Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea de Geografie și Geologie

Specializarea: Geografia Turismului

Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis

Student: Dabija Andrei

Grupa: GT 31

IAȘI, 2020
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

Cuprins

Introducere ................................................................................................................ 2
Caracterizare ............................................................................................................. 3
Caracterizarea antropica ............................................................................................ 5
Patrimoniul geositurilor ............................................................................................. 6
Evaluarea geomorfositurilor ...................................................................................... 8
Valorizarea turistica a geositurilor ........................................................................... 10
CONCLUZII ........................................................................................................... 12
Bibliografie ............................................................................................................. 15

1
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

Introducere

Geositurile sunt locuri cu o importanta geografica mare, acestea se clasifica după mai
multe criterii a căror importanta se măsoară în funcție de obiectivele studiului asupra
geositului respective.
Platoul Padiș ocupa locul 1 în tara din perspectiva reliefuli carstic datorita lungimilor
și varietății formelor carstice ce se regăsesc în aceasta zona transformând acest areal într-un
important obiectiv turistic cunoscut și peste granițe.
Platoul Padiș este localizat pe teritoriul administrative al comunei Pietroasa din
județul Bihor în partea de nord al Munților Bihorului din grupa montana a Apusenilor și este
străbătut de drumul județean DJ763 și ocupa 39 ha.
Limitele sunt următoarele: -În nord, limita a fost stabilită pe linia vârfurilor Vărăşoaia
(1 441 m), Vf. Măgura (1 573 m) şi Măgura Vânătă (1 641 m). - În est, limita este dată de
înălţimile: Măgura Vânătă (1 641 m), Biserica Moţului (1 466 m), Bălăceana (1 477 m) şi
Chiceră (1 386 m). - La vest limitele sunt: Piatra Arsă (1 488 m), Vărăşoaia (1 441 m), Piatra
Boghii (1 436 m), Oselu (1 281 m), Balileasa (1 267 m), Suliță (1 133 m), Piatra Galbenei (1
234 m), Bortigu (1 342 m). - Limita sudică este dată de: Borţigu (1 342 m), Glăvoiu (1 426
m) şi Chiceră (1 386 m).

2
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

Fig. 1 Platoul Padis

Caracterizare

În peisajul Platoului Padiș sunt dominante formele de relief exocarstice și endocarstice.

Exocarstul include forme că și bazinul endoreic Padiș – Cetățile Ponorului, câmpuri de

lapiezuri ex: Bătrână- Calineasa, platouri dolinare ex: Lumea Pierduta și Groapa de la Barsa,
vai carstice ex: Gardisoara și Garda, uvale de mari dimensiuni ex: Balileasa, chei ex:
Ordancusa, defilee ex: Ariesul Mare și doua dintre cele mai mari ponoare din țoață Europa :
Cobia Mare și Cetățile Ponorului.

Endocarstul se prezinta în zona cu peste 1500 de peșteri și avene a căror caracteristici

morfogenetice sunt aparte pentru cele 3 unități geomorfologice majore acestea incluzând și roci
carstificabile: Platoul Padiș- Scărișoară, zoana piemotana și somesul cald.

Zona Padiș- Scărișoară este dominata de avene și ponoare care adesea ating nivelul
piezometric al apelor freatice.

În Grabenul Somesului Cald se găsesc peste de mari dimensiuni cu spatii interioare

uriaste relative orizontale (cazul peșterilor Humpleu, Cerbului etc.)

Zona de piedmont cuprinde relieful de măguri, intre Budureasa și Băiță Bihor, aici
relieful este foarte fragmentat.

În arealul zonei Padiș se regăsesc și 10 ghețari subterani, cei mai celebrii fiind Ghețarul
Scărișoară și Ghețarul focul Viu.

Un fenomen unic în Romania îl reprezintă Groapa Ruginoasa cu un diametru de aprox

450 m și o adâncime de 100 m create de eroziunea în straturile de gresii și argile, morfologia
acestei gropi evoluează foarte repede mai ales în anii ploioși când se pote marii și cu câțiva
zeci de metri.

Din punct de vedere geologic Platoul carstic Padiș are o situație interesanta datorita
alcătuirii sale litologice, depunerii rocilor, aspectelor tectonice etc.

În partea de nord predomina calcarele massive pe lângă care se adaugă și gresii, șisturi
violacee și pachete de conglomerate, către sud apar calare și dolomite apoi mai la sud o a doua

3
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

fășie de gresii și șisturi apoi încă o fășie de calcare aceste strade fiind din ce în ce mai noi de
la nord la sud.

