Sunteți pe pagina 1din 19

Probleme rezolvate CURS CCP 12

Impedanța echivalentă.

I. Impedanțe electrice echivalente

Problema 1. O impedanţă electrică are valoarea Z = 300 + j400 []. a. Să se determine modulul
impedanţei, defazajul dintre tensiunea pe aceasta şi curentul care trece prin aceasta şi să se exprime
sub formă fazorială valoarea impedanţei respective. b. Să se indice tipul de comportament al
impedanţei electrice considerate.

Rezolvare
a. Calculul modulului impedanţei: valoarea modulului impedanţei se determină cu ajutorul
relaţiei generale de calcul a modulului unei mărimi complexe:

Z  Re Z 2  Im Z 2

Pentru impedanța electrică considerată, valoarea reală, respectiv imaginară sunt:

ReZ = 300[] ImZ = 400[].


Z  3 102 2  4 102 2    


104  32  42   104  9  16  104  25   5  102 

Z  500

Calculul defazajului introdus de impedanţă: valoarea defazajului introdus de impedanţă, între


tensiunea electrică pe ea şi curentul electric care trece prin ea, se determină cu ajutorul relaţiei
generale:

 Im Z   400 
 Z  arctg   Z  arctg    arctg 1,33  53,13
0
 
 Re Z   300 

Z  53,130

Expresia fazorială a impedanţei este: Z  Z  e j  Z

Z  500  e j53,13 


0

b. Comportamentul unei impedanţe electrice este decis după semnul valorii defazajului:
 dacă semnul este pozitiv, atunci impedanţa electrică are un comportament inductiv (de
bobină), deoarece la bobină, valoarea defazajului dintre tensiunea pe ea şi curentul electric
prin ea este pozitiv, egal cu +900 (pentru bobina ideală).
 dacă semnul este negativ, atunci impedanţa electrică are un comportament capacitiv (de
condensator), deoarece la condensator, valoarea defazajului dintre tensiunea pe acesta şi
curentul electric prin acesta este negativ, egal cu -900 (pentru condensatorul ideal).

Pentru impedanţa electrică considerată, defazajul acesteia este Z  53,130 , deci pozitiv 
comportamentul impedanţei electrice considerate este inductiv.

1
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

Temă:
O impedanţă electrică are valoarea Z = 100 - j100 []. a. Să se determine modulul impedanţei,
defazajul dintre tensiunea pe aceasta şi curentul prin aceasta şi să se exprime sub formă fazorială
impedanţa respectivă. b. Să se indice tipul de comportament al impedanţei respective.

Problema 2. a. Să se determine expresia matematică a impedanţei echivalente ZS a grupării


elementelor de circuit indicate în figura de mai jos, în funcţie de reactanţa condensatorului C=1[µF]
şi rezistenţa electrică R=1[k]. b. Să se determine valoarea modulului impedanţei echivalente,
respectiv valoarea defazajului dintre tensiunea pe impedanţa echivalentă şi curentul electric prin
aceasta, dacă pulsaţia de lucru a grupării este =1000[rad/s]. c. Să se exprime valoarea impedanţei
echivalene sub formă fazorială. d. Să se indice tipul de comportament al inductanţei echivalente, pe
baza valorii defazajului acesteia. e. Să se determine valoarea curentul electric prin grupul de
elemente de circuit (expresia armonică, respectiv expresia fazorială), dacă pe cele grupul compus
din cele 2 componente de circuit cade o tensiune electrică v(t)=10sin(1000t+300) [V].

Rezolvare
Determinarea impedanţei echivalente se realizează pe circuitul serie, reprezentat în domeniul
complex, care se obţine din circuitul iniţial, în care cele 2 componente electronice sunt reprezentate
prin intermediul impedanţelor electrice corespunzătoare:
Impedanţa rezistorului: ZR  R
Impedanţa condensatorului: Z C   j  X C unde XC reprezintă reactanţa condensatorului

În domeniul complex, circuitul iniţial are următoarea reprezentare:

Cele 2 elemente de circuit sunt grupate în serie, din acest motiv:

Z S  Z R  ZC  ZS  R  j  XC

Pentru determinarea modulului, respectiv a defazajului impedanţei echivalente, mai întâi trebuie
determinată valoarea numerică a impedanţei echivalente. În acest scop, se detemină mai întâi
valoarea reactanţei condensatorului. Se reaminteşte că reactanţa condensatorului are relaţia de
calcul:
1
Reactanţa condensatorului: XC 
 C

