Universitataea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Geografie si Geologie

Diferentieri climatice regionale la nivelul Romniei.

Implicatii asupra activitatilor turistice

Student:Mihu Georgiana
Grupa:GT32

Anul 2016

Cuprins
1.Generalitai
2. Elementele climaice si turismul
3. Implicatiile climei asupra turismului
4.Diferentieri climatice regionale
5.Bibliografie

I.Generalitai
Climatul de pe teritoriul Romaniei este temperat continental, dar cu nuante diferite sau
cu diferentieri regionale sau locale in funcie de manifestarea factorilor climatogeni.
Climatul unei regiuni are o influen hotrtoare att asupra omului sntos, ct i
asupra omului bolnav. Acesta rezult din totalitatea condiiilor atmosferice ale unei regiuni,
adic din aciunea simultan a temperaturii, a umiditii, a presiunii aerului, a vnturilor, a
nebulozitii i a puritii aerului, aciuni ce sunt n raport cu altitudinea, varietatea reliefului
regiunii respective,dar i cu latitudinea. Orice studiu privind potenialul turistic al unei regiuni
i valorificarea acestuia trebuie s implice cunoaterea condiiilor climatice.
De asemenea, datorita altitudinii si expunerii foarte diferite a reliefului, climatul capata
nuante diverse destul de evidente. In zona montana, culoarele de vale si depresiunile determina
devieri ale curentilor atmosferici si frecvente inversiuni de temperaturi (cu geruri persistente
iarna si cu incalziri datorate efectului de fohn primavara).
Influenta bazinului Marii Negre se reduce mai ales la brize diurne si la regimul termic al
fasiei litoralului,moderand gerul iernilor si excesul de caldura al zilelor de vara.
Clima este determinata in primul rand de pozitia Romniei pe glob, la jumatatea
distantei dintre pol si ecuator, fiind strabatuta de paralela de 45 grade, precum si de pozitia sa
geografica pe continent, la aproximativ 2000 km de Oceanul Atlantic, 1000 km de Marea
Baltica, 400 km de Marea Adriatica si riverana cu Marea Neagra. Aceste particularitati confera
climei un caracter temperat continental.
Masele de aer dirijate spre teritoriul Romaniei in diferite contexte sinoptice, evolueaza
intr-o gama foarte ampla mergand de la cele arctice, pana la cele tropicale (sahariene)cea ce
confera climei un caracter de tranzitie.

II.Elementele climaice si turismul

Clima este consecinta manifestarii difereniate in timp si spatiu a unor elemente
climatice adaugandu-se si anumite particularitai ale starilor de vreme constate in fenomene
meteo deosebite.
Principalele elemente climatice de interes turistic:temperatura aerului ,precipitatiile
atmosferice si vanturile dar pentru anumite tipuri de activitati turistice prezinta interes si alte
elemente climatice:durata de stralucire a soarelui,nebulozitatea sau umezeala relativa a aerului.
1.Temperatura aerului este redata redata prin valori medii diurne
,decadale,lunare,trimestriale,semestriale,anuale multianuale.
Pentru a caracteriza potenialul turistic se utilizeaza si alte tipuri de valori:maxime si
minime absolute,sau maxime si minime medii.
Temperatura medie anuala a aerului din Romnia are valori moderate permind
desfasurara unor tipuri si forme variate de turism,astfel in SE,SV extrem valorile ating cca 11
,iar in unitatile de campie din S si SV se inregistreaza valori cuprinse intre 10-11 .
Pentru teritoriul Romniei temperatura medie anula scade progresiv de la S la N,si in altitudine.
Pentru unitaile de podis cu altitudini mai joase ,valorile sunt cuprinse in medie intre 8
10
,iar in podisurile mai inalte 6-8 ,astfel izoterma de 6 este situat in jurul
altitudinii de 1000 de m astfel nct in aria montan valorile pornesc de la cca 6 i scad
progrsiv ajungand la 0 la cca 1800m,n nordul Orientalilor,la 2000m pe flancul N al
Meridionalilor si la 2200m pe flancul sudic. La nivelul crestelor alpine valorile medii anuale

sunt usor negative cuprinse intre 0 si -2 .Aceste temperaturi sunt optime pentru
practicarea turismului,reprezinta elemente de potenial turistic.
Potenialul turistic este dependent de valorile temperaturii din lunile extreme.In climatul
temperat luna cea mai calda este iulie cu valori de 22-23 in partea de sud a Romaniei,iar
in zona litorala valori de 21-22 .Apoi in restul tarii valorile scad de la S la N si in
altitudine,cuprinse intre 22-23 in Campia Tisei,20-22 in Podisul Moldovei si intre
18-20 in Depresiunea Colinara a Transilvaniei.
In aria montana valorile medii sunt sub 17-18

si scad progrsiv in altitudine cu 5

la peste 2000m.Aceste valori permit practicarea turismului estival,dar si formelor

aferente turismului montan fiind elemente de potenial turistic.