În zona Somesului cald se găsesc depozite mezozoice reprezentate de roci sedimentare

predominante fiind calcarele jurasice și cretacicie.

Rețeaua hidrologica aparține bazinelor hidrologice a Crisului negru la vest, Somesului

Mic la nord și Văii Ariesului mare în partea de sud. Unele ape au un sector de curs normal, la
suprafață, dar și sectoare de curs subteran.

Permeabilitatea rocilor calcaroase și impermeabilitatea șisturilor argilelor și a gresiilor

determina configurația rețelei hidrologice,în special a celei subterane.

Clima este umeda și rece pe culmile înalte atenuandu-se spre părțile joase. Temperatura
medie anuala este de 2 °C în Bihara și Vladeasa, în zona platformei calcaroase 4 °C și în
depresiunea Beiuș poate ajunge și la 10 °C.

Vântul de vest domina și adduce cele mai multe precipitații și multe zile noroase, în
luna iulie în medie sunt 18 zile în care cerul este acoperit de nori.

Din diversitatea de specii de plante prezente în aceasta zona exista câteva protejate în
mod special: bulbucii de munte (Trollius europaeus), specii de Gențiană, Orchideaceae, crinul
de pădure (Lilium martagon), săbiuţa (Gladiolus imbricatus), roua cerului (Drosera
rotundifolia), etc. (Ana Marossy, 1984). De asemenea și pădurea de la baza Măgurii Vânete
este declarată pădure protejata din punct de vedere al exploatării silvice.

Vegetația se diferențiază în următoarele zone:

- pajiști montane, păduri de molid și păduri de foioase unde întâlnim: fag, frasin, salcie
de munte, nuc, carpen etc,

- pădurile montane dominate de molid și brad se observa cel mai bine intre altitudinile
de 1200 și 1600 m, exista zone în care etajul de conifer este înlocuit de păduri de fag acest
fenomen fiind rezultatul inversiunilor termice,

- zonele calcaroase sunt în marea lor majoritate lipsite de vegetație lemnoasa din cauza
lipsei de apa lucru care a dus la apariția unor pajiști montane acestea fiind mai dezvoltate în
zonele centrale și depresionale, marginile fiind mai mereu acoperite de păduri, pajiștile
montane ocupa locul pădurilor de fag ce au fost defrișate.

4
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

Din punct de vedere faunistic nevertebratele constituie categorie de interes științific

deoarece aici au fost descoperite specii noi unele fiind catalogate drept specii endemic
pentru Munții Apuseni majoritatea se găsesc în peșteri (grupul Coleopterelor, Cholevinae
(Leiodidae) şi Trechinae (Carabidae)).

Fauna piscicola este dominate de păstrăvi și reprezintă și ea o atracție deosebita.

Regăsim toate speciile commune dintre pasările montane (alunarul, mierla, corbul,
ciocănitoarea neagra, porumbelul gulerat, cinteza etc.) dar și specii de pasări răpitoare
protejate de lege (acvila țipătoare, acvila de munte, uliul păsărar etc).

Fauna pădurilor cuprinde specii comunde găsite în făgete so molidișuri montane

la care se adaugă și capra neagra.

Caracterizarea antropica

În Munții Apuseni așezările localnicilor urca până la înălțimi impresionante de

exemplu cătunele de pe platoul de la Ocoale – Scărișoară la altitudinea de 1200 m.
Localnicii se ocupa activități tipice zonelor de munte cum ar fi creșterea animalelor
precum ovinele în mod special dar și a bovinelor și cabalinelor în număr mai mic și toate
activitățile legate de acestea, pășunat, vărat, transhumanta etc.
De asemena în zona mai au loc și activități de explorare și exploatare geologica, tăierea
sporadica de copaci pentru construcții și pentru încălzit dar și numeroase activități turistice.
Padisul este o zona fregventata de turiști de mulți ani în special pe plan local dar
drecent a fost integrat în circuitul turistic nationas și international.
Faptul că nu a fost un obiectiv turistic foarte cunoscut a ajutat la păstrarea zonei.
Relieful oferă multe posibilități pentru practicarea turismului de multe feluri, exista
mulți pereți de calcar în special în cheile din zona ce oferă posibilitatea practicării alpinismului:
valea Bulzului, valea Galbena, Cetățile Ponorului etc.
Atracția principala sunt peterile care sunt foarte accesibile și variate majoritatea lor
sunt uscate putând fi vizitate de orice turist fară echipament special dar și peșteri care necestita
echipament și experianta.

