3 17,5 12,4 7,9 3,2
Ur 87,6 85,8 82,03 80,1 78,2 76,9 80,2 75,2 77,9 80,7 84,6 86,7
Sulina T 0,9 1,5 5,08 10,4 15,9 21,01 23,6 23,4 18,7 12,7 8,1 2,9
THI 1,8 2,5 6,01 10,8 15,7 20,1 22,6 22,1 18,1 12,8 8,6 3,7
Ur 86,9 83,2 74,3 69,3 67 65,8 64,6 65,4 71,1 78,8 83,8 86,8
-
Tulcea T 0,04 1,4 6,2 11,6 17,7 21,8 24,3 23,4 16,8 12,1 6,7 1,2
THI 1 2,6 7,3 12,08 17,1 20,4 22,3 21,7 16,4 12,3 7,3 2,1
Prin determinarea Indicelui Termohigrometric se poate afla mai ușor potențialul climato-
turistic, pentru că, acesta prin rezultatele obținute în urma calculării, sunt scoase în evidență
tipurile de bioclimat în care se află Delta Dunării în anumite perioade ale anului. În momentul în
care, rezultatul obținut se află în intervalul 15-20, înseamnă că bioclimatul este de confort, iar
dacă valoarea de 20 de unități este depășită, organismul uman resimte o stare de disconfort
exprimată prin stare de cald, numindu-se și bioclimat cald. Prin urmare, atunci când rezultatul
obținut coboară sub 20 de unități, dar nu mai mult de 13, bioclimatul este de răcoare, ceea ce
înseamnă că organismul uman resimte disconfort prin răcire, iar în situațiile în care rezultatul
coboară sub 13 unități, disconfortul resimțit este de frig sau se mai poate spune că bioclimatul
este de frig (Figura nr 18)
25
20
Gorgova
15 Gura Portiței
Jurilovca
10
Mahmudia
5 Sfântu Gheorghe
Sulina
0 Tulcea
Figura nr.18.Evoluția lunară multianuală a Indicelui Termohigrometric în sezonul estival în zona

Din punct de vedere anotimpual, la Gorgova, primăvara, media Indicelui
Termohigrometric este de 11,9, la Gura Portiței este de 13,3, la Jurilovca media este de 12,5, la
Mahmudia este de 11,3, la Sfântu Gheorghe este de 11,2, la Sulina este de 10,8, iar la Tulcea
52
media este de 12,1. Vara la Gorgova, media Indicelui Termohigrometric este de 21,2, la Gura
Portiței este de 21,2, la Jurilovca este de 20,9, la Mahmudia este de 20,1, la Sfântu Gheorghe este
de 21,03, la Sulina media este de 21,6, iar la Tulcea este de 21,4. Toamna la Gorgova a rezultat o
medie de 12,1, la Gura Portiței de 12,8, la Jurilovca de 12,9, la Mahmudia de 11,7, la Sfântu
Gheorghe de 12,6, la Sulina de 13,6 și nu în ultimul rând la Tulcea a rezultat o medie de 12. În
cadrul anotimpului de iarnă, media Indicelui Termohigrometric la Gorgova este de 2,1, la Gura
Portiței este de 2,6, la Jurilovca este de 2,5, la Mahmudia este de 1,8, la Sfântu Gheorghe de
3,03, la Sulina de 2,6 și la Tulcea media Indicelui Termohigrometric este de 1,9.
Media multianuală la Gorgova este de 11,8, la Gura Portiței este de 12,5, la Jurilovca este
de 12,2, la Mahmudia este de 11,2, la Sfântu Gheorghe este de 11,9, la Sulina este de 12,07, iar
la Tulcea, media este de 11,8 (Figura nr 19)
13
12.5
12
11.5
11
10.5
Figura nr.19.Evoluția multianuală a Indicelui Termohigrometric în zona Deltei Dunării (1994-

2015)
În zona Deltei Dunării, potențialul climato-turistic exprimat prin Indicele
Termohigrometric creste de la nord la sud, adică de la Gorgova unde se înregistrează cea mai
mică valoare de 11 ,8 unități, iar la Gura Portiței se înregistrează cea mai mare valoare de 12,5
unități.
În tot sezonul estival, valorile Indicelui Termohigrometric arată un confort bioclimatic
din mai până în septembrie. Cu toate că sezonul estival ține din mai până în august, calculele
realizate asupra Indicelui Termohigrometric arată faptul că se pot practica activități specifice
turismului de litoral chiar până în septembrie (Figura nr 20).
53
25
20
15
10 Mai
Iunie
Iulie
5
August
Septembrie
0
Figura nr 20- Evoluția multianuală a Indicelui Termohigrometric în sezonul estival în zona

În luna mai, este observat faptul că evoluția potențialului climato-turistic este de creștere în
sudul Deltei Dunării și de scădere în nord și est. Cu toate acestea, rezultatele obținute depășesc
15 unități, ceea ce înseamnă că se pot practica activități specifice turismului de litoral în condiții
optime.
În luna iunie, tendința este aceeași, dar de această dată valorile cresc cu 2-4 unități de la o
stație la alta, astfel că în afară de Sulina și Tulcea unde se resimte un disconfort prin căldură,
deoarece valorile depășesc 20 de unități, la toate celelalte stații se păstrează un bioclimat potrivit
curelor balneare.
În luna iulie, la toate stațiile din Delta Dunării, valorile Indicelui Termohigrometric trec de
20 de unități, ceea ce înseamnă disconfort prin căldură. Cel mai ridicat disconfort se înregistrează
la Sulina, cu o valoare de 22,6 unități.
În luna august, se înregistrează la fel valori de peste 20 de unități, iar cea mai ridicată
valoare a Indicelui Termohigrometric este consemnată tot la Sulina, de 22,1 unități.
Cu toate că luna septembrie se încadrează în anotimpul de toamnă și nu aparține sezonului
estival, din punct de vedere al Indicelui Termohigrometric în zona Deltei Dunării se înregistrează
un confort bioclimatic corespunzător practicării activităților specifice turismului de litoral. Cel
mai ridicat potențial climato-turistic se înregistrează în sud la Gura Portiței, cu o valoare de 18,2
unități, iar cel mai scăzut potențial în nord la Tulcea, cu o valoare de 16,4 unități.
54
În concluzie, se poate constata faptul că evoluția potențialului climato-turistic exprimat

prin Indicele Termohigrometric, este de creștere de la nord la sud. Se poate spune că Delta
Dunării, se bucură de un potențial climato-turistic, atât pe timpul sezonului estival, cât și în luna
septembrie. În lunile iulie și august se resimte un disconfort prin căldură, cu valori ce trec de
pragul de 20 de unități, dar cu puțin peste această valoare, cu 1-2 unități, ceea ce nu reprezintă un
risc pentru populație.
3.3.2.6.Summer Simmer Estival