Luna cea mai rece este luna ianuarie cand in cea mai mare parte a tarii temperaturile
devin negative cu exceptia zonei litorale unde valorile se mentin usor pozitive (0,3 la
Mangalia).In tara valorile sunt cuprinse in medie intre -1si -3 .Intre -3 in Baragan
si -1 Campia Olteniei,intre -1 in Campia Banatului, -3 in Campia Somesului.-3
si-4 in Podisul Moldovei (chiar -5 in Podisul Sucevei).Valorile scad progrsiv
ajungand pana la
-10 si chiar -11 in luna februarie.
Din punctu de vedere elementele de potential turistic constituie temperaturi negative
din aria montana care se pastreaza in medie 4-5 luni de pe an permitand pastrarea stratului de
zapada in statiunile montane.
2.Precipitatiile atmosferice constituie un element climatic esential pentru dezvoltarea
vegetatiei naturale si implicit pentru agricultura.Din punct de vedere turistic precipitatile
intereseaza din punctul de vedere al cantitatilor medii sau al unor riscuri pluviometrice.
In Romana precipiatiile atmosferice scad usor de la V la E,dar cresc relativ constant in
altitudine.Cele mai reduse cantitati de precipitatii se inregistreaza in zona litorala si Delta
Dunarii:350-400 mm|an.Cantitatile reduse de precipitatii favorizeaza indeosebi turismul estival
.Cele mai mari cantitati de precipitatii inregistreaza in aria montana din V-ul rii, ,,polul
ploilor,, fiind Stna de Vale .Din punct de vedere turistic prezinta importana si tipul de
precipitaii,astfel in Romania domina ploile,in timp ce precipitaiile sub forma de ninsoare se
inregistreaya indeosebi in anotimpul de iarna ,dar in aria montana inalta ninsoarea se poate
produce in orce luna a anului.
Din punct de vedere turistic intereseaza insa durata si grosimea stratului de yapada.Daca
in campie nr mediu de yile cu strat de yapada este de 50 de zile,in aria montana inalta se poate
mentine pana la peste 200 zile/an.
Grosimea stratului de yapada creste de la aria de campie spre cea montana atingand 215 cm in
muntii inalti,uneori 350cm.Aceste valori permit practicarea sporturilor de iarna inclusiv a
unorsporturi extreme (in muntii inalti si mijlocii).
Maximul anual de precipitatii se inregistreaya in lunile mai si iunie,iar minimul in lunile
de iarna(ianuarie,februarie,)dar in SV-ul Romaniei cat si in SE extrem se inregistreaza un al
doilea minim secundar,in lunile august-septembrie favorizand practicarea turismului estival si
un al doilea maxim secundar la sfarsitul toamnei si inceputul iernii.

Aceste precipitaii cu caracter torenial apar in condiii sinoptice deosebite si reprezint