5
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

Patrimoniul geositurilor

În arealul Padisului se găsesc multe geosituri importante din punct de vedere turistic și
științific doua din acestea obiective mai deosebite sun peștera Cetățile Ponorului și Lumea
Pierduta.
Peștera Cetățile Ponorului se găsesc la capătul Văii Cetăților, la altitudinea de 950m, se
pleacă din Padiș pe marcajul punct albastru și pe soaseaua forestiera care se desprinde din
soaseaua Pietroasa – Padiș.
Peștera este formata dintr-o galerie de peste 2000 m ce este străbătută de un rău care
are printer cele mai mari de bite din râurile subterane din Romania.

Chiar daca este declarata un monument al naturii Peștera Cetățile ponorului poate
fi vizitata, galleria subterana este accesibila oricărui turist până la Sala taberei singurul
echipament necesar sunt sursa de lumina și cizme impermeabile.

Fig. 2 Harta Cetatile Ponorului

6
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

Fig. 3 Intrarea in Cetatile Ponorului

Platoul carstic Lumea Pierduta este o arie protejata cu suprafață de 39 hectare și este o
regiune sălbatica foarte puțin atinsa de om și de animale în prezent este un loc destul de vizitat
dar cu toate acestea Lumea Pierduta își păstrează farmecul.
Accesul se poate face cu mașina: Cab. Padiş sau Camping „La Grajduri” ruta Sudrigiu –
Pietroasa – Boga – Cab. Padiş / Camping Glăvoi.

7
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

Fig. 4 Lumea Pierduta

Fig. 4 Harta Lumea Pierduta

Evaluarea geomorfositurilor

Valoarea stiintifica si educationala.

Nume A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 Sum %
Platoul Padis 1 0.5 1 0.5 0.5 0 0.5 1 1 6 66.66666
Lumea Pierduta 1 0.5 1 1 1 0.5 0.5 0.5 1 7 77.77777
Cetatile Ponorului 1 0.5 1 1 1 0.5 0 0.5 1 6.5 72.22222

8
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

Valoarea functionala.
Nume B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 Sum %
Platoul Padis 0.5 0.5 0.5 0.5 1 1 0.5 4.5 64.285714
Lumea Pierduta 0.5 0 0 0 0.5 0.5 0.5 3 42.857142
Cetatile Ponorului 0 0 0 0 0.5 1 0.5 2 28.571428

Valoarea turistica.
Nume C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 Sum %
Platoul Padis 1 1 1 0.5 1 0 1 0 5.5 68,75
Lumea Pierduta 1 0.5 0.5 0.5 1 0 1 0 4.5 56,25
Cetatile Ponorului 0.5 0.5 0 0 1 0 1 0 3 37,5

Din tabelul valorii științifice și educaționale deducem că toate cele trei geosituri sunt
arii importante la nivel national, bine întreținute și cunoscute cu elemente de relief bine definite
și unice importante din punct de vedere științific.

Din tabelul al doilea respective cel cu valoarea funcțională putem observa că cele trei
zone nu sunt foarte ușor accesibile arealul Platoului Padiș fiind mai ușor de accesat, iar pentru
a ajunge în Lumea Pierduta și Cetățile Ponorului este necesara urmarea unui traseu de câțiva
kilometric. Unitățile de cazare și alimentație sunt concentrate în mare parte în Poiana Glavoi
dar exista și câteva cabane împrăștiate în celelalte zone de poiana. Deplasarea în Platoul Padiș
se face în mare parte pe jos, terenul ne fiind favorabil utilizării vehiculelor în special pe timpul
iernii și în perioadele ploioase. Cu toate că este un areal protejat turiștii pot intra oricând la
majoritatea obiectivelor deaorece este puțîn probabil că fluxul mare de turiști să poată
deterioara oricare din obiectivele din zona.

Din tabelul Valorii turistice rezulta că cele trei geosituri oferă o gama variata de aspecte
ce atrag turiștii de la peisaje la trasee dar și oportunitatea de a practica escalada și speologia,
obiectivele sun păstrate în starea lor naturala și sunt foarte puțîn atinse de mana omuliu și
relative apropiate unul de celalat. Un dezavantaj este acela că turiștii nu au alte opțiuni de
cazare înafară de camping sau cabanele din zona.