Cu ajutorul indicelui Summer Simmer Estival se poate calcula potențialul
climato-turistic, aflându-se în felul acesta gradul de căldură resimțit de organismul uman. Pentru
aflarea indicelui Summer Simmer Estival, au fost avute în vedere datele de la stațiile
meteorologice din zona Deltei Dunării din perioada 1994-2015 (Tabelul nr 16) și anume:
Gorgova, Gura Portiței, Jurilovca, Mahmudia, Sfântu Gheorghe, Sulina și Tulcea. Acest indice s-
a calculat după următoarea formulă: SSI = 1.98 · (Tuse - (0.55 - 0.0055 · (UR)) · (Tuse-58)) -
56.83 unde:
Tuse= Temperatura aerului exprimatӑ în grade Fahreneit
Ur= Umezeala relativǎ a aerului.
Tabelul nr.16.Valorile medii lunare multianuale ale Summer Simmer Estival în zona Deltei
Dunării (1994-2015) (Sursa-Administrația Națională de Meteorologie)
VII
Stație SSI I II III IV V VI VII I IX X XI XII
80, 76, 83,
Ur 86,7 5 75 73,9 69,8 72,3 74 5 81,8 4 85,9 87,1
Tus 36, 72, 64,0 53,
Gorgova e 32,5 3 42,9 53,2 62,7 70,5 74,6 8 4 2 43,5 33,8
19, 83, 49,
SSI 11,2 6 32,2 52,7 65,7 78,9 86,1 5 68,7 3 31,5 13,4
83, 71, 79,
Ur 87 1 78,5 78,9 69,9 71,2 71,3 1 76,5 9 83 84,5
Gura Tus 37, 75,0 73, 54, 44,0
Portiței e 33,2 5 42,8 51,6 61,8 69,4 2 4 65,8 8 6 34,1
21, 83, 52,
SSI 12,4 1 31,4 46,8 64,2 77 86,3 6 71,4 3 32,9 14,7
74, 65, 72,
Ur 81,9 7 70,8 69,4 61,2 65,2 62,5 1 71,7 8 76,3 79,1
Tus 35, 62,0 75,0 72, 55,
Jurilovca e 32,1 7 42,2 51,2 6 69,4 2 8 64,2 5 45,1 33,6
55
81, 53,
SSI 11,8 20 31,7 46,8 64,3 76,2 84,7 6 68,3 8 35,7 15,2
75, 66, 70, 82,0
Ur 81,6 4 71,1 67,8 64,2 62,6 61,5 8 69,9 9 7 85,7
Tus 34, 51,0 68,0 70, 52,
Mahmudia e 30,5 7 41,5 8 61,5 5 73,5 8 62,9 3 42,8 31,8
18, 78, 48,
SSI 9,07 1 30,5 46,7 63,5 73,8 82,2 7 66,1 5 30,8 10,2
79, 73, 77, 81,0
Ur 85,6 9 78,8 79,2 70,7 70,8 71,2 6 76,8 9 3 85,2
Sfântu Tus 36, 72, 53,
Gheorghe e 33,9 5 41,9 51,2 61,8 69,2 74,4 5 64,4 9 44,9 35,9
14,0 20, 82, 69,0 50,
SSI 7 1 29,8 45,4 64,3 76,6 85,3 5 6 8 34,7 17,8
85, 82,0 75, 80,
Ur 87,6 8 3 80,1 78,2 76,9 80,2 2 77,9 7 84,6 86,7
Tus 34, 74, 54,
Sulina e 33,6 7 41,1 50,7 60,6 69,8 74,4 1 65,6 8 46,5 37,2
15, 85, 52,
SSI 12,9 4 27,8 45,1 62,5 78,4 86,9 5 71,2 3 37,1 19,8
83, 67,0 65, 78,
Ur 86,9 2 74,3 69,3 1 65,8 64,6 4 71,1 8 83,8 86,8
Tus 34, 74, 53, 44,0
Tulcea e 31,9 5 43,1 52,8 63,8 71,2 75,7 1 62,2 7 6 34,1
10,0 15, 83, 50,
SSI 5 7 32,6 49,4 67,4 79,2 86,2 8 65 4 32,8 14,1
Cu ajutorul formulei Indicelui Summer Simmer Estival, se poate preciza daca organismul
uman resimte frig, confort ori căldură. În raport de aceste trei categorii de stres se poate afla și
gradul de potențial instalat în zona de studiu, prin urmare se remarca faptul că în cea mai mare
perioadă a anului în Delta Dunării se resimte frigul, confortul se resimte destul de târziu,
începând din luna iunie, iar în iulie, marea majoritate a valorilor trec de pragul de confort, iar
organismul uman resimte căldură, ca mai apoi, începând din luna septembrie se resimte iarăși
frigul (Figura nr 21).
56
100
90
80
70
60 Gorgova
50 Gura Portiței
Jurilovca
40
Mahmudia
30 Sfântu Gheorghe
20 Sulina
10 Tulcea
0
Figura nr.21. Evoluția lunară multianuală a Indicelui Summer Simmer Estival în zona Deltei
Dunării (1994-2015)
Din punct de vedere anotimpual, primăvara, la Gorgova media Indicelui Summer Simmer
Estival este de 50,2 unități, la Gura Portiței este de 47,4, la Jurilovca de 47,6, la Mahmudia de
46,9 unități, la Sfântu Gheorghe este de 46,5, la Sulina de 45,1 și la Tulcea, media este de 49,8
unități. Vara, la Gorgova, media Indicelui Summer Simmer Estival este de 82,8 unități, la Gura
Portiței este de 82,3, la Jurilovca de 80,8, la Mahmudia este de 78,2, la Sfântu Gheorghe este de
81,4, la Sulina de 83,6, iar la Tulcea, media este de 83,06 unități. În anotimpul de toamnă, media
Indicelui Summer Simmer Estival la Gorgova este de 49,8 unități, la Gura Portiței este de 52,2,
la Jurilovca de 52,6, la Mahmudia de 48,4, la Sfântu Gheorghe de 51,5, la Sulina de 53,5 și la
Tulcea, media este de 49,4 unități. Iarna, valoarea media a Indicelui Summer Simmer Estival la
Gorgova este de 14,7 unități, la Gura Portiței de 16,06, la Jurilovca este de 15,6, la Mahmudia de
12,4, la Sfântu Gheorghe de 17,3 unități, la Sulina de 16,03, iar la Tulcea, media este de 12,2
unități.
Media multianuală a Indicelui Summer Simmer Estival, la Gorgova este 49,4, la Gura
Portiței este de 49,5, la Jurilovca este de 49,1, la Mahmudia este de 46,5, la Sfântu Gheorghe,
media este de 49,2, la Sulina de 49,5 și la Tulcea de 48,8 unități.
Se observă un potențial climato-turistic cu valori ce sunt distribuite neuniform pe toată
zona Deltei Dunării, însă cu diferențe mici, de maxim 3 unități între Mahmudia și Gorgova.
Sulina și Gura Portiței beneficiază de cel mai mare potențial climato-turistic dintre toate celelalte
stații avute în vedere (Figura nr 22).
57
50
49.4 49.5 49.5
49.5 49.1 49.2
49 48.8
48.5
48
47.5
47
46.5
46.5
46
45.5
45
Figura nr.23.Evoluția multianuală a Indicelui Summer Simmer Estival în zona Deltei Dunării
(1994-2015)
În ceea ce privește sezonul estival, valorile Indicelui Summer Simmer Estival se
încadrează în intervalul de frig în luna mai, ca apoi în luna iunie să depășească intervalul de
confort, iar în cele din urmă, în luna iulie să se ajungă la stres caloric exprimat prin căldură.
În luna mai, valorile lunare multianuale ale Indicelui Summer Simmer Estival de la
stațiile din Delta Dunării prezintă valori sub 77 de unități, ceea ce înseamnă că, organismul uman
resimte incă un stres caloric exprimat prin frig, acest aspect indicând faptul că, din punct de
vedere al Indicelui Summer Simmer Estival, potențialul climato-turistic este scăzut, iar condițiile
de desfășurare de activități turistice sunt infime. Tendința generală a potențialului climato-turistic
este de creștere de la est spre nord-vest, adică de la Sulina spre Tulcea.
În luna iunie, mediile Indicelui Summer Simmer Estival cresc în aproape toate stațiile din
Delta Dunării și tot aici se instalează confortul, pentru că valorile trec de pragul de 77 de unități,
în afară de Jurilovca, Mahmudia și Sfântu Gheorghe, unde valorile se situează sub 77 de unități.
Tendința generală de această dată este de creștere dinspre centru spre nord-vest, adică de la
Mahmudia la Tulcea. Stația cu cel mai ridicat potențial climato-turistic este Tulcea, având o
valoarea de 79,2 unități (Figura nr 24).
58
100
90
80
70
60
50
40 Mai
30 Iunie
20 Iulie
10 August
0
Figura nr.24.Evoluția lunară multianuală a Indicelui Summer Simmer Estival în zona Deltei
Dunării (1994-2015)
În ceea ce privește luna iulie, se înregistrează cele mai mari valori ale indicelui, valori ce
trec în aproape toate stațiile de 83 de unități, ceea ce înseamnă că, organismul uman resimte de
această dată un stres caloric exprimat prin căldură. Excepție face însă stația Mahmudia, unde se
înregistrează o valoare sub 83 de unități, mai exact de 82,2 unități, ceea ce reprezintă un confort
bioclimatic. Tendința de creștere a valorilor este de la vest la est, adică de la Mahmudia la
Sulina, unde se înregistrează și cel mai ridicat potențial climato-turistic, având o valoare de 86,9
unități.
În luna august, se mai înregistrează valori ale Indicelui Summer Simmer Estival de peste
83 de unități la majoritatea stațiilor, dar nu la aceeași cotă ca în luna iulie, ceea ce înseamnă că
stresul caloric exprimat prin căldură nu mai este atât de accentuat. Tendința generală de creștere
este aceeași ca în luna iulie, de la vest la est, mai exact de la Mahmudia la Sulina, unde este
consemnată și cea mai mare valoare, de 85,5 unități, ceea ce înseamnă că, aici stresul caloric
exprimat prin căldură este destul de accentuat.
În concluzie, din punct de vedere al Indicelui Summer Simmer Estival, potențialul
climato-turistic apare încă din prima jumătate a sezonului esival și trece de limita de confort în
luna iulie. În luna mai se resimte încă un stres caloric exprimat prin frig, în iunie se instalează
confortul climatic, deoarece, valorile depășesc pragul de 77 de unități, ca apoi, în lunile iulie și
august, să se instaleze stresul caloric exprimat prin căldură, deoarece valorile depășesc 83 de
59
unități, ajungând chiar aproape de 87 de unități, mai exact la Sulina de 86,9 unități, ceea ce
înseamnă un stres caloric exprimat prin căldură deosebit de accentuat.
3.3.2.7.Indicele Scharlau Estival

