Integrarea turistică a geositurilor din Rezervația naturală Piatra Albă

“La Grunj”
1. Introducere
Conceptul de geoturism a fost lansat de americani (2003) și preluat ulterior în literatura
engleză (Punmanee de la Universitatea din Leicester). Acesta consideră geoturismul ca acel tip
de turism care ia în considerare patrimoniul geologic și geomorfologic al unui teritoriu, dar și
valorile culturale ale acestuia.
Dezvoltarea geoturismului s-a realizat concomitent cu dezvoltarea geoconservării,
respectiv a geoparcurilor și cu utilizarea în activitatea turistică a geositurilor și geomorfositurilor
ținând cont de principiile unui turism durabil. Este considerat geoturismul ca valorizarea
economică și obținerea de venituri prin exploatarea patrimoniului geologic și geomorfologic.
Când se realizează interpretarea în cazul unui geosit / geomorfosit este important de cunoscut
potretul turistului țintă care practică geoturismul.
Geomorfositurile se clasifica dupa mai multe criterii, importanta unuia sau altuia dintre
acestea rezultând din obiectivele studiului realizat:
1. Criteriul temporal
a. Geomorfositurile active conduc la întelegerea reliefului actual (Ex. vulcani activi).
Geomorfositurile active sunt cheia reconstituirii conditiilor paleogeografice si paleoclimatice si
în final, determina dezvoltarea geomorfositurilor pasive. Acestea au si valoare didactica
deosebita.
b. Geomorfositurile pasive constituie "arhive" ale paleomediilor în care au aparut si s-au
dezvoltat formele de relief respective si permit stabilirea evolutiei si vârstei reliefului (Ex. umerii
glaciari pentru determinarea variatiilor climatice).
2. Criteriul genetic
a. Situri geologico-geomorfologice
Exp: chei si defile, cascade, pesteri, platouri carstice, forme dezvoltate pe sare, forme de
relief vulcanic (vulcanosituri), formele de relief create de vânt (eolisituri - dune de nisip),
formele de relief glaciare (circuri, vai, morene, praguri, blocuri eratice), formele de relief litorale
(faleze, delte, cordoane litorale, estuare, fiorduri), creste, ziduri, martori de eroziune, stânci
rezultate din eroziunea diferentiala si alte forme reziduale gravitationale, vulcanii noroiosi,
vârfurile montane, forme ale reliefului pe structura faliata, și forme de relief rezultate în urma
proceselor de meteorizare si gravitationale.
b. Situri geomorfologice- hidrologice
Exp: Izvoare intermitente, a caror geneza este legata de circulatia carstica, Lacuri cu
origini diferite: glaciare, nivale, carstice, de baraj natural, de origine vulcanica, tectonice.

1
 c. Situri geomorfologice cu elemente de interes botanic
Exp: mlaștinile și turbăriile unde se găsesc diferite specii relicte sau endemice
d. Situri geomorfologico - antropice
Exp: galerii și mine, cariere, ocne de sare părăsite sau amenajate pentru turism, lacuri
antropice.
e. Situri cultural - spirituale
Exp: biserici si mănăstiri, urme de așezări din perioada elenica, urme de așezări din
perioada daco și daco-romana, cetăți medieval.
3. Criteriul importantei turistice
a. geosituri de interes local si regional
b. geosituri de interes national
c. geosituri de interes international
4. Criteriul mărimii
a. punctuale ex.un bloc eratic din Alpii Scandinaviei,
b. lineare- ex.un arc morenaic din Câmpia Germano- Polona
c. areale - ex. câmpurile de dune din Sahara, platouri carstice.
Rezervaţia naturală Piatra Albă “La Grunj” face parte din Situl Natura 2000 Platoul
Meledic, aflat în administraţia comunei Mânzăleşti. A fost declarată monument al naturii şi este
o rezervaţie geologică, făcând parte din categoria a III-a a Uniunii Internaţionale pentru
Conservarea Naturii. Rezervaţia naturală Piatra Albă “La Grunj” este alcătuită dintr-o rocă
formată prin eroziune eoliană şi hidraulică şi prin acumularea marnei albe cinerite. Ocupă, la
bază, o suprafaţă de 0,025 de hectare şi are un diametru de 15 metri, respectiv o înălţime de 18
metri. Oamenii de ştiinţă care au studiat-o, dar nu numai, compară această formă de relief cu
“căpăţânile de zahăr” din Brazilia.
La numai doi kilometri distanţă de centrul comunei se află rezervaţia „Platoul Meledic“,
care din punct de vedere ştiinţific, are o mare valoare geologică, zoologică şi speologică. Se află
în Subcarpaţii de Curbură, în bazinul superior al râului Slănic, un afluent al râului Buzău, între
râul Slănic, pârâul Jgheab, pârâul Meledic şi pârâul Sărat. Platoul Meledic este situat la 600 de
metri altitudine, fiind constituit din argile şi gresii de cuvertură pe melasă miocenă salmastră a
unui masiv de sare, înconjurată de formaţia de gresii şi şisturi argiloase, spun prezentările
ştiinţifice. Situl este amplasat în zona colinară (Subcarpații Vrancei) la 60 km nord-vest de orașul
Buzău. Altitudinea medie este de 530 m, în cadrul platoului înregistrându-se altitudini ce variază
între 424 și 607 m. Platoul Meledic este capătul superior al unui munte de sare, pe care s-a
dezvoltat un relief spectaculos, pe alocuri foarte denivelat. La prima vedere, pare un loc necălcat
de om, impresia fiind alimentată şi de faptul că acolo se ajunge numai pe un drum pietruit. În