un element de risc inclusiv sub aspect turistic avan in vedere si efectele producerii
acestora(apariia inundatiilor).Precipitaiile maxime cazute in 24h ating frecvent 100200m\24h,dar uneori se inregistreaza chiar intre 200-300mm\24h,exceptional 300mm\h.
Regimul multianual al precipitaiilor neuniform,existand frecvente abateri negative (ani
secetosi).Anii secetosi presupun riscuri climatice indeosebi in plan agricol si restrictii in plan
turistic.In ultimele 2,3 decenii se constata o crestere a frecvenei anilor secetosi fata de anii
ploiosi.Acest fapt este pus pe seama schimbarilor climatice globale si se leaga de cresterea
excesivitaii climatice.
3.Vntul este un element climatic care prezinta indeosebi rol e potenial turistic daca o serie de
parametri ai acetuia se mentin la valori modeste.Vantul se caracterizeaza prin direcie, frecven
si intensitate .
Directia vantului din Romania sufera permanente modificari si transformari fiind
conditionata pe de o parte de circulatia generala a maselor de aer dar si de configuratia
reliefului.De regula directia dominanta este conditionat de configuratia catenelor montane si
deluroase sau de directia unor vai importante..
Frecventa reprezinta opusul calmului atmosferic.Pentru Romania valorile difera foarte
mult tot in functie de relief.In aria montana inalta,peste 2500m, frecvena vantului 97-98%,in
timp ce calmul 2-8%.La polul opus se situeaza unele depresiuni indeosebi intramontane
adapostite foarte bine undeva undeva unde frecventa vantului se reduce sun 40%,iar cea a
calmului atmosferic poate atinge sau depasi 60%..
Frecvena extrem de mare a vantului presupune o calitate deosebita a aerului ,dar denota
si instalarea unui anumit disconfort climatic mai ales in sezonul rece.
Intensitatea(viteza) reprezinta fie un element de potential turistic sau dimpotriva poate exprima
un element de risc climatic.
In ariile montane cele mai mici viteze apar in depresiuni si la nivelul vailor carpatice
unde viteza medie se produce la sub 2m/s,crescand apoi la nivelul versanilor la 34m/s,ajungand la peste 10m/s la nivelul platourilor inalte si culmilor si vf montane.In domeniul
extracarpatic viteza medie a vantului este cuprinsa intre 2-4m/s,uneori sub 2m/s cum e in
Depresiunea Colinara a Transilvaniei,exista unitati de relief in care intensitatea este mai mare
ajungand pana la 5-7m/s precum in cayul litoralului si in Delta Dunarii. Vnturile sunt
favorabile sau nu activitilor turistice, n funcie de durata i intensitatealor. Brizele marine sau
brizele montane au un puternic rol moderator, mai ales n zona litoral,unde joac i rolul de
agent de tansport i dispersie al aerosolilor. Acelai rol moderator l au i brizele de lac.
Vnturile puternice au rol restrictiv asupra turismului, att pe rmul mrii(spulber nisipul,
agit marea), ct i la munte, unde spulber zpada, troienesc drumurile. De asemenea,
vnturile pot fi folosite de oameni n diverse scopuri, instalaiile utilizate devenind puncte de
atracie turistic (de exemplu, morile de vnt). Vntul este favorabil turismului i prin faptul c
se pot practica sporturi ce necesit folosirea curenilor de aer (parapanta, ambarcaiuni cu vele).
4.Radiaia solara are atat efecte pozitive cat si efecte negative asupra turistilor. Radiaiile
infraroii au mai ales efecte calorice, determinnd modificri n reglarea termic, determinnd
vasodilataie. Radiaiile ultraviolete produc efecte biologice i chimice la nivelul pielii, dar i n
metabolismul mineral, n special al calciului. Nivelul de radiaii din Romnia este foarte bun
comparativ cu cel al altor ri cu climat temperat, iar diferenele, in funcie de zona geografic,
sunt foarte mici.Din acest motiv ara noastr se situeaz n zona european B de nsorire, ceea
ce ofera avantaje reale pentru exploatarea energiei solare. Din pcate n Romania nu s-au fcut
inc investiii majore din cauza lipsei de sprijin din partea statului i a unei politici mai clare n
aceast privin.
5. Nebulozitatea (gradul de acoperire al cerului cu nori) reprezint un factor ce influeneaz

direct durata strlucirii Soarelui, un factor vital pentru cura heliomarin din regiunea
litoral,dar i pentru excursiile montane. Pentru regiunile montane, frecvena i durata timpului
frumos sunt mai reduse datorit proceselor convective i ascensiunilor orografice ale maselor
de aer. n munii mai nali, vremea frumoas crete ca durat n zonele situate deasupra
plafonului obinuit de nori. De asemenea, norii n formaiuni izolate, mai ales n zonele
montane, ridic valena estetic a peisajului.