Pentru determinarea Indicelui Scharlau Estival, au fost avute în vedere datele climatice de
la principalele stații meteorologice din Delta Dunării: Gorgova, Gura Portiței, Jurilovca,
Mahmudia, Sfântu Gheorghe, Sulina și Tulcea din perioada 1994-2015 (Tabelul nr 17), acesta
calculându-se după următoarea formulă: ISE= Tc-Tuse, unde:
Tc= temperatura critică (Tc= (-17.089*LN (umiditatea relativă))+94.979)
Tabelul nr.17.Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Scharlau Estival în zona
Deltei Dunării (1994-2015) (Sursa-Administrația Națională de Meteorologie)
Stație ISE I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
11,
Gorgova Tuse 0,3 2,4 6,1 11,8 17,1 21,4 23,7 22,7 17,8 8 6,4 0,6
19,
Tc 18,7 20,1 21,3 21,4 22,5 21,8 21,4 20,9 19,7 4 18,9 18,7
ISE 18,4 17,7 15,2 9,6 5,4 0,4 -2,3 -1,8 1,9 7,6 12,5 18,1
12,
Gura Portiței Tuse 0,7 3,1 6 10,9 16,6 20,8 23,9 23 18,8 7 6,7 1,2
18,
Tc 18,7 19,4 20,4 20,4 22,5 22,1 22,1 22,1 20,9 7 19,6 19,2
ISE 18 16,3 14,4 9,5 5,9 1,3 -1,8 -0,9 2,1 6 12,9 18
13,
Jurilovca Tuse 0,06 2,1 5,7 10,7 16,7 20,8 23,9 22,7 17,9 1 7,3 0,9
21,
Tc 19,7 21,3 22,3 22,6 24,7 23,7 24,4 23,7 22 8 20,9 20,3
ISE 19,6 19,2 16,6 11,9 8 2,9 0,5 1 4,1 8,7 13,6 19,4
11,
Mahmudia Tuse -0,8 1,5 5,3 10,6 16,4 20,03 23,1 21,6 17,2 3 6 -0,1
22,
Tc 19,7 21,1 22,1 23,03 23,8 24,4 24,7 23,2 22,5 1 19,7 18,9
10,
ISE 20,7 20 16,8 12,4 7,4 4,3 1,6 1,6 5,3 8 13,7 19
Sfântu 18,0 12,
Gheorghe Tuse 1,1 2,5 5,5 10,7 16,6 20,7 23,6 22,5 1 2 7,2 2,2
20,
Tc 19,1 20,1 20,4 20,3 22,3 22,3 22,1 21,6 20,8 6 19,9 19,1
ISE 18 17,6 14,9 9,6 5,7 1,6 -1,5 -0,9 2,7 8,4 12,7 16,9
Sulina Tuse 0,9 1,5 5,08 10,4 15,9 21,01 23,6 23,4 18,7 12, 8,1 2,9
60
7
19,
Tc 18,5 18,9 19,7 20,1 20,6 20,8 20,1 21,1 20,6 9 19,2 18,7
ISE 17,6 17,4 14,6 9,7 4,7 -0,2 -3,5 -2,3 1,9 7,2 11,1 15,8
12,
Tulcea Tuse -0,04 1,4 6,2 11,6 17,7 21,8 24,3 23,4 16,8 1 6,7 1,2
20,
Tc 18,7 19,4 21,4 22,6 23,2 23,5 23,8 23,5 22,1 4 19,4 18,7
ISE 18,7 18 15,2 11 5,5 1,7 -0,5 0,1 5,3 8,3 12,7 17,5
Valorile Indicelui Scharlau Estival sunt influențate de temperatura critică și de umezeala
relativă a aerului exprimată în procente. În lunile iunie, iulie și august, valorile urcă treptat,
atingând astfel un disconfort moderat la jumătatea sezonului estival, după care să coboare către
sfârșitul sezonului, acestea înregistrând valori ce sunt caracteristice confortului bioclimatic
(Figura nr 25).
25
20
15
Gorgova
Gura Portiței
10 Jurilovca
Mahmudia
5 Sfântu Gheorghe
Sulina
Tulcea
0
-5
Figura nr.25.Evoluția lunară multianuală a Indicelui Scharlau Estival în zona Deltei Dunării
(1994-2015)
Din punct de vedere anotimpual, primăvara, la Gorgova se înregistrează o valoare de