Putem conclude că aceste geosituri sunt bine întreținute și protejate fiind puncta de
atracție turistica și inacelasi timp își păstrează și caracterul lor natural. Geositul care necesita
atenție speciala este Lumea Pierduta deoarece aceasta este o imagine a naturii în cea mai pura
forma a să, iar intervenția omului de orice fel poate distruge acest loc unic, tocmai faptul că a
fost introdusa în circuitul turistic mai tărziu a ajutat la conservarea acesteia.
9
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

Pentru protejarea acestor zone au fost create proiecte de conzervare și îngrijire, unul
dintre ele fiind PHARE- CBC (culoar romanao-maghiar pentru conservarea biodiversității)
acesta are că scop crearea unui culoar transfrontalier ce e constituit dintr-o rețea de arii protejate
de o parte și de alta a graniței.

Valorizarea turistica a geositurilor

Că și masuri de protejare a zonei ar fi :

- instalarea coșurilor de gunoi și a toaletelor ecologice în zonele de camping deoarece
acestea lipsesc,
- instalarea mai multor indicatoare către obiective deoarece unele dintre acestea sunt
mai greu accesibile datorita traseului dificil,
- controlarea fluxui de turiști în zonele care sunt mai predispuse deteriorării datorita
influentei antropice,
- controale și evaluări mai fregvente pentru a tine sub observație eventualele amenințări
sau probleme ce pot apărea pe parcursul timpului,
- remedierea degradărilor actuale, unde se poate, și prevenirea reapariției lor.
Trasee turistice propuse:
1. Poiana Glavoi - Cetățile Ponorului Canton Glavoi – Balcoane – Dolina 3 – Dolina 1
– Dolina 2 – Cetățile Ponorului Durează intre 4 și 5 ore, se merge pe traseul punct
albastru, dificultate medie dar nu se poate parcurge iarna.
2. Poiana Glavoi – Lumea Pierduta Se placa din Poiana Glavoi pe traseul cu cruce
galbena care duce direct în Lumea pierduta, traseul este ușor de parcurs durează 3 ore
dus întors.

10
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

Am propus aceste doua trasee deoarece sunt ușor de parcurs și integrează frumusețea și
splendoarea Platoului Padiș și sunt accesibile oricui, consider că acestea ar trebui
promovate mult mai mult și ar putea devein chiar și imaginea zonei.

Fig. 5 Traseu Poiana Glavoi – Cetatile Ponorului

11
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

Fig. 6 Traseu Poiana Glavoi – Lumea Pierduta

CONCLUZII

- Platoul carstic Padiș este un exemplu foarte bun de formațiune carstica cu o

vegetație abundenta și o fauna deosebita acest loc este de departe cel mai renumit
platou carstic din tara cun un potențial turistic uriaș care nu a fost atins încă.
- Caracteristici speciale:
- Alternanta zonelor calcaroase cu cele necalcaroase rezulta modificările rețelei
hidrografice de suprafață și regruparea lor în adâncime.
- Este situata la cea mai intalta altitudine dintre toate formațiunile calcaroase din
tara, alt medie 1200 m.

12
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

- Se intalnsc forme carstice care au atras atentia specialistilor dar si turistilor atat din
Romania cat si din strainatate.
- Pe suprafata paltoului a fost creat Parcul Natural, iar din acest motiv nu se mai fac
activitati de exploatare care in trecut au dus la deterioararea naturii.

Fig. 7 Poiana Padis

13
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

Fig. 8 Poiana Glavoi

14
Integrarea turistica a geositurilor din zona Padis Dabija Andrei GT31

Bibliografie
1. Valeria Velcea, Alexandru Savu ``Geografia carpatilor si a subcarpatilor romanesti``
Editura didactica si pedagogica Bucuresti.
2. Ielenicz Mihai, Oprea Razvan ``ROMANIA: Carpatii; Vol. V; Caracteristici generale
(Partea I)`` Editura Universitara Bucuresti.
3. Grigor P. Pop `` Carpatii si subcarpatii Romaniei; Editia a II-a revizuita si adaugita``
Presa Universitara Clujeana
4. http://www.bihorinimagini.ro/zona-turistica-padis-paradisul-carstic-al-romaniei/
5. http://www.parcapuseni.ro
6. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-mediului/capitolul-iv-
protectia-juridica-a-ariilor-protejate-si-a-monumentelor-naturii/
7. https://summitadventure.ro

15