2
realitate, platoul este înconjurat de multe obiective turistice despre care însă puţini români au
aflat până acum.
Stânca din Rezervaţia naturală Piatra Albă “La Grunj” are această formă datorită unor
eroziuni multidirecţionale, culoarea sa fiind de alb-cenușiu-gălbui. La forma sa actuală a
contribuit şi râul Slănic care, atunci când nivelul creşte foarte mult, ajunge la piatră şi continuă să
o modeleze. Forma sa este lipită de o altă rocă ce este alcătuită din tufuri dacitice, a căror culoare
este alb-verzuie. Piatra Albă “La Grunj” are pe vârf o cruce care este sesizabilă şi de la distanţe
mai mari. Accesul la această rezervaţie naturală se face de pe DN 2 care leagă localităţile
Mărăcineni de Sapoca. Apoi, se urmează DJ 203 K, drum care este asfaltat, pe traseul Beceni –
Vintilă Vodă – Mânzăleşti – Lopătari. Piatra Albă “La Grunj” se află chiar la confluența râului
Slănic şi a pârâului Jgheab.

1. Caracterizarea geografică a zonei Rezervația naturală Piatra

Albă “La Grunj”

2.1. Caracterizarea fizico-geografică

Geologia
Platoul Meledic este alcătuit din argile și gresii de cuvertură pe molasa miocenă salmastră
a unui masiv de sare, înconjurată de formația de gresii şi șisturi argiloase. Vârstele formaţiunilor
din zona rezervației naturale și ale sitului Platoul Meledic sunt:
 Cuaternar (Holocen superior) reprezentat prin pietrișuri, argile şi nispuri argiloase.
 Badenian (Helvetian) reprezentat prin Gresii, şisturi, gipsuri (Orizontul cenuşiu cu
gipsuri) și Conglomerate, gresii, şisturi (Orizontul conglomeratelor de Brebu)
 Acvitanian-(aq) reprezentat prin argile cu blocuri, şisturi argiloase, sare (Formaţiunea
sării)
Piatra Albă este un martor de eroziune (diferențială) hidraulică si eoliană, format din
tufuri dacitice de culoare alb-cenușiu-gălbui, de vârstă badeniană, tot ansamblul fiind prins între
strate de marne și gresii cu poziție aproape verticală și aspect de micropediment. Este originar
din capătul sudic al unei mici și înguste fâșii estice cu tufuri, din anticlinalul Lopătari.
Relieful

3
Clima

Climatul este temperat-continental de deal, cu tendință de ariditate vara. Temperaturile medii

anuale se înscriu în intervalul 6-8 oC, cu temperatura medie a celei mai reci luni – ianuarie -
de 3oC și cea a celei mai fierbinți luni – iulie – de 18oC. Cantitatea de precipitații medie
anuală este de 700 – 800 mm, cele mai umede luni fiind mai și iunie iar cele mai secetoase
septembrie și octombrie.