10,06 unități, la Gura Portiței 9,9, la Jurilovca 12,1, la Mahmudia 12,2, la Sfântu Gheorghe 10,06
unițăți, la Sulina se înregistrează o medie de 9,6 unități iar la Tulcea 10,5 unități. Vara la
Gorgova se înregistrează o medie de -1,2 unități, la Gura Portiței de -0,4 unități, la Jurilovca de
1,4, la Mahmudia 2,5 unități, la Sfântu Gheorghe -0,2 unități, la Sulina se înregistrează o medie
de -2 unități, iar la Tulcea de 0,4 unități. Toamna la Gorgova media Indicelui Scharlau Estival
înregistrează o medie de 7,3 unități, la Gura Portiței de 7 unități, la Jurilovca 8,8 unități, la
61
Mahmudia 9,8 unități, la Sfântu Gheorghe 7,9 unități, la Sulina se înrregistrează o medie de 6,7
unități, iar la Tulcea de 8,7. Iarna la Gorgova se înregistrează o medie de 18,06 unități, la Gura
Portiței 17,4, la Jurilovca 19,4, la Mahmudia, 19,9 unități, la Sfântu Gheorghe 17,5 unități, la
Sulina 16,9, iar la Tulcea se înregistrează o medie de 18,06 unități.
Media multianuală la Gorgova este de 8,5, la Gura Portiței 8,4, la Jurilovca 10,4, la
Mahmudia 11,1, la Sfântu Gheorghe de 8,8 unități, la Sulina 7,8 unități, iar la Tulcea de 9,4
12
10
Figura nr.26.Evoluția multianuală a Indicelui Scharlau Estival în zona Deltei Dunării (1994-
2015)
Din valorile medii multianuale rezultate se scoate în evidență faptul că, în cea mai mare
parte, în Delta Dunării se resimte un stres bioclimatic de confort, pentru că mediile sunt mai
ridicate decât valoarea de 0 unități. Se remarcă faptul că cea mai mică valoare se înregistrează la
Sulina, de 7,8 unități, iar cea mai mare valoare se înregistrează la Mahmudia de 11,1 unități, dar
și un maxim secundar la Jurilovca de 10,4 unități. În general, tendința de creștere din partea
centrală, de la Sulina, spre sud, mai exact spre Mahmudia.
Sezonul estival se scoate în prim plan printr-un început în sfera bioclimatului de confort,
iar pe parcurs, valorile Indicelui Schalau Estival, se încadrează treptat în bioclimatul de
disconfort moderat, pe când în luna septembrie, valorile își intră din nou în parametri de confort.
În urma calculelor Indicelui Scharlau Estival, au rezultat în luna mai valori cuprinse între
4,7 unități la Sulina și 8 unități la Jurilovca. În această lună se observă și cea mai mare medie
62
lunară multianuală din sezonul estival. Valorile care au rezultat la toate cele șapte stații
meteorologice arată un bioclimat de confort, ceea ce indică desfășurarea în condiții optime a
activităților turistice specifice de litoral.
În luna iunie, valorile Indicelui Scharlau Estival coboară, dar se menține aceeași tendință
ca și în cazul lunii mai, cu toate acestea, valorile sunt foarte apropiate de apariția unui ușor
disconfort resimțit prin căldură.
În luna iulie, apare un disconfort moderat resimțit prin căldură, datorită valorilor care
coboară până la -3,5 unități la Sulina și la Gorgova până la -2,3 unități, dar și de -1,8 unități la
Gura Portiței și de -1,5 unități la Sfântu Gheorghe, ceea ce înseamnă că și aceste două stații se
încadrează în parametrii disconfortului resimțit prin căldură. La Tulcea s-a înregistrat o valoare
de -0,5 unități, fiind foarte aproape de disconfortul ușor (Figura nr 27).
10
4 Mai
Iunie
2 Iulie
August
0
-2
-4
-6
Gor Gura Port... Juril... Mahm... Sfântu Gheo... Su Tu
Figura nr.27.Evoluția multianuală a Indicelui Scharlau Estival în sezonul estival în zona Deltei
Dunării (1994-2015)
În luna august, se observă un potențial climato-turistic oarecum bun, deoarece la trei stații
se înregistrează valori positive ale Indicelui Scharlau Estival, cum ar fi la Jurilovca, Mahmudia și
Tulcea, pe când la gorgova, Gura Portiței, Sfântu Gheorghe și Sulina se înregistrează valori
negative, asemănătoare cu cele din luna august.
În concluzie, în Delta Dunării se observă un potențial climato-turistic ridicat pe tot
parcursul anului, dar în sezonul estival valorile coboară mult, iar organismul uman resimte un
stres caloric prin încălzire. Tendința generală de creștere al potențialului turistic este de la nord la
63
sud, dar este de reținut faptul că în luna august, la Jurilovca, Mahmudia și Tulcea se instalează
confortul, pe când la celelalte stații se menține disconfortul mediu prin încălzire.
3.3.2.8.Indicele Scharlau Hibernal

Pentru determinarea Indicelui Scharlau Hibernal au fost avute in vedere datele climatice
de la stațiile din Delta Dunării: Gorgova, Gura Portiței, Jurilovca, Mahmudia, Sfântu Gheorghe,
Sulina și Tulcea din perioada 1994-2015 (Tabelul nr 18), acesta calculându-se după următoarea
formulă: Tuse-Tc, unde:
Tc=temperatura critica (Tc = (-17.089*LN(umiditatea relativӑ))+94.979)
Cu cât valorile coboară sub 0 unități,cu atât crește disconfortul prin răcire, instalându-se
stresul bioclimatic, iar potențialul climato-turistic coboară, prin urmare se deduce și faptul că nu
se pot practica activități specifice turismului de litoral.
Tabelul nr.18.Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Scharlau Hibernal