III.Implicatiile climei asupra turismului

n relaia dintre om i clim se discut foarte mult despre stres, acesta reprezentnd o
solicitare puternic a organismului. Astfel, unele valori extreme ale elementelor climatice pot fi
stresante pentru turiti, ca de exemplu expunerea ndelungat la o radiaie puternic, la frig, la
cldur, la uscciune, la umezeal, la vnt puternic, la presiune sczut.
De asemenea, undele i scderea presiunii atmosferice, intensitatea mai mare a
radiaiilor ultraviolete n special iarna, n regiunile montane au efecte ce constau n stimularea
i echilibrarea activitii sistemului nervos central i a sistemului nervos vegetativ, odat cu
scderea activitii glandei tiroide.
Analiza variaiei elementelor climatice evideniaz rolul lor n turismul
itinerant,alpinism, drumeie.
Elementele climatice se difereniaz n timp i n spaiu, clima fiind un factor dinamic
ce poate susine sau limita activitatea turistic.itoralului,moderand gerul iernilor si excesul de
caldura al zilelor de vara.
Elementele climatice influeneaz dirijarea sezonier a diferitelor forme de turism,
prezentnd un interes considerabil pentru turism.prin indicii bioclimatici care dau ambiana
necesar desfurrii turismului.
Orice studiu privind potenialul turistic al unei regiuni i valorificarea acestuia trebuie s
implice cunoaterea condiiilor climatice.Dac relieful asigura prin elementele sale atat atractii
deosebit de variate .cat si suportul material asupra desfasurarii tuturor activitatilor
recreeative,clima prin elementele sale determina starea lor de desfasurare.
Din punct de vedere al potenialului turistic,clima trebui privit sub doua aspecte ,atat ca
factor de peisaj(prin condiionarile impuse asupra celorlalte componente ale mediului geografic
)cat si ca factor care exercit o anumit influena asupra organismului uman (factori
bioclimatici).
Imaginea climatic a unui umit loc/teritoriu/spatiu joac un rol deosebit de important in
sonturarea si definirea atractiei turistice.
Elementele climatice influeneazdirijarea sezonier a diferitelor forme de turism,
prezentnd un interes considerabil pentru turism prin indicii bioclimatici care dau ambiana
necesar desfurrii turismului.
Impactul climatic n turism se manifest n primul rnd la nivelul psihologiei
individului,turitii mprind fenomenele climatice n timp urt i timp frumos. Vremea
urt reprezint un inconvenient n realizarea activitilor turistice.
Vremea frumoas este reprezentat de o serie de elemente climatice: temperatur,
nebulozitate, vnt, precipitaii. Aceste elemente climatice, dac nu se manifest excesiv, au un
efect pozitiv asupra turitilor. n ansamblu, clima joac un rol foarte important n desfaurarea
activitilor turistice.
Pentru planificarea i efectuarea unei anumite forme de turism este nevoie s se
cunoasc vremea i clima. Prima implic datele prognozelor meteorologice pentru perioade de
la 24 de orela mai multe zile; prognozele sunt nsoite de avertismentele referitoare la posibile
ploi toreniale,viscole, secet prelungit, vnturi puternice.
Toate acestea influeneaz programarea unor formede turism (drumeii, pescuit sportiv,
vntoare sportiv, sporturi naurice, cur heliomarin) i anuleaz rezultatele performanei n

activitile turistice (sporturi de iarn, canotaj, not). n ceeace privete clima, n funie de
aceasta se stabilete intervalul de timp cu condiii favorabile diferitelor forme de turism. n
acest sens, importante sunt perioadele optime pentru practicarea schiului i sniuului n zonele
montane; lunile sau intervalele frecvent ploioase sau secetoase;raportarea intervalelor cu vnt
puternic i a celor cu calm atmosferic.