Hidrografia,

Platoul Meledic este situat la 600 m altitudine, între râul Slănic, pârâul Jgheab, pârâul Meledic şi
pârâul Sărat. Prezenţa masivelor de sare, a argilelor sărate şi a gipsurilor influenţează chimismul
apelor subterane, dându-le un grad ridicat de mineralizare. Astfel se explică prezenţa
numeroaselor izvoare cloro-sodice, dintre care mai cunoscute sunt cele din dealurile Meledic.
În microdepresiuni s-au format lacuri, cele mai reprezentative fiind Lacul Mare sau
Meledic şi Lacul Castelului. Formarea lacurilor a trecut prin mai multe faze, iniţial având loc
infiltrarea apei prin brecia sării, scufundarea platoului cu fundul lacului şi stabilirea legăturii cu
reţeaua hidrografică. Ulterior, în lipsa vegetaţiei cu rol în reglarea regimului hidric şi fixarea
versanţilor, datorită precipitaţiilor a avut loc transportul de material aluvionar care a
impermeabilizat fundul lacului, întrerupând legătura cu masivul de sare. Aportul din pluvial şi
lipsa contactului cu masivul de sare (pe care s-au format aceste lacuri) a determinat îndulcirea
apei şi implicit schimbarea vegetaţiei.

Vegetația,

Vegetația este diversificată, aici întâlnindu-se 133 de specii aparținând unui număr de 43
de familii, dominante fiind familiile Fabaceae, Labiatae, Compositae. În cea mai mare proporție
sunt întâlnite Hemicryptofitele (41 %) indicând prezența speciilor ierboase sempervirescente,
adaptate condițiilor edafo-climatice ale zonei. În zonă se întâlnesc și terofite (plante întâlnite de
regulă în regiunile nordice, cu climat arid) anuale sau bianuale, în proporție de 20% + 4% iar
fanerofitele (arbori și arbuști) în procent de 21%.
Din punct de vedere floristic, se remarcă dominanța elementelor euroasiatice, care
împreună cu cele europene reprezintă 70% din speciile vegetale - 82 de specii. Elementele
floristice mediteraneene și ponto-mediteraneene, care sunt specii termofile, prezente în special pe
pantele însorite, reprezintă 8% din totalul de specii. Acestora li se adaugă un procent de 5%
specii cosmopolite și cele specifice zonelor circumpolare și alpine, cu o pondere de 7% în
numărul total de specii.
Se remarcă prezența a două asociații fitosociologice termofile (chiar xerofile)
asemănătoare tufărișurilor dobrogene de la Canaraua Fetii, podișul Babadag, rezervația Hagieni:
Asphodelino luteae-Paliuretum și Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.

4
 Speciile caracteristice: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea
crenifolia (Spiraea crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus
spina-christi, Rhamnus catarhica, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis,
Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia
grisebachii, Moehringia jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia
tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica jacquini.
Fișa rezervației naturale Platoul Meledic consemnează prezența a două specii termofile
mojdreanul (Fraxinus ornus) şi scumpia (Cotinus coggygria).

Areale protejate existente

Rezervația naturală Piatra Albă “La Grunj”, se suprapune în proporție semnificativă cu
Aria naturală protejată de interes național Platoul Meledic, care are conform datelor disponibile
are o suprafață de 156,7 ha.
Suprapunerea se evidențiază pe zona centrală a celor două arii protejate, aproape în
totalitate, iar nesuprapunerile dintre cele două suprafețe apar izolat, în zonele de extremitate.

2.2. Caracterizarea uman-geografică

Populație și așezări

Rezervația naturală Piatra Albă “La Grunj” se află pe teritoriul comunei Mînzălești.
Comuna este alcătuită din 13 sate așezate în zona deluroasă premontană pe Valea Slănicului
(afluient al Buzăului), se întinde pe o siprafață de 9470 ha și are o populație de aproximativ 3100
de locuitori. Ca și rezervația, comuna Mînzălești este situată în zona Carpaților de Curbură. Sate
componente: Mînzălești, Beșlii, Buștea, Cireșu, Ghizdita, Gura Bădicului, Jgheab, Plavățu,
Poiana Vâlcului, Satu Vechi, Trestioara, Valea Cotoarei și Valea Ursului. Orașul Buzău se află la
o diostanță de 50 de km. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,03%). Pentru 1,97% din
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (97,99%). Pentru 1,97% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.

Activități economice
Principalele domenii de activitate ale populației locale sunt: agricultura (creșterea
animalelor: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine și pomicultura), mica
industrie (exploatarea lemnului) si comerțul.