în zona Deltei Dunării (1994-2015) (Sursa-Adminstrația Națională de Meteorologie)
Stație ISH I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Gorgova Tuse 0,3 2,4 6,1 11,8 17,1 21,4 23,7 22,7 17,8 11,8 6,4 0,6
Tc 18,7 20,1 21,3 21,4 22,5 21,8 21,4 20,9 19,7 19,4 18,9 18,7
ISH -18,4 -17,7 -15,2 -9,6 -5,4 -0,4 2,3 1,8 -1,9 -7,6 -12,5 -18,1
Gura Portiței Tuse 0,7 3,1 6 10,9 16,6 20,8 23,9 23 18,8 12,7 6,7 1,2
Tc 18,7 19,4 20,4 20,4 22,5 22,1 22,1 22,1 20,9 18,7 19,6 19,2
ISH -18 -16,3 -14,4 -9,5 -5,9 -1,3 1,8 0,9 -2,1 -6 -12,9 -18
Jurilovca Tuse 0,06 2,1 5,7 10,7 16,7 20,8 23,9 22,7 17,9 13,1 7,3 0,9
Tc 19,7 21,3 22,3 22,6 24,7 23,7 24,4 23,7 22 21,8 20,9 20,3
ISH -19,6 -19,2 -16,6 -11,9 -8 -2,9 -0,5 -1 -4,1 -8,7 -13,6 -19,4
Mahmudia Tuse -0,8 1,5 5,3 10,6 16,4 20,03 23,1 21,6 17,2 11,3 6 -0,1
23,0
Tc 19,7 21,1 22,1 3 23,8 24,4 24,7 23,2 22,5 22,1 19,7 18,9
ISH -20,5 -19,6 -16,8 -12,4 -7,4 -4,3 -1,6 -1,6 -5,3 -10,8 -13,7 -19
Sfântu 18,0
Gheorghe Tuse 1,1 2,5 5,5 10,7 16,6 20,7 23,6 22,5 1 12,2 7,2 2,2
Tc 19,1 20,1 20,4 20,3 22,3 22,3 22,1 21,6 20,8 20,6 19,9 19,1
ISH -18 -17,6 -14,9 -9,6 -5,7 -1,6 1,5 0,9 -2,7 -8,4 -12,7 -16,9
Sulina Tuse 0,9 1,5 5,08 10,4 15,9 21,01 23,6 23,4 18,7 12,7 8,1 2,9
Tc 18,5 18,9 19,7 20,1 20,6 20,8 20,1 21,1 20,6 19,9 19,2 18,7
ISH -17,6 -17,4 -14,6 -9,7 -4,7 0,2 3,5 2,3 -1,9 -7,2 -11,1 -15,8
64
Tulcea Tuse -0,04 1,4 6,2 11,6 17,7 21,8 24,3 23,4 16,8 12,1 6,7 1,2
Tc 18,7 19,4 21,4 22,6 23,2 23,5 23,8 23,5 22,1 20,4 19,4 18,7
ISH -18,7 -18 -15,2 -11 -5,5 -1,7 0,5 -0,1 -5,3 -8,3 -12,7 -17,5
În urma analizei realizată asupra potențialului climato-turistic din Delta Dunării din punct
de vedere al Indicelui Scharlau Hibernal, se poate observa faptul că în perioada sezonului estival
bioclimatul este de confort, pe când în restul anului se resimte în perioade de trecere un
disconfort ușor, disconfort moderat, ca după aceea în sezonul rece, disconfortul resimțit de
organismul uman sa fie intens, instalându-se prin răcire (Figura nr 28).
-5
Gorgova
-10 Gura Portiței
Jurilovca
-15 Mahmudia
Sfântu Gheorghe
-20 Sulina
Tulcea
-25
Iulie
Iunie
Mai
Martie
Aprilie
Ianuarie
August
Februarie
Noiembrie
Octombrie
Decembrie
Septembrie
Figura nr.28.Evoluția lunară multianuală a Indicelui Scharlau Hibernal în zona Deltei Dunării
(1994-2015)
Anotimpual, primăvara, Gorgova se înregistreaza o valoare medie a Indicelui Scharlau
Hibernal de -10,06 unități, la Gura Portiței -9,9, la Jurilovca -12,1, la Mahmudia -12,2, la Sfântu
Gheorghe a rezultat o valoare medie de -10,06, la Sulina -9,6, iar la Tulcea a rezultat o valoare
medie de -10,5. Vara, la Gorgova, s-a înregistrat o valoare medie de 1,2 unități, la Gura Portiței
0,4, la Jurilovca -1,4, la Mahmudia -2,5 la Sfântu Gheorghe 0,2, la Sulina 2 unități, iar la Tulcea
-0,4. Toamna, la Gorgova a rezultat o valoare medie a Indicelui Scharlau Hibernal de -7,3 unități,
la Gura Portiței -7, la Jurilovca -8,8, la Mahmudia -9,9, la Sfântu Gheorghe -7,9, la Sulina a
rezultat o valoare medie de -6,7, iar la Tulcea de -8,7. În ultimul anotimp al anului, iarna, la
Gorgova s-a înregistrat o valoare medie a Indicelui Scharlau Hibernal de -18,06 unități, la Gura
65
Portiței -17,4, la Jurilovca -19,4, la Mahmudia -19,7, la Sfântu Gheorghe -17,5, la Sulina -16,9,
iar la Tulcea a rezultat o valoare medie de -18,06 unități.
Valorile medii multianuale ale Indicelui Scharlau Hibernal la stațiile din Delta Dunării
sunt următoarele: Gorgova -8,5 unități, Gura Portiței -8,4, Jurilovca -10,4, Mahmudia -11,08,
Sfântu Gheorghe -8,8, Sulina -7,8, iar la Tulcea a rezultat o valoare medie multianuală de -9,4
-2
-4
-6
-8
-10
-12
Figura nr.29.Evoluția multianuală a Indicelui Scharlau Hibernal în zona Deltei Dunării (1994-
2015)
Tendința generală de creștere a potențialului climato-turistic este de scădere de la nord la
sud, adicaă de la -8,5 unități la Gorgova, spre sud, adică la Mahmudia la -11,08 unități. La
Mahmudia, media indicelui este cea mai scăzută, de -10,08 unități, ceea ce înseamnă un potențial
scăzut, iar cea mai ridicată medie este la Sulina, de -7,8 unități, ceea ce indică un potențial
climato-turistic ridicat.
Sezonul estival începe cu un disconfort moderat instalat prin răcire, treptat, acesta trece
de limita de disconfort ușor, ca după aceea să se resimtă un confort bioclimatic (Figura nr 30).
66
6
4
2
0
-2
Mai
-4
Iunie
-6 Iulie
-8 August
-10
Figura nr.30.Evoluția multianuală a Indicelui Scharlau Hibernal în zona Deltei Dunării (1994-
2015)
În luna mai, la toate stațiile meteorologice din Delta Dunării, valorile Indicelui Scharlau
Hibernal au fost negative, depășind valoarea de -3 unități, ceea ce arată un disconfort intens
exprimat prin frig. La Jurilovca, valoarea medie rezultată este ce mai mare de -8 unități, aceasta
fiind urmată de Mahmudia, cu -7,4, de Gura Portiței, -5,9, de Sfântu Gheorghe, -5,7, de Tulcea,
-5,5, de Gorgova, -5,4 și nu în ultimul rând, de Sulina, cu o valoare medie de -4,7 unități.
În luna iunie încă se mai înregistrează disconfort termic, dar de această dată în unele
situații se atinge limita de confort, ba chiar este depășită cu puțin, mai exact la Sulina, având o
valoare de 0,2 unități. La Gorgova se înregistreză o valoare de -0,4 unități, ceea ce reprezintă un
disconfort ușor, pe când la restul stațiilor se resimte în continuare un disconfort moderat și
accentuat.
În luna iulie se instalează confortul, stația cu cel mai ridicat potențial climato-turistic
fiind Sulina, cu o valoare a Indicelui Scharlau Hibernal de 3,5 unități, iar cele mai mici valori
înregistrându-se la Jurilovca, de -0,5 unități și la Mahmudia de -1,6 unități.
În luna august, cea mai mare valoare a Indicelui Scharlau Hibernal este înregistrată tot la
Sulina, de 2,3 unități, aici existând și cel mai ridicat potențial climato-turistic, urmate de stațiile
Gorgova cu 1,8 unități, Sfântu Gheorghe și Gura Portiței cu o valoare de 0,9 unități. Cele mai
coborâte valori sunt înregistrate la stațiile Tulcea, de -0,1 unități, la Jurilovca, de -1 unități și la
Mahmudia de -1,6 unități.
67
În urma celor analizate anterior, potențialul climato-turistic al Deltei Dunării exprimat

prin Indicele Scharlau Hibernal este scăzut pe tot parcursul anului, în mare parte a timpului
resimțindu-se un stres caloric exprimat prin răcire, bioclimatul fiind de disconfort intens, în
perioadele de tranziție, bioclimatul este de disconfort mediu și ușor, iar confortul bioclimatic
începe din iulie, menținându-se până în august.
3.4 Concluzii generale

În concluzie, Delta Dunării, beneficiază de un potențial climato-turistic ridicat exprimat
prin indicele climato-balnear. Indicele climato-balnear, arată faptul că, pe tot parcursul anului se
resimte un bioclimat de confort, dar, începând cu anotimpul de primăvară, mai exact în luna mai,
se pot practica activități caracteristice litoralului, potențialul climato-turistic crescând totodată cu
acest interval, cele mai ridicate valori resimtindu-se în sezonul estival. În ceea ce privește
Indicele Climato-Balnear, potențialul climato-turistic crește de la est (Sulina și Sfântu
Gheorghe), spre sud-estul deltei (Jurilovca), diferența dintre valoarea medie de la Sulina și
Sfântu Gheorghe în comparație cu cea de la Jurilovca, este de doar 1,7 unități.
În ceea ce privește indicele climato-marin, Delta Dunării beneficiază de un potențial
climato-turistic crescut doar în sezonul estival, dar potențialul climato-turistic se extinde chiar și
pe perioada lunii septembrie, pe când în restul anului se instalează stresul caloric exprimat prin
răcire, iar activitățile caractersitstice turismului de litoral nu se pot practica în condiții optime.
Tendința generală de creștere a potențialului climato-turistic este de la sud la nord, având o
diferență între cea mai ridicată media multianuală și cea mai coborâtă de 3,5 unități.
În cazul Indicelui Clause-Gueroul, potențialul climato-turistic prezintă o tendință de
creștere de la sud la nord, având o diferență de 30 de unități. Pe lângă aspectul că potențialul
climato-turistic se regăsește pe tot parcursul sezonului estival, acesta se prelungește și pe durata
lunii septembrie.
Indicele vreme de vară arată la fel ca și la ceilalți indici, un potențial climato-turistic
crescut în perioada sezonului estival în toată zona Deltei Dunării, și dintre toate stațiile avute în
vedere, Gorgova înregistrează cel mai crescut potențial climato-turistic, iar cel mai coborât la
Gura Portiței.
Indicele Termohigrometric arată un potențial climato-turistic ce prezintă o tendință de
creștere de la nord la sud, în sensul că se resimte un confort bioclimatic pe parcursul sezonului
68
estival, cât și pe durata lunii septembrie, dar cu o abatere la jumătatea sezonului estival, atunci
când este resimțit stresul caloric exprimat prin căldură.
Delta Dunării, din punctul de vedere al Indicelui Summer Simmer Estival, beneficiază de
un potențial climato-tursitc crescut, mai ales în prima decadă a sezonului estival, începând cu
luna iunie apare stresul caloric exprimat prin căldură, cu toate acestea în luna mai se
înregistrează la toate stațiile valori sub 77 de unități, ceea ce înseamnă ca există în continuare
stres caloric exprimat prin frig, iar începând cu luna iunie se ajunge la un bioclimat de confort,
ceea ce semnifică existența potențialului turistic.
Opus celorlalți indici, Indicele Scharlau Estival indică faptul că, în Delta Dunării este
prezent potențialul climato-turistic pe tot parcursul anului, iar în timpul sezonului esival apare
stresul caloric exprimat prin căldură. Tendința de cerștere a potențialului climato-turistic este
dinspre partea centrală sppre sud, iar stația cu cel mai crescut potențial este Mahmudia.
Indicele Scharlau Hibernal arată un potențial climato-turistic coborât pe tot parcursul
anului, exceptând lunile iulie și august, atunci când bioclimatul este de confort, instalându-se
potențialul climato-turistic
69
Capitolul 4.Concluzii finale