IV.Diferentieri climatice regionale

Climatul de pe teritoriul Romaniei este temperat continental, dar cu nuante diferite sau
cu diferentieri regionale sau locale in funcie de manifestarea factorilor climatogeni.
Astfel, principalele trepte taxonomice sunt: zona climatica, provincia climatica, tinutul
climatic, districtul climatic, topoclimatul si microclimatul. Pentru fiecare treapta taxonomica in
parte, preprezentativ este un anumit factor genetic al climei.
Zona climatica este conditionata de principalul factor cliamtic, respectiv de radiatia solara.
Datorita pozitiei geografice a Romaniei pe glob si in interiorul continentului european, zona
climatica este temperat continentala, intrucat energia solara este moderata, ceea ce provoaca o
iluminare si o energie calorica cu valori diferite la nivelul celor patru anotimpuri.
Provincia climatica se individualizeaza in cadrul zonei climatice temperat continentale in
funcie de specificul circulatiei generale a maselor de aer. Din punct de vedere al provinciilor
climatice deoebim urmatoarele:
Provincia NV si Centrala cuprinde partea de V a Romaniei, incepand de la N de
Mures, NV Romaniei si partea centrala, respectiv Depresiunea Colinara a Transilvaniei. In
cadrul acestei provincii domina circulatia vestica, respectiv oceanica, cu mase de aer atlantice
mai umede. Aceasta provincie se remarca printr-un regim termic relativ moderat si prin cantitati
mai mari de precipitatii, ceea ce presupune si o nebulozitate mai pronuntata si o umezeala
relativa a aerului mai mare.
Provincia SV caracteristica Banatului, care include si muntii mai josi din aceasta
grupa, la care se adauga Podiul Mehedinti, V Podiului Piemontan Getic si cea mai mare parte
a Campiei Olteniei. Pe fondul general al circulatiei vestice se suprapun si influentele
mediteraneene, fapt ce presupune temperaturi medii ceva mai ridicate, prin precipitatii cu un
regim cu doua maxime si doua minime si in care se manifesta un vant specific, numit austrul.
Provincia sudica caracteristica partii centrale a Campiei Romane, apoi unei parti importante
din Podiul Piemontan Getic si Subcarpatilor Getici. Aceasta provincie se caracterizeaz printrun caracter de tranzitie, in sensul in care influentele vestice sunt dublate de o circulatie sudica,
frecvent cu caracter tropical, dar si cu elemente de tranzitie intre influentele mediteraneene din
SV si cele continentale din E.
Provincia E si SE domina influentele continentale, predominant de ariditate. Astfel,
influentele vestice sunt estompate, iar continentalismul climatic se remarca prin precipitatii mai
reduse cantitativ, cu nuante de excesivitate date de cresterea extremelor. Cuprinde partea de E a
Campiei Romane, cea mai mare parte a Dobrogei si cea mai mare parte a Podi ului Moldovei,
inclusib Subcarpatii de Curbura si S Subcarpatilor Moldovei. Amplitudini termice mari,
precipitatii relativ reduse, prezenta crivatului iarna etc.
Provincia NE suporta si o serie de influente nordice, numite scandinavo-baltic,
generate de anticiclonii nordici (groenlandez si scandinav).

Provincia Pontica caracteristica litoralului si Deltei Dunarii, in care se resimt

influentele pontice ale Marii Negre, inclusiv o circulatie SE si sudica caracteristica Ciclonului
arab si mai rar ale Anticiclonului nord-african. Prezenta Marii Negre contribuie la usoara
modelare a regimului temperaturii, la o diminuare a cantitatilor de precipitatii, la care se adauga
si prezenta brizelor marine.
Tinutul climatic se individualizeaza in cadrul unor mari unitati si trepte majore de
relief. Putem discuta de un tinut cliamtic montan, de un tinut climatic de dealuri si podi uri si
un tinut climatic de campie.
Tinutul climatic montan se caracterizeaz prin evidenta etajare a tuturor elementelor
climatice. Astfel, putem vorbi la nivelul Carpatilor de un climat boreal-montan, in care
temperaturile scad constant in altitudine iar precipitatiile cresc in acelasi sens. Astfel, partea
superioara a domeniului montan presupune un climat de factura alpina. Avand in vedere pozitia
principalelor catene carpatice, in cadrul acestui tinut discutam de prezenta unor subtinuturi
climatice caracteristice Carpatilor Orientali, Meridionali si Occidentali.
Astfel, diferentierile sunt date de altitudine, dar si de orientarea acestor trei mari catene.
Pot sa apara asimetrii de natura termica, cum sunt cele din Meridionali. Sub tinutul Orientalilor
si Occidentalilor se remarca asimetrii de natura pluviometrica. In cazul tinuturilor si
subtinuturilor climatice se diferentiaza districte si subdistricte. Astfel, in Orientali discutam de
un district nordic, de unul central si de altul sudic (caracteristic Subcarpatilor de Curbura). In
Meridionali, marile grupe genereaza districte, ca si in Occidentali. Fiecare district prezinta
unele particulariti in funcie de pozitia in cadrul tinutului sau in funcie de altitudine. In cadrul
districtelor se pot separa si subdistricte climatice caracteristice unor grupari montane (de ex:
districtul Muntilor Rodnei).
Tinutul climatic al dealurilor si podiurilor se caracterizeaz printr-un climat ceva mai
bland decat cel montan si mai puin umed. Acest tinut se poate diferentia si in func ie de
altitudine. Discutam despre un tinut cliamtic al dealurilor si podiurilor inalte, de regula cu
altitudini de peste 500 de metri si un al doilea, al dealurilor si podiurilor joase, cu altitudini de
sub 500 de metri.
In cadrul tinuturilor deluroase si de podi se individualizeaza subtinuturi care sunt
diferentiate in funcie de pozitia fata de teritoriul carpatic, apoi de pozitia in cadrul tarii si in
funcie de altitudine. Astfel, putem vorbi de un subtinut al Subcarpatilor si Podi ului Moldovei,
care este cel mai reprezentativ avand in vedere pozitia estica in cadrul Romaniei si func ie de
Carpatii Orientali. In acest subtinut deosebim o serie de districte climatice, cum sunt: districtele
Sub. Moldovei si al Sub. de Curbura, un district al Pod. Sucevei, al Campiei Colinare a Jijiei, al
Pod. Barladului, al Culoarului Siretului. Districtele au in componenta subdistricte, separate in
funcie de relief.
Un al doilea district il reprezint cel al D.C.T, care se identifica un climat de adapost
datorita prezentei arcului carpatic. In acest tinut se identifica o serie de districte, cum sunt cele
ale Podiului Somesan, Campiei Transilvaniei, Dealurilor Tarnavelor, Culoarului Mures-AriesStrei, ale depr. din E Transilvaniei sau ale depresiunilor din S Transilvaniei. Un alt subtinut
deluros si de podi este cel caracteristic Subcarpatilor Getici si Podiului Getic. Fiind situat in
sudul Carpatilor Meridionali are un climat mai bland fiind la adapostul Meridionalilor fata de
masele de aer reci din nordul continentului.
Diferentierile climatice se realizeaza aici att latitudinal si in altitudine, dar si
longitudinal, in sensul in care in partea de vest, att in V Subcarpatilor Getici, Podi ului Getic
si Podiului Mehedinti se resimt influentele mediteraneene, in timp ce spre E se impun
influentele de tranzitie. Un alt subtinut este cel caracteristic Dealurilor de Vest, care, avand o
orientare aproximativa pe directia N-S prezinta trei districte climatice: cel nordic, caracteristic
Dealurilor Salajene si Somesene, apoi districtul central, caracteristic dealurilor crisene si in
fine, districtul sudic, specific Dealurilor Banatene.