Turismul

5
 Piatra Alba reprezintă o rezervație naturală geologică cu o suprafață de 0,025 ha, fiind
printre cele mai cunoscute obiective turistice din județul Buzău. Cei care vor să viziteze
rezervația se pot caza la Pensiunea Gabriela, care se află la doar 10 km (2 margarete) sau la
Pensiunea Meledic. Cei care vizitează acest loc pot beneficia de larga ofertă a obiectivelor
turistice din comună:
o Manastirea Gavanu, situată în satul Jghiab, comuna Manzălești,
o Muzeul etnografic al Văii Slanicului, situat în comuna Manzălești,
o Tabara de sculptură Meledic,
o Rezervația naturală Platoul Meledic este situată în dreapta Văii Jgheabului, pe
raza comunei Mânzălești,
o Peștera Meledic situata pe platoul Meledic,
o Lacul Meledic,
o Sfinxul de la Breazau (Buștea), situat în masivul Breazau, pe raza localității
Bustea, comuna Mânzălești;
o Rezervația naturală Padurea Găvanu, situată pe rază comunei Bisoca;
o Rezervația naturală Padurea Lacuril, situată pe rază comunei Bisoca;
o Ruinele cetății-manăstire Menedic, situată în comuna Vintilă Vodă, localizată la
45 km de municipiul Buzău;
o Lacul Mociaru, situat la o altitudine de 775 m, pe rază comunei Lopatari;
o Rezervatia naturala Focul viu din Terca, situata pe raza satului Terca, comuna
Lopătari, pe valea Slanicului;
o Masa lui Bucur, situată pe Vârful Penii, satul Pleși, comuna Bisoca;
o Mănăstirea Poiana Mărului de la Bisoca, situată la 6 km de comuna Bisoca, la 40
km nord-vest de Ramnicu Sărat.
Principalele tipuri de turism practicate în zonă sunt: turismul de circulaţie, de sejur,
oenologic, ecumenic, balnear, rural şi agroturismul.

2. Patrimoniul geositurilor

3.1. Inventarul geomorfositurilor

Cele mai reprezentative geosituri din această zonă sunt: Piatra Albă, „Grunj”, Peștera
Meledic, Lacul Meledic și Sfinxul de la Breazau.
Peștera „6S Meledic” aflată în partea nordică a platoului Meledic și Peștera cu 3 intrări
sunt cele mai mari. "6S" se găsește cu intrarea în fundul unei doline, ce face parte dintr-o uvală
în care au fost identificate alte 4 peșteri. Este situată la nord de Lacul Mare, la baza unui versant
abrupt cu înălțimea de 15m. A obținut în 1980 recordul mondial ca cea mai lungă peșteră în sare.
Aceasta peșteră se mai remarcă și prin abundența, varietatea și frumusețea concrețiunilor de sare.
Lacul Meledic, cunoscut şi ca „Lacul Mare” sau „Lacul fără Fund” de localnici, este un
luciu de apă dulce pe un masiv de sare, fenomen unic în România dar şi în Europa. Are 0,72 ha

6
de apă dulce, și adâncimea maximă de 20 m. Chiar dacă la mal apa este mai caldă, la cca. 1 m
distanță devine brusc foarte rece.
Sfinxul de la Breazău reprezintă un monument al naturii situat în masivul Breazău, pe
raza localității Buștea, comuna Mânzălești.

Către aceste Geosituri se ajunge folosind drumul asfaltat de pe valea Slănicului – DJ 203
K, care pornește de pe DN2 (E85) de la Mărăcineni spre Săpoca (imediat înainte de a intra pe
podul de peste Buzău), urmând ruta Beceni-Vintilă Vodă-Mânzălești-Lopătari.

3.2. Evaluarea geomorfositurilor (max. 4 pagini, cf. unei metode de evaluare)

7
 Valoare stiintifica si educationala
A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 sum %
Piatra Albă, „Grunj” 0.5 0 0.5 1 1 1 0 0 1 5 55.55556
Peștera „6S Meledic” 1 0.5 1 1 0 0.5 0 1 1 6 66.66667
Lacul Meledic 0.5 0 0 0.5 1 1 0 0 0.5 3.5 38.88889
Sfinxul de la Breazău 0.5 0 0.5 0.5 1 1 0 0.5 0.5 4.5 50
Valoare functionala
B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 sum %
Piatra Albă, „Grunj” 0 0.5 1 0.5 0 0.5 0.5 3 42.85714
Peștera „6S Meledic” 0.5 0 0.5 0.5 0 1 0.5 3 42.85714
Lacul Meledic 0.5 0 0.5 0.5 0 0.5 0 2 28.57143
Sfinxul de la Breazău 1 0 0.5 0.5 0 0.5 0.5 3 42.85714