2
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

 
 
 1 
  103   1k
1 1
 XC   
 rad  
1F  10 10  F 
3 6 rad
1000   
 s  s
 
  

Valoarea impedanţei echivalente este: Z S  1k  j  1k

Calculul modulului impedanţei echivalentă: valoarea modulului impedanţei echivalente se


determină cu ajutorul relaţiei generale de calcul a modulului unei mărimi complexe:

ZS  Re Z S 2  Im Z S 2  Z S  12   12 k  2 k  1,41k

Z S  1,41k

Calculul defazajului introdus de impedanţa echivalentă: valoarea defazajului introdus de


impedanţa echivalentă între tensiunea electrică pe ea şi curentul electric prin ea se determină cu
ajutorul relaţiei generale de calcul argumentului unei mărimi complexe:

 Im Z S   1
 Z S  arctg    Z S  arctg    arctg  1   arctg 1  45
0

 Re Z S   1 
 

 Z S  450

j  Z S
c. Relaţia impedanţei echivalente sub formă fazorială este: Z S  Z S  e

Z S  1,41  e  j45 k

d. Deoarece valoarea defazajului este negativă, comportamentul inductanţei echivalente este


capacitiv.

e. Conform legii lui Ohm, v  ZS i

Utilizând pentru mărimile v, i respectiv ZS expresiile sub formă de fazori, relaţia de mai sus devine:

j  Z S
V  e j v  Z S  e  I  e j i

unde V = amplitudinea tensiunii v, v = faza iniţială a tensiunii v, I = amplitudinea curentului i, i =


faza iniţială a curentului i, iar  = pulsaţia de lucru.

 V  e j v  Z S  I  e

j  i  Z S 

3
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

În această relaţie, modulele, respectiv argumentele mărimilor complexe sunt egale:

 relaţia între module: V  ZS  I


 relaţia între argumente: v  i   Z S   v  i   Z S

Din relaţiile de mai sus,


V
 amplitudinea curentului se determină cu relaţia: I
ZS

 faza iniţială a curentului se determină cu relaţia: i   v   Z S

 
Din expresia armonică a tensiunii v  t   10  sin 1000  t  300 V  se identifică valorile
parametrilor mărimii armonice astfel:

 amplitudine: V=10[V]
 pulsaţie de lucru: =1000[rad/s]
 faza initială: v=300.

Deoarece pulsaţia de lucru are valoarea la care a fost calculată impedanţa echivalentă la punctele
precedente, rezultă că:
10  V 
 7,09mA
V
 amplitudinea curentului se determină cu relaţia: I 
ZS 2  k 

 faza iniţială a curentului se determină cu relaţia:  


i   v   Z S  30 0   450  750

I  7,09mA
 i  75 0

Deoarece pulsaţia de lucru nu se modifică, pulsaţia curentului este aceeaşi cu pulsaţia tensiunii:
 rad 
  1000 
 s 
Expresia curentului electric este:

 sub formă de mărime armonică: 


i  t   7,09  sin 1000  t  750  mA

 sub formă fazorială:


 0  mA
i  7,09  e j  75

4
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

Temă.
Să se determine expresia matematică a impedanţei echivalente ZS a grupării elementelor indicate în
figura de mai jos, în funcţie de reactanţa bobinei L=1[mH] şi rezistenţa R=1[k]. b. Să se
determine valoarea modulului impedanţei echivalente, respectiv valoarea defazajului dintre
tensiunea pe impedanţa echivalentă şi curentul electric prin aceasta, dacă pulsaţia de lucru a grupării
este =1000[rad/s]. c. Să se exprime impedanţa echivalenă
sub formă fazorială. d. Să se indice tipul de comportament al
inductanţei echivalente, pe baza valorii defazajului acesteia.
e. Să se determine valoarea tensiunii electrice pe circuit
(expresia armonică, respectiv expresia fazorială), dacă prin
cele 2 componente ale acestuia trece curentul electric
i(t)=1sin(1000t) [mA].