În concluzie, Delta Dunării, este poziționată în partea de sud-est a României, la gurile de
vărsare ale Dunării în Marea Neagră. Aceasta este caracterizată printr-o climă temperat
continentală cu umezeală provenită din evaporații, cu veri răcoroase și ierni fără temperaturi
foarte coborâte. Ciclonii mediteraneeni (sau pontici) cu o evoluție normală, dar mai ales
retrogradă, duce la schimbări neașteptate de vreme, o gamă diversificată de fenomene
meteorologice, precipitații însemnate cantitativ și cu o intensitate ridicată. Anticiclonul azoric
aduce mase de aer continentalizate, iar anticiclonul Est European se produce iarna, aducând mase
de aer rece, polar sau arctic.
În ceea ce privește radiația solară, aceasta depășeste 130 kcal/cm 2/an. Valorile radiației
solare cresc de la vest (aproximativ 130 kcal/cm 2/an), la est (peste 135 kcal/cm 2/an).
Nebulozitatea totală are o medie anuală care scade treptat dinspre parte de vest, mai exact 5,6
zecimi, spre partea de est, 5,2 zecimi, unde se observă cea mai mică valoare.
Temperatura medie multianulală a aerului este de 11,50C, în sezonul estival, acestea cresc
la peste 240C, fiind printre cele mai ridicate din țară. Temperaturile medii în luna ianuarie scad
cu puțin sub 00C, iar în anii cei mai friguroși, temperaturile pot scade sub -8 0C, datorită aerului
polar venit dinspre nordul Europei, ca urmare a regimului anticiclonic.
Precipitațiile medii multianuale sunt de 300-400 mm/an. Acestea semnifică un element
fundamental pentru turiști, impiedicând astfel practicarea curelor heliomarine, iar în situația în
care cantitatea de precipitații căzută în 24 de ore este foarte ridicată, se poate ajunge la
distrugerea căilor de comunicație. Turiștii meteo sensibili pot suferi în situații excepționale
agravări a unor maladii, cum ar fi: infarctul miocardic, ulcerul, afecțiuni ale aparatului respirator,
inducerea unor stări psihice inconfortabile, datorită faptului că precipitațiile sunt însoțite de
scăderea presiunii atmosferice și creșterea umezelii aerului.
Delta Dunării înregistrează cea mai mare valoare a umezelii relative a aerului, media
multianuală depășind la unele stații meteorologice și 80 %. Principalul stimulent al stării
higrometrice, este briza, mai ales cea diurnă. În felul acesta, este resimițit disconfortul hidric,
care împreună cu o temperatură ridicată, poate duce la deshidratarea organismului uman, iar în
cazul în care temperatura este coborâtă, se pot resimți dureri reumatice.
În ceea ce privește durata de strălucire a soarelui, aceasta înregistrează valori de peste
2200 ore/an.
70
Viteza medie anuală a vântului este redusă de 4-6 m/s. Vântul local specific zonei de
litoral a Deltei Dunării, este briza, ca urmare a contrastului termo-baric dintre apă și uscat. Briza
de mare este resimțită între orele 10 și 20, iar briza de uscat, de noapte între orele 23-7, între 21-
22 și între 8-9.
Scopul principal al turiștilor care vizitează zona litorală a Deltei Dunării, este de a realiza
cure heliomarine, băi de mare, băi de nămol, precum și cure cu aerosoli marini.
Indicele climato-balnear al lui Burnet, arată potențialul climato-turistic prin calcularea
mediei dintre numărul de zile ploioase și temperatura medie a aerului, scoțând în evidență faptul
că întreaga zonă a Deltei Dunării dispune de un potențial ridicat climatic balnear, deoarece
valorile sunt mai mici de 3 unități. Pe toată durata anului, media Indicelui Climatic Balnear este
de Gorgova de 1,3 unități, la Gura Portiței de 0,7 unități, la Jurilovca de 6,5 unități, la Sfântu
Gheorghe, media este de 0,7 unități, la Sulina de 1,2 unități și la Tulcea, media multianuală al
acestui indice este de 17,4 unități. Tendința generală este de creștere de la nord la sud, de unde se
deduce faptul că, la Gura Portiței și Sfântu Gheorghe beneficiază de cel mai ridicat potențial
climato-turistic, pe când Tulcea are cel mai scăzut potențial.
În luna mai, valorile indicelui climate-balnear sunt împărțite cresccător de la est spre sud-
est și nord-vest, ceea ce înseamnă un grad ridicat al potențialului climato-balnear la est și unul
scăzut la sud-est și nord-vest.
În luna iunie, situația este aceeași de creștere de la est spre nord-vest. În acest caz,
diferența dintre Sulina și Sfântu Gheorghe este foarte mică, având atât în mai cât și în iunie
valori egale, cu o diferență de 0,1 unități. Prin urmare, potențialul climatic balnear crește.
În luna iulie, au loc cele mai mici valori medii anuale din perioada sezonului estival,
astfel că, la Gorgova se înregistrează o valoare de 0,04, ceea ce indică un ridicat potențial
balnear. Pe de altă parte, valoarea indicelui crește la Tulcea cel mai mult până la 0,2, ceea ce
înseamnă că această stație înregistrează zile cu precipitații.
În luna august, se observă de asemenea o creștere de la sud-est către est și nord-vest,
astfel că, valorile medii multianuale înregistrate este de 0,07 la Gura Portiței și cresc spre Tulcea
la 0,1. Se observă o diferență între sud-est și nord-vest de doar 0,03 unități, ceea ce înseamnă că
sud-estul față de nord-vest și est este mai propice din punct de vedere al potențialului climato-
balnear. Toată zona de studiu a Deltei Dunării beneficiază de un potențial climatic balnear ridicat
pe tot parcursul primăverii, verii și toamnei, și un potențial scăzut spre mediu pe perioada iernii.
71
Perioada cu potențialul mai ridicat este perioada sezonului estival, când se înregistrează și cea
mai coborâtă valoare a indicelui cuprinsă între 0,04 și 0,1 în luna iulie la Gorgova și Sulina.
Potențialul climato-turistic evaluat din punct de vedere al Indicelui Climato-Marin,
rezultă din suma temperaturii medii a aerului, temperature medie de la suprafața apei și durata de
strălucire a soarelui raportată la numărul de zile și suma dintre numărul de zile cu ploaie,
numărul de zile cu ceață, numărul de zile cu ninsoare și numărul de zile cu vânt tare, a cărui
viteză depășeste 16 m/s. Atunci când valoarea indicelui depășeste pragul de 20 de unități,
înseamnă că există un potențial climato-marin, iar atunci când această valoare coboară sub 20 de
unități, înseamnă că nu pot fi desfășurate activități turistice în aeastă zonă.
Dintre valorile rezultate, activitățile turistice pot fi practicate în condiții optime de la
finalul lunii aprilie, până spre prima jumătate a lunii octombrie, atunci când valorile Indicelui
Climato-Marin depășesc 20 de unități, iar odată cu scăderea acestuia sub cele 20 de unități,
activitățile turistice nu mai pot fi desfășurate în nicio situație.
Media multianuală a Indicelui Climato-Marin, este la Gura Portiței de 19,9 unități, la
Sulina de 19,8 unități, la Tulcea de 22,9 unități și la Gorgova de 22,1 unități. Tendința generală
este de creștere de la sud la nord, cu o diferență de doar 3 unități.
În perioada sezonului estival, la Tulcea se înregistreză valoarea maximă a Indicelui
Climato-Marin, aceasta fiind de 53,3 unități în iulie, iar cea mai scăzută medie, fiind de 28,6
unități în luna mai la Gura Portiței. În lunile iunie, iulie și august, este păstrată aceeași tendință
cu cea din luna mai, aceasta fiind prelungită și în afara sezonului estival, inclusiv până în luna
octombrie.
Asemeni Indicelui Climato-Balnear, cât și a Indicelui Climato-Marin și ceilalți indici
dovedesc potențialul climato-turistic ridicat pe întreaga perioadă a sezonului estival în zona
Deltei Dunării. Din toate analizele effectuate, rezultă faptul că, potențialul climato-turistic este
ridicat în nordul deltei, în comparație cu sudul acesteia.
72
Bibliografie
1) Atlas R.S România, (1975-1979), Editura Academiei București;
2) Țâștea D, Bogorodiță Nadejda (1972), Condițiile meteorologice ale aeroterapiei pe
litoralul românesc al Mării Negre;
3) Neacșa O, Popovici C., Bârcă I (1969), Potențialul climatoterapeutic al litoralului
românesc al Mării Negre, XIV Congr. Internaț. Thalass., București;
4) Teodoreanu E, (2002), Bioclimatologie umană, Editura Academiei Române, București
5) G.Erdeli., I.Istrate (1996), Potențialul turistic al României, Editura Universității
București;
6) Cocean.P (1996), Geografia Turismului, Editura carro, 265 pg., 6 fig., București. (Ediția
a II-a, 2004);
7) Topor, N. (1957),Meteorologie turistică, Edit. Ceres, Bucureşti;
8) Neamu Gheorghe, Teodoreanu Elena- studio, 1920 Clima Dobrogei, Studii și cercetǎri
de geografie aplicatǎ a Dobrogei, Lucrǎrile celui de-al doilea simpozion de geografie a
Dobrogei, Constanța 23-25 Octombrie;
9) Țeposu E, 1929, Climatoterapia, Revista Țara Bârsei;
10) Ștefӑnescu Costin, 1967, Stațiuni balneare și climaterice din România, Editura Meridiane,
București;
11) Teodoreanu Elena, 2004;Geografie Medicalӑ, Editura Academiei Române, București
12) Teodoreanu Elena, 1984; Bioclima stațiunilor balneoclimaterice din România, București,
Editura Sport-Turism;
13) Povarӑ R 2001, Biometeorologie și bioclimatologie, București, Editura du Goeland;
14) Ionac Nicoleta ,1998, Clima și Comportamentul uman, Editura Enciclopedicӑ, București;
15) Hepites Ştefan C, Analele Dobrogei V , an1,nr 4,1920, Clima Ţǎrmului Romȃnesc al
Mǎrii Negre, p.509-528;
16) Mihǎilescu Vintilǎ, Dobrogea, Platforma Dobrogei de Nord, Platforma Dobrogei de sud,
Litoralul și șelful dobrogean;
17) Rǎdoane Nicolae, 2002; Geografia Fizicǎ a Romȃniei, Editura Universitǎții Suceava,
18) Iancu Mihai, Dobrogea Maritima, Considerații fizico-geografice asupra Dobrogei
Maritime- studiu;
73
Anexe
Lista figurilor
Figura nr 1- Repartiția valorilor medii lunare ale temperaturii aerului în luna ianuarie în
perioada 1994-2015 la stațiile meteorologice din Delta Dunării..................................................10
Figura nr 2- Repartiția valorilor medii lunare ale temperaturii aerului în luna iulie la
stațiile meteorologice din Delta Dunării.......................................................................................11
Figura nr 3- Repartiția valorilor medii anuale ale umezelii aerului în perioada 1994-2015
la stațiile meteorologice din Delta Dunării...................................................................................12
Figura nr 4- Repartiția valorilor medii anuale ale precipitațiilor atmosferice în perioada
1994-2015 la stațiile meteorologice din Delta Dunării.................................................................13
Figura nr 5- Repartiția valorilor anuale a vitezei vântului în perioada 1994-2015 la stațiile
meteorologice din zona litorală a Deltei Dunării..........................................................................14
Figura nr 6- Repartiția valorilor medii anuale a duratei de strălucire a soarelui în perioada
2001-2010 la stațiile meteorologice din Delta Dunării.................................................................15
Figura nr 7-Repartiția valorilor medii anuale a nebulozității atmosferice în perioada 2001-
2010 la stațiile meteorologice din Delta Dunării..........................................................................15
Figura nr 8- Evoluția lunarӑ a Indicelui Climatic Balnear pentru principalele stații
meteorlogice din Delta Dunării în perioada 1994-2015 ...............................................................38
Figura nr 9- Evolutia multianualӑ Indicelui Climatic Balnear în Delta Dunării în perioada
1994-2015.....................................................................................................................................39
Figura nr 10- Evoluția lunară multianuală a indicelui climatic balnear în sezonul estival în
Delta Dunării (1994-2015)............................................................................................................40
Figura nr 11-Evoluția lunară multianuală a Indicelui Climato-Marin în sezonul estival în
Delta Dunării (2001-2010)............................................................................................................43
Figura nr 12- Evoluția multianuală a Indicelui Climato-Marin în zona Deltei Dunării
(2001-2010)...................................................................................................................................44
Figura nr 13- Evoluția lunară multianuală a Indicelui Climato-Marin în sezonul estival în
Delta Dunării (2001-2010)............................................................................................................45
Figura nr 14- Evoluția lunară multianuală a Indicelui Clause Gueroul în zona Deltei
Dunării (2001-2010).....................................................................................................................47
74
Figura nr 15- Evoluția multianuală a Indicelui Clause-Gueroul în zona Deltei Dunării