Valoare turistica
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 sum %
Piatra Albă, „Grunj” 0.5 0.5 0.5 0 0 0 1 0 2.5 31.25
Peștera „6S Meledic” 1 1 0 1 1 0 1 0 5 62.5
Lacul Meledic 0.5 0.5 0 1 1 0 1 0 4 50
Sfinxul de la Breazău 0.5 0.5 0 1 0 0 1 0 3 37.5

- valoarea științifică,
- valoarea peisagistică,
- valoarea culturală,
- valoarea economică)

3.3. Protecția geomorfositurilor 1 pag

Vulnerabilitatea sitului este determinată atât de factori naturali cât şi de factori de natură
antropică.
a. factori naturali: alunecările de teren induse de structura pseudo-karstului sub influenţa
precipitaţiilor şi vântului; erodarea structurilor saline – acţiunea precipitaţiilor , torenți,
cutremure de pământ.
b. factori antropici: turismul necontrolat, depozitare gunoaie, practicile agricole şi
forestiere.
În categoria factorilor antropici se încadrează şi existenţa unui gater în comuna Lopătari
(conform informaţiilor transmise de Garda de Mediu), din cele 105 gatere existente în zonele
montane din judeţul Buzău. Situl nu prezintă ameninţări majore care să afecteze structura
habitatelor dar în perspectiva dezvoltării nesustenabile a turismului în zonă ar putea să apară
presiuni importante asupra elementelor sensibile ale florei şi faunei. Pentru cele două arii
protejate cuprinse în Platoul Meledic au fost identificate ca potențiale amenințări:
 Inexistența drumurilor de acces în interiorul sitului, mai ales în zonele cu pajiști poate
avea drept consecință afectarea (strivirea) vegetației de către eventualii vizitatori;

8
  Trecerea turmelor de oi se face pe lângă habitatul prioritar - se remarcă tasarea terenului
şi fenomene de eroziune în stratul superficial de sol care contribuie la fragmentarea
habitatului;
 Necunoașterea importanței din punct de vedere științific a zonei de către comunitățile
locale;
 Relativa izolare a sitului poate reprezenta o atracție pentru întreprinzători care pot
dezvolta mici afaceri (pensiuni și/sau trasee turistice) fără a ține cont de necesitățile de
conservare ale zonei;
 Vizitatorii neautorizați și neinstruiți ai peşterilor din platoul Meledic şi din bazinul
Jgheabului şi colectarea formațiunilor din pseudocarstele saline;
 Depozitarea deșeurilor inerte în ravenele saline.
O specie care este grav disturbată de activitățile antropice este fluturașului purpuriu (Lycaena
dispar) în perimetrul ariilor protejate de pe Platoul Meledic datorită practicării cositului pe
întreaga suprafaţă a pajiştilor, habitatul favorabil speciei nu asigură condițiile favorabile de
dezvoltare larvei şi supraviețuire a adultului pe întreaga durată a sezonului de activitate a speciei.
Astfel dispar și arealele cu vegetație folosite de adulţii speciei Lycaena drept sursă de hrană, loc
împerechere şi de depunerea ouălor.
Ameninţările actuale şi potenţiale la adresa populaţiei speciei Lycaena dispar sunt
următoarele:
 reducerea habitatului disponibil speciei, ca urmare a cosirii în întregime a vegetaţiei în
pajiştile umede;
 degradarea habitatului, ca urmare a depozitării vreascurilor în perimetrul zonelor umede,
 intensificării turismului şi neutilizării prin cosit sau păşunat a unor porţiuni din pajiştile
umede.
O altă specie protejată în acest areal este scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus). O
potențială ameninţare la adresa sa poate fi reprezentată de eliminarea din habitatele favorabile
speciei a arborilor parţial uscaţi de foioase, sub scoarţa cărora se adăpostesc aceste arahnide.
În concluzie, se află în pericol de dregradare atât factorul biotic al geomorfositului cât și
factorul abiotic.