Ultimul subtinut il reprezint cel al Podiului Dobrogei, cu influente prioritar esteuropene, de ariditate, dar cu temperaturi ridicate si precipitatii reduse, in care se deosebesc trei
districte: nordic, specific Dobrogei de Nord ceva mai rocoros si ceva mai umed; districtele
Dobrogei Centrale si de S devin tot mai calde si mai uscate.
Tinutul climatic de campie corespunde unitatilor joase de relief, respectiv campiilor de
nivel de baza. Avand in vedere pozitia celor doua mari unitati de campie se pot separat doua
subtinuturi, unul caracteristic Campiei Tisei, unde se constata o tentinda de zonalitate
latitudinala si un subtinut al Campiei Romane, unde avem de-a face cu o dubla zonalitate,
respectiv o zonalitate orizontala in doua sensuri (latitudine) si alta longitudinala, cat si o usoara
tendinta de zonalitate in altitudine.
In afara rangurilor taxonomice prezentate, in cercetarile si studiile de la scara mare si
detaliata se utilizeaza si rangul taxonomic de topoclimat, diferentiat in funcie de forme de
relief reprezentative. Astfel, putem vorbi de topoclimate caracteristice platourilor montane
superioare, apoi ale culmilor montane, ale versanilor insoriti sau umbriti, apoi topoclimate de
vale sau topoclimate de depresiuni.
In unele situaii se utilizeaza si termenul de microclimat. Pe de o parte, microclimatele
sunt separate pe criterii fitogeografice (ex: microclimat de padure, microclimat de lunca umeda,
microclimat de ses aluvial etc). In ultimul timp, cercetarile de climatologie si microcliamtologie
urbana au evidentiat si prezenta de microclimate ale asezarilor omenesti, indeosebi ale oraselor
sau ale unor platforme industriale sau complexe agrozootehnice. De altfel, toate activitatile de
planificare si de amenajare teritoriala, cat si aspectele legate de mediu, inclusiv obtinerea
avizelor de mediu se realizeaza pe criterii stiintifice, in funcie de microclimatele pe care le pot
genera diferitele obiective civile, industriale sau agricole.

V.Biliografie
1.Clima naionala a Romniei-Administratia Naionala de Meteorologie,Edit.Academiei
Romane Bucuresti,2008
2.Bazele geografice ale fenomenului turistic-Hadrian-V.Coniu,Presa Univeristar Clujean
2012
3.Rusu Constantin Note de curs 2016
4.http://www.geomorphologyonline.com/students_materials/GFR/GFR_CLIMA_ROMANIEI.p
df