(2001-2010)...................................................................................................................................48
Figura nr 16- Evoluția multianuală a Indicelui Clause-Gueroul în sezonul estival în zona
Deltei Dunării (2001-2010............................................................................................................50
Figura nr 17- Evoluția lunară multianuală a Indicelui Vreme de Vară în sezonul estival în
zona Deltei Dunării (2001-2010)..................................................................................................51
Figura nr 18- Evoluția lunară multianuală a Indicelui Termohigrometric în sezonul estival
în zona Deltei Dunării (1994-2015)..............................................................................................53
Figura nr 19- Evoluția multianuală a Indicelui Termohigrometric în zona Deltei Dunării
(1994-2015)...................................................................................................................................54
Figura nr 20- Evoluția multianuală a Indicelui Termohigrometric în sezonul estival în
zona Deltei Dunării (1994-2015)..................................................................................................55
Figura nr 21- Evoluția lunară multianuală a Indicelui Summer Simmer Estival în zona
Deltei Dunării (1994-2015)...........................................................................................................57
Figura nr 23- Evoluția multianuală a Indicelui Summer Simmer Estival în zona Deltei
Dunării (1994-2015).....................................................................................................................58
Figura nr 24- Evoluția lunară multianuală a Indicelui Summer Simmer Estival în zona
Deltei Dunării (1994-2015)...........................................................................................................59
Figura nr 25-Evoluția lunară multianuală a Indicelui Scharlau Estival în zona Deltei
Dunării (1994-2015).....................................................................................................................61
Figura nr 26- Evoluția multianuală a Indicelui Scharlau Estival în zona Deltei Dunării
(1994-2015)...................................................................................................................................62
Figura nr 27- Evoluția multianuală a Indicelui Scharlau Estival în sezonul estival în zona
Deltei Dunării (1994-2015)...........................................................................................................63
Figura nr 28- Evoluția lunară multianuală a Indicelui Scharlau Hibernal în zona Deltei
Dunării (1994-2015).....................................................................................................................65
Figura nr 29- Evoluția multianuală a Indicelui Scharlau Hibernal în zona Deltei Dunării
(1994-2015)...................................................................................................................................66
Figura nr 30- Evoluția multianuală a Indicelui Scharlau Hibernal în zona Deltei Dunării
(1994-2015)...................................................................................................................................67
75
Lista tabelelor
Tabelul nr 1-Tipurile de bioclimat în funcție de indicele THI..........................................19
Tabelul nr 2-Nivelul de disconfort bioclimatic.................................................................20
Tabelul nr 3- Indicele de stres pulmonar...........................................................................23
Tabelul nr 4- Băile de aer după condițiile termice ale aerului..........................................26
Tabelul nr 5-Băile de aer după acțiunea aerodinamică.....................................................27
Tabelul nr 6-Băile de aer după condițiile higrotermice....................................................27
Tabelul nr 7 -Durata ( ȋn minute) a iradierii medii suportabilǎ la prima baie de soare.....29
Tabelul nr 8- Calitatea bǎilor de mare, dupǎ temperatura apei.........................................30
Tabelul nr 9- Clasificarea bǎilor de mare dupǎ starea mǎrii............................................30
Tabelul nr 10- Clasificarea bǎilor de mare, dupǎ regimul radiației..................................30
Tabelul .nr 11 Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Climatic Balnear în
perioada 1994-2015 pentru Delta Dunării.....................................................................................36
Tabelul nr 12- Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Climato-Marin (2001-
2010) din Delta Dunării................................................................................................................41
Tabelul nr 13- Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Clause-Gueroul în Delta
Dunării (2001-2010).....................................................................................................................46
Tabelul nr 14- Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Vreme de Vară în zona
Deltei Dunării (2001-2010............................................................................................................50
Tabelul nr 15-Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Termohigrometric în zona
Deltei Dunării (1994-2015)...........................................................................................................52
Tabelul nr 16- Valorile medii lunare multianuale ale Summer Simmer Estival în zona
Deltei Dunării (1994-2015)...........................................................................................................56
Tabelul nr 17- Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Scharlau Estival în zona
Deltei Dunării (1994-2015)...........................................................................................................60
Tabelul nr 18-Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Scharlau Hibernal în zona
Deltei Dunării (1994-2015)...........................................................................................................64
76