Măsuri eventuale de protecție propuse pentru protecția geomorfositurilor

Măsurile în general, au ca prioritate respectarea obiectivelor de conservare dictate de
categoriile ariilor naturale protejate conform legislației în vigoare. Astfel este prioritară
asigurarea (menținerea sau îmbunătățirea) statutului favorabil de conservare pentru speciile şi
habitatele a căror prezență și stare a condus la desemnarea Platoului Meledic și totodata a Pietrei
albe, de rezervație naturală de interes național și ulterior sit de importanță comunitară, parte a
rețelei ecologice Natura 2000. (Platoul Meledic)

9
 O primă măsură de protecție a geomorfositurilor este aceea de includere a acestora în
patrimonial rezervațiilor și ariilor protejate, odată cu desemnarea acestui titlu pot intra în vigoare
și legile prin care acestea se pot conserva mai bine, iar sancțiunile venite odată cu nerespectarea
legilor pot motiva cu adevărat neimplicarea omului, în natură.
O altă măsura (ce implică și devoltarea turistipă) este aceea de a oferi turiștilor curioși și
pasionați de fenomene ale naturii, educație ecoturistică. Astfel se poate menține o oarecare
ordine în ecosistem fără un ajutor considerabil din partea autorităților, ci mai mult din partea
turiștilor.
Totodată, populația din apropierea siturilor trebuie informați de autoritățile competente cu
privire la importanța siturilor. Relativa izolare a siturilor poate atrage după sine afaceriști, ceea
ce nu determină neapărat un lucru pozitiv . Aceștia pot creea pensiuni și trasee turistice fără sa
șină cont de nevoile de conservare ale zonei. O soluție ar fi aceea de impunerea unor legi, prin
care pot fi respectate norme de fuctionare a pensiunilor ce protejează zona.
Platoul Medelic este deja rezervație natura inclusă în patrimonial Natura 2000, însă chiar și
cu legificarea teritoriului, și luarea acestor măsuri, natura poate creea singură fenomene ce pot
distruce ecosistemul repectiv.

4. Valorizarea turistică a geositurilor (8-10 pagini)

4.1. Propuneri privind amenajarea propriu-zisă a infrastructurii generale,
amenajări cu scopul de a proteja și conserva geositurile respective (1-2 pagini)

Pentru a proteja geositurile se necesită și asigurarea stării de conservare favorabile pentru

habitatele si speciile de interes comunitar precum și conservarea elementelor geologice și
speologice valoroase, în contextul dezvoltării durabile a zonei Platoului Meledic.
Propuneri:
 Informarea populației locale pentru a evita ruperea ramurilor pentru colectarea
fructelor de catină, pe segmente de vârstă (acțiune);
 Păstrarea traseelor curente pentru deplasarea turmelor de oi (doar anumite zone vor fi
afetate, acele zone în care nu vor fi resimțite efectele atat de tare);
 Informarea proprietarilor pajiştilor umede de pe Platoul Meledic și turiștilor în
legătură cu prezenţa și importanţa speciei Lycaena dispar ;
 Convingerea localnicilor să mențină nealterată zonele din proximitatea Lacului Mare
prin acord voluntar de nedefrişare. (aici își au habitatul fluturii purpurii);
 Identificarea peșterilor în sare și poziționarea acestora pe harta regiunii pseudocarstic
 Evaluarea claselor de pericol în peșteri dezvoltate;
 Amplasarea de panouri de avertizare cu privire la potențialale pericole din zonă și de
bariere de acces;
 Acțiuni de informare cu privire depozitarea ilegală a deșeurilor;
 Identificarea și marcarea unor trasee turistice, marcaje armonizate cu natura;

10
  Controale periodice împreună cu alte instituții abilitate, conform prevederilor legale;
 Introducerea unor indicatoare, marcaje pe principalele drumuri, sosele din apropiere
care pot orienta turistii catre situri.
După realizarea acestor sarcini se va putea trece și la dezvoltarea infrastructurii turistice, doar
cu condiția respectării unor norme de funcționare, ce permit dezvoltarea habitatelor protejate.

4.2. Integrarea geositurilor într-un traseu turistic – existent / propus: întocmirea

unei harți a traseului care șă marcheze: punctele de plecare și sosire, geositurile, zone de circulat
cu mașina, zone pietonale, zone de odihnă etc. (1-3 pagini) – hartă.

4.3. Realizarea unui panotaj privitor la o informare turistică adecvată

(geointerpretare) pentru fiecare geomorfosit sau oriunde este necesar (1-3 pagini) – panouri,
imagini, schițe, hărți etc.

5. Concluzii (max. o pagină)

11