Problema 3. a. Să se determine expresia matematică a impedanţei


echivalente ZP a grupării elementelor de circuit indicate în figura
alăturată, în funcţie de reactanţa condensatorului C=10[nF] şi rezistenţa
R=2[k]. b. Să se determine valoarea modulului impedanţei
echivalente, respectiv valoarea defazajului dintre tensiunea pe
impedanţa echivalentă şi curentul electric prin aceasta, dacă pulsaţia de
lucru a grupării este =106 [rad/s]. c. Să se exprime impedanţa
echivalentă sub formă fazorială. d. Să se indice tipul de comportament
al inductanţei echivalente, pe baza valorii defazajului acesteia. e. Să se
determine valoarea curentului electric prin condensator (expresia armonică, respectiv expresia
fazorială), dacă tensiunea electrică care cade pe circuit este v(t) = 4sin(106t+100) [V].

Rezolvare
Determinarea impedanţei echivalente se realizează pe circuitul compus
din cele 2 elemente de circuit, reprezentat în domeniul complex, care se
obţine din circuitul iniţial, în care componentele circuitului sunt
reprezentate prin intermediul impedanţelor electrice corespunzătoare:

Impedanţa rezistorului: ZR  R
Impedanţa condensatorului: ZC   j  X C
unde XC reprezintă reactanţa condensatorului

În domeniul comple, circuitul iniţial are reprezentarea din figura de mai sus. Cele 2 elemente de
circuit sunt grupate în paralel, din acest motiv:

Z R  ZC
ZP  
Z R  ZC

 j  R  XC  j  R  X C  R  j  X C  R   X C 2 R2  X C
ZP     j
R  j  XC R  j  X C   R  j  X C  R 2   X C 2 R 2   X C 2

5
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

R   X C 2 R2  X C
ZP   j
R 2   X C 2 R 2   X C 2

Pentru determinarea modulului, respectiv a defazajului impedanţei echivalente, mai întâi trebuie
determinată valoarea numerică a impedanţei echivalente. În acest scop, se detemină mai întâi
valoarea reactanţei condensatorului. Se reaminteşte că reactanţa condensatorului are relaţia de
calcul:
1
Reactanţa condensatorului: XC 
 C

 
 
 1 
  103   1k
1 1
 XC   
 rad  
1nF  10 10  F 
6 9 rad
106  
 s   s 
 

 

2  12 22  1
Valoarea impedanţei echivalente este: ZP  2 2  j  2 2 k
2 1 2 1

ZP 
2
 j
4
k
5 5

Calculul modulului impedanţei echivalentă: valoarea modulului impedanţei echivalente se


determină cu ajutorul relaţiei generale de calcul a modulului unei mărimi complexe:

2 2
ZP  Re Z P   Im Z P 
2 2 2  4
 Z P        k   20 k  0,89k
1
5  5 5

Z P  0,89k

Calculul defazajului introdus de impedanţa echivalentă: valoarea defazajului introdus de


impedanţa echivalentă între tensiunea electrică pe ea şi curentul electric prin ea se determină cu
ajutorul relaţiei generale de calcul argumentului unei mărimi complexe:

 4
 Im Z P   
 Z P  arctg 
 Re Z P


  Z P  arctg  5   arctg 2  63,430
   2 
 
 5 

 Z P  63,430

c. Relaţia impedanţei echivalente sub formă fazorială este: Z P  Z P  e j  ZP

6
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

Z P  0,89  e  j 63,43 k

d. Deoarece valoarea defazajului este negativă, comportamentul inductanţei echivalente este


capacitiv.

e. Conform legii lui Ohm aplicate pe condensator, v  ZC  i

Utilizând pentru mărimile v, i respectiv ZC expresiile sub formă de fazori, relaţia de mai sus devine:

V  e j v   ZC  e  I  e j i 
j  ZC

unde V = amplitudinea tensiunii v, v = faza iniţială a tensiunii v, I = amplitudinea curentului i, i =


faza iniţială a curentului i, iar  = pulsaţia de lucru.

j 
Impedanţa condensatorului exprimată sub formă fazorială este: Z C  Z C  e ZC  X C  e  j 90
0

unde ZC reprezintă valoarea defazajului dintre tensiunea pe condensator şi curentul electric prin
acesta, care, pentru un condensator ideal este -900.

 V  e j  v   Z C  I  e

j   i  ZC  X
C  I e

j   i 90 0

În această relaţie, modulele, respectiv argumentele mărimilor complexe sunt egale:

 relaţia între module: V  XC  I


 relaţia între argumente:  v  i  90 0

Din relaţiile de mai sus,


V
 amplitudinea curentului se determină cu relaţia: I
XC

 faza iniţială a curentului se determină cu relaţia: i   v  90 0

 
Din expresia armonică a tensiunii v  t   4  sin 106  t  100 V  se identifică valorile parametrilor
mărimii armonice astfel:

 amplitudine: V= 4[V]
 pulsaţie de lucru: =106[rad/s]
 faza initială: v=100.

Deoarece pulsaţia de lucru are valoarea la care a fost calculată reactanţa condensatorului la punctele
precedente, rezultă că:
4 V 
 4,49mA
V
 amplitudinea curentului se determină cu relaţia: I 
X C 0,89  k 

7
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

 faza iniţială a curentului se determină cu relaţia: i  10 0  90 0  100 0

I  4,49mA
i  100 0

Deoarece pulsaţia de lucru nu se modifică, pulsaţia curentului este aceeaşi cu pulsaţia tensiunii:
 rad 
  106  
 s 
Expresia curentului electric este:

 sub formă de mărime armonică: 


i  t   4,49  sin 106  t  1000  mA

 sub formă fazorială:


 0  mA
i  4,49  e j  100

Problema 4. a. Să se determine expresia matematică a impedanţei


echivalente ZP a grupării elementelor de circuit indicate în figura
alăturată, în funcţie de reactanţa bobinei L=10[µH] şi rezistenţa
R=500[]. b. Să se determine valoarea modulului impedanţei
echivalente, respectiv valoarea defazajului dintre tensiunea pe impedanţa
echivalentă şi curentul electric prin aceasta, dacă pulsaţia de lucru a
grupării este =10000[rad/s]. c. Să se exprime impedanţa aechivalenă
sub formă fazorială. d. Să se indice tipul de comportament al inductanţei
echivalente, pe baza valorii defazajului acesteia. e. Să se determine
valoarea curentului electric prin bobină (expresia armonică, respectiv expresia fazorială), dacă
tensiunea electrică care cade pe circuit este v(t) = 0,5sin(10000t+1300) [V].

Rezolvare
Determinarea impedanţei echivalente se realizează pe circuitul echivalent
al grupării paralel, reprezentat în domeniul complex, care se obţine din
circuitul iniţial, în care componentele circuitului sunt reprezentate prin
intermediul impedanţelor electrice corespunzătoare:
Impedanţa rezistorului: ZR  R
Impedanţa bobinei: ZL  j  X L unde XL reprezintă
reactanţa bobinei

În domeniul complex, circuitul iniţial are reprezentarea din figura de mai sus. Cele 2 elemente de
circuit sunt grupate în paralel, din acest motiv:

ZR  ZL jR XL
ZP   ZP 
ZR  ZL R  j XL

jR XL j  R  X L  R  j  X L  R   X L 2 R2  X L
ZP     j
R  j  X L R  j  X L   R  j  X L  R 2   X L 2 R 2   X L 2

8
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

R   X L 2 R2  X L
ZP   j
R 2   X L 2 R 2   X L 2

Pentru determinarea modulului, respectiv a defazajului impedanţei echivalente, mai întâi trebuie
determinată valoarea numerică a impedanţei echivalente. În acest scop, se determină mai întâi
valoarea reactanţei bobinei. Se reaminteşte că reactanţa bobinei are relaţia de calcul:

Reactanţa bobinei: XL    L

 
 rad  6  rad 
 X L  10000   10H   10 10 10 
4
 H   102   100
 s  s 
  
Valoarea impedanţei echivalente este:

ZP 
 2
5 10 2  10 2
  j 
5 10 2  10 2
2
 
5 106
  j 
25 106

5 10   10 
2 2 2 2
5 10   10 
2 2 2 2 26  10 4
26  10 4

Z P  0,19 10 2   j  0,96 10 2 

Calculul modulului impedanţei echivalentă: valoarea modulului impedanţei echivalente se


determină cu ajutorul relaţiei generale de calcul a modulului unei mărimi complexe:

ZP  Re Z P 2  Im Z P 2 

Z P  10 4  [0,192  (0,96) 2 ]  10 2  0,03  0,92   10 2  0,95   97,46

Z P  97,46

Calculul defazajului introdus de impedanţa echivalentă: valoarea defazajului introdus de


impedanţa echivalentă între tensiunea electrică pe ea şi curentul electric prin ea se determină cu
ajutorul relaţiei generale de calcul argumentului unei mărimi complexe:

 Im Z P    0,96  102 
 Z P  arctg     Z P  arctg     arctg 5,05  78,80
 Re Z P   0,19  10 
2
   

 Z P  78,80

c. Relaţia impedanţei echivalente sub formă fazorială este: Z P  Z P  e j  ZP

Z P  97,46  e  j 78,8 

9
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

d. Deoarece valoarea defazajului este negativă, comportamentul inductanţei echivalente este


capacitiv.

e. Conform legii lui Ohm aplicate pe bobină, v  ZL  i

Utilizând pentru mărimile v, i respectiv ZP expresiile sub formă de fazori, relaţia de mai sus devine:

V  e j  t  v   Z L  e j  ZL  I  e j  t i 

unde V = amplitudinea tensiunii v, v = faza iniţială a tensiunii v, I = amplitudinea curentului i, i =


faza iniţială a curentului i, iar  = pulsaţia de lucru.

Impedanţa bobinei exprimată sub formă fazorială este: Z L  Z L  e j  ZL  X L  e j 90


0

 V  e j  v   Z L  I  e

j   i  Z L  X
L  I e

j   i  90 0 

În această relaţie, modulele, respectiv argumentele mărimilor complexe sunt egale:

 relaţia între module: V  XL  I


 relaţia între argumente:  v  i  90 0

Din relaţiile de mai sus,


V
 amplitudinea curentului se determină cu relaţia: I
XL

 faza iniţială a curentului se determină cu relaţia: i   v  90 0


Din expresia armonică a tensiunii v  t   0,5  sin 10000  t  1300 V  se identifică valorile 
parametrilor mărimii armonice astfel:

 amplitudine: V = 0,5[V]
 pulsaţie de lucru:  = 10000[rad/s]
 faza initială: v = 1300.

Deoarece pulsaţia de lucru are valoarea la care a fost calculată reactanţa bobinei la punctele
precedente, rezultă că:
0,5  V 
 5mA
V
 amplitudinea curentului se determină cu relaţia: I 
X L 0,1  k 
 faza iniţială a curentului se determină cu relaţia: i  130 0  90 0  40 0

I  5mA
 i  40 0

10
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

Deoarece pulsaţia de lucru nu se modifică, pulsaţia curentului este aceeaşi cu pulsaţia tensiunii:
 rad 
  10000 
 s 
Expresia curentului electric este:

 sub formă de mărime armonică: 


i  t   5  sin 10000  t  400  mA

 sub formă fazorială:


 0  mA
i  5  e j  40

II. Impedanțe de intrare/ieșire în circuite electronice cu componente pasive

Regulile de determinare a circuitului de calcul al unei impedanţe echivalente

Observaţie: Impedanţa echivalentă este indicată pe circuit prin intermediul unei săgeţi.
 punctele de calcul ale impedanţei echivalente sunt punctele de intersecţie dintre săgeată şi
ramurile circuitului;
 sensul de calcul al impedanţei echivalente este indicat de sensul săgeţii.

1. Se reprezintă circuitul inițial în domeniul complex; se secţionează circuitul iniţial


reprezentat în domeniul complex între punctele de calcul ale impedanţei calculate; punctele
de calcul se consideră a fi notate prin A, respectiv B  din circuitul iniţial se obţin 2
semicircuite;

2. Se elimină semicircuitul considerat ca fiind plasat în sensul “opus” sensului de calcul al


impedanţei;

3. Dacă în semicircuitul rămas se constată prezenţa unor generatoare independente (surse


independente de tenisune sau surse independente de curent), acestea se vor pasiviza; prin
pasivizare, sursa de tensiune se înlocuieşte între terminalele sale cu un scurtcircuit, iar sursa
de curent se înlocuieşte între terminalele sale cu un gol;

4. Între bornele lăsate în “aer” ale semicircuitului păstrat în urma aplicării etapei 2, se
introduce un generator de tensiune sinusoidală vab, care furnizează în circuitul nou obţinut
un curent sinusoidal iab.

5. Impedanţa echivalentă se determină pe circuitul obţinut la punctul 4, cu ajutorul formulei


generale:

vab
Z ab 
iab

11
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

Problema 5. a. Să se determine expresia


matematică a impedanţei de intrare Zi a
circuitului alăturat, în funcţie de
reactanţele bobinei de inductanţă
L = 10[mH], a condensatorului de
capacitate C = 200[µF] şi rezistenţa
R = 100[]. b. Se consideră că sursa de
tensiune de la intrare are o variaţie în timp
de forma vi(t)=5sin(1000t) [V]. Să se
determine valoarea modulului impedanţei
de intrare. Să se determine valoarea defazajului dintre tensiunea pe impedanţa de intrare şi curentul
electric prin aceasta și să se precizeze tipul comportamentului întregului circuit, la frecvența de
lucru considerată.

Rezolvare
Determinarea impedanței de intrare Zi se realizează pe baza unui circuit echivalent de calcul,
determinat prin parcurgerea regulilor prezentate anterior.
Primul pas constă în reprezentarea circuitului inițial în domeniul complex; se reaminteşte că
impedanţele componentelor electronice au relaţiile de calcul:

Impedanţa rezistorului: ZR  R
Impedanţa bobinei: ZL  j  X L unde XL reprezintă reactanţa bobinei
Impedanţa condensatorului: Z C   j  X C unde XC reprezintă reactanţa condensatorului

Circuitul iniţial reprezentat în domeniul complex


este reprezentat în figura alăturată:

1. se secţionează circuitul iniţial reprezentat în


domeniul complex, între punctele de calcul ale
impedanţei de intrare.

2. se elimină semicircuitul considerat opus


sensului de calcul al impedanţei de intrare (adică
semicircuitul compus din vi).

3. pasul 3 nu se aplică, deoarece în semicircuitul


păstrat nu există surse independente.

4. se introduce între punctele rămase în aer o


sursă de tensiune sinusoidală vab, care furnizează
în circuitul nou obţinut un curent sinusoidal iab.
Circuitul de calcul al impedanţei de intrare este

12
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

cel din figura finală, prezentată mai sus. Impedanţa de intrare se determină pe acest circuit, cu
formula generală:

vab
Zi 
iab

În circuitul de calcul, se observă că impedanţele ZL şi ZC sunt


grupate în paralel, din acest motiv, circuitul de calcul se
simplifică ca în figura alăturată, unde ZP reprezintă
impedanţa echivalentă a grupării paralel ZL || ZC şi are relaţia
de calcul:

ZP 
Z L  ZC
 ZP 
 j  X L    j  X C  
Z L  ZC  j  X L    j  X C 
X L  XC
ZP 
j  X L  X C 

Aplicând teorema lui Kirkhoff 2 pe circuitul de mai sus, considerând sensul de parcurgere al buclei
de circuit ca fiind sensul orar, se obţine:

Z R  iab  Z P  iab  vab  0   


vab  Z R  Z P  iab  Zi 
vab
iab
 ZR  ZP 

X L  XC
Zi  R 
j  X L  XC 

Expresia finală a impedanţei de intrare se consideră ca fiind expresia în care partea reală, respectiv
partea imaginară sunt grupate separat:

X L  XC  j2  X L  XC X L  XC
Zi  R  R  R j
j  X L  XC  j  X L  XC  X L  XC 

X L  XC
Zi  R  j 
X L  XC 

b. Pentru determinarea modulului, respectiv a defazajului impedanţei echivalente, mai întâi trebuie
determinată valoarea numerică a impedanţei de intrare. În acest scop, se determină mai întâi valorile
reactanţelor bobinei, respectiv a condensatorului.
Deoarece valorile reactanţelor celor 2 componente depind de pulsaţia la care lucrează
circuitul, trebuie indentificată valoarea acesteia. Identificarea pulsaţiei de lucru se realizează din
expresia tensiunii aplicate la intrarea acestuia:

13
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

 
 
 rad 
vI   t   5  sin  1000  t     1000 
     s 
 de pulsatia 
 lucru 

Se reaminteşte că reactanţele componentelor electronice au relaţiile de calcul:

Reactanţa bobinei: XL   L

1
Reactanţa condensatorului: XC 
 C
 
 rad   
Calculul valorii reactanţei bobinei: X L  1000   10 mH   10 3
 10  10 3 rad
  H   10
 s   s
 
  
Calculul valorii reactanţei condensatorului:
 
 
 1  10
    5
1 1
XC   
 rad   6  rad
F 2
3 2
1000   200F  10  2  10  10
 
 s 
 
s  
 

X L  10 X C  5

Valoarea impedanţei de intrare a circuitului este:

X L  XC 10 5 50   2 
Zi  R  j   100  j   100  j     100  j 10
X L  XC  10  5 5   

Zi  100  j 10

Calculul modulului impedanţei de intrare:

Valoarea modulului impedanţei de intrare se determină cu ajutorul relaţiei generale de calcul a


modulului unei mărimi complexe:

Zi  Re Zi 2  Im Zi 2

 Zi  1002   10 2  104  102  102  (10 1)  10  10  10 


2 2 2 2

10 2

Zi  102 

14
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

Calculul defazajului introdus de impedanţa de intrare:

Valoarea defazajului introdus de impedanţa de intrare între tensiunea electrică pe ea şi curentul


electric prin ea se determină cu ajutorul relaţiei generale de calcul a argumentului unei mărimi
complexe:

 Im Zi    10 
Zi  arctg    Z i  arctg    arctg  0,1  arctg 0,1  5,71
0

 Re Zi   100 
 

 Z i  5,710

Prin determinarea impedanței de intrare Zi, întregul circuit poate fi echivalat, între bornele de
intrare, cu impedanța de intrare Zi. Din acest motiv, comportamentul circuitului la frecvența de
lucru considerată este indicat de semnul defazajului impedanței de intrare, determinat la frecvența
de lucru considerată; la frecvența de lucru considerată în problemă, valoarea defazajului impedanței
de intrare este  Z i  5,710 , deci semnul defazajului este negativ  comportamentul circuitului
este capacitiv.

15
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

Problema 6. a. Să se determine expresia


matematică a impedanţei de intrare Zi a
circuitului alăturat, în funcţie de reactanţele
bobinei de inductanţă L=100[mH], a
condensatorului de capacitate C=10[µF], şi
rezistenţele R1=R2=100[]. b. Se consideră că
sursa de tensiune de la intrare are o variaţie în
timp de forma vI(t) = 1sin(1000t) [V]. Să se
determine valoarea modulului impedanţei de
intrare. Să se determine valoarea defazajului dintre tensiunea pe impedanţa de intrare şi curentul
electric prin aceasta și să se precizeze tipul comportamentului întregului circuit, la frecvența de
lucru considerată.

Rezolvare

Circuitul de calcul al impedanţei de intrare Zi,


obţinul după aplicarea regulilor enunţate anterior pe
circuitul iniţial reprezentat în domeniul complex
este prezentat în figura alăturată. Impedanţa de
intrare se determină pe circuitul final, cu formula
generală:

vab
Zi 
iab

În circuitul de calcul, se observă că impedanţele ZR1 şi ZL,


respectiv ZR2 şi ZC sunt grupate în paralel, din acest motiv,
circuitul de calcul se simplifică ca în figura alăturată, unde ZP1
reprezintă impedanţa echivalentă a grupării paralel ZR1 || ZL, iar
ZP2 reprezintă impedanţa echivalentă a grupării paralel ZR2 || ZC,
unde:

Z R1  Z L j  R1  X L
Z P1   Z P1 
Z R1  Z L R1  j  X L

Z R2  ZC  j  R2  X C
Z P2   Z P2 
Z R2  ZC R2  j  X C

Aplicând teorema lui Kirkhoff 2 pe circuitul de mai sus, considerând sensul de parcurgere al buclei
de circuit ca fiind sensul orar, se obţine:
vab j  R1  X L j  R2  X C
Z P1  iab  Z P 2  iab  vab  0  Zi   Z P1  Z P 2  Zi  
iab R1  j  X L R2  j  X C

Expresia finală a impedanţei de intrare este următoarea:

16
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

X L  X C  R1  R2   j  R1  R2   X L  X C 
Zi 
R1  R2  X L  X C  j  R2  X L  R1  X C 

Observaţie: în expresia finală, s-au grupat separat părţile reale de părţile imaginare la numărător,
respectiv la numitor.

b. Pentru determinarea modulului, respectiv a defazajului impedanţei de intrare, mai întâi