Disertație Bioclima Deltei Dunarii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disertație Bioclima Deltei Dunarii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIE APLICATĂ ȘI EVALUAREA RESURSELOR TURISTICE

BIOCLIMA DELTEI DUNĂRII

Conf.Univ.Dr, Marius Lungu

Constanţa Costel Ionuţ Neicu

1.1. Istoricul cercetărilor climatice din Delta Dunării

1.2. Precizarea scopului lucrării

1.3.Structura lucrării. Materiale și metode folosite

Capitolul 2.Caracterizarea climatică a Deltei Dunării

- Anticiclonul scandinav, cauzează înghețuri, brume și ninsori timpurii toamna

2.3.Analiza pricipalelor date climatice (temperatura aerului, precipitațiile atmosferice,

În perioada 1994-2015, mediile temperaturii aerului înregistrate la stațiile din Delta

2.3.1.2. Temperatura aerului în luna ianuarie

2.3.1.3.Temperatura aerului în luna iulie

Figura nr.4.Repartiția valorilor medii anuale ale precipitațiilor atmosferice în perioada

Sfântu Gheorghe Jurilovca

Figura nr.5.Repartiția valorilor anuale a vitezei vântului în perioada 1994-2015 la stațiile

2.7.Durata de strălucire a soarelui

Figura nr.7.Repartiția valorilor medii anuale a nebulozității atmosferice în perioada 2001-2010 la

Capitolul 3.Particularități bioclimatice din Delta Dunării

3.1. Indicii bioclimatici

unde: TE este reprezentată de temperatura efectivă, Td înseamnă temperatura termometrului

Indicele DI THOM este propus de către E.C.Thom, reprezintă disconfortul fiziologic și se

este scoasă în evidență o condiție psihico-fizică afectată și se resimte un disconfort accentuat de

Tabelul nr.2.Nivelul de disconfort bioclimatic (Sursa: Elena Teodoreanu, 2002)

obținut se exprimă în unități convenționale cuprinse în intervalul 0-384.

Tabelul nr.3.Indicele de stres pulmonar (Sursa: Elena Teodoreanu 2002)

Un alt indice este cel climate-marin, calculându-se după următoarea formulă:

scopul de stimulent. Folosind aeroterapia se îmbunătățește circulația vaselor sanguine, se

Tabelul nr.5.Băile de aer după acțiunea aerodinamică (Sursa-Elena Teodoreanu, 2002)

Tabelul nr.6.Băile de aer după condițiile higrotermice (Sursa-Elena Teodoreanu, 2002)

Ora Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

Foarte reci 8-13˚C

Moderat de calde sau de confort 20-25˚C

Denumire Valoare TEE la realizarea bǎii

3.3.Analiza potentialului climato-turistic al Deltei Dunării exprimat prin indicele climatic

Vorbind despre climă, aceasta alcătuiește o ambianță pentru desfășurarea activității de

3.3.2.Indicii bioclimatici și climato-turistici

3.3.2.1.Indicele climatic balnear al lui Burnet

Tm=Temperatura medie a apei mӑrii

Pl= Numӑrul de zile cu ploaie

Vj=Numӑrul de zile cu vânt puternic cu o vitezӑ mai mare de 16m/s

Bj=Numӑrul zilelor cu ceațӑ

Nj= Numӑrul zilelor cu zӑpadă

Stație ICM I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Figura nr.11.Evoluția lunară multianuală a Indicelui Climato-Marin în sezonul estival în Delta

Figura nr.13.Evoluția lunară multianuală a Indicelui Climato-Marin în sezonul estival în Delta

Din punct de vedere anotimpual, primăvara la Gorgova se înregistreaza o medie a

Figura nr.15.Evoluția multianuală a Indicelui Clause-Gueroul în zona Deltei Dunării (2001-

În luna iunie, valoarea Indicelui Clause-Gueroul este distribuită neuniform, crescând

Figura nr.16.Evoluția multianuală a Indicelui Clause-Gueroul în sezonul estival în zona Deltei

W1 17,09 21,2 23,9 22,2

Tabelul nr.15.Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Termohigrometric în zona

Figura nr.18.Evoluția lunară multianuală a Indicelui Termohigrometric în sezonul estival în zona

Figura nr.19.Evoluția multianuală a Indicelui Termohigrometric în zona Deltei Dunării (1994-

Figura nr 20- Evoluția multianuală a Indicelui Termohigrometric în sezonul estival în zona

În concluzie, se poate constata faptul că evoluția potențialului climato-turistic exprimat

3.3.2.6.Summer Simmer Estival

3.3.2.7.Indicele Scharlau Estival

Din punct de vedere anotimpual, primăvara, la Gorgova se înregistrează o valoare de

3.3.2.8.Indicele Scharlau Hibernal

Tabelul nr.18.Valorile medii lunare multianuale ale Indicelui Scharlau Hibernal

În urma celor analizate anterior, potențialul climato-turistic al Deltei Dunării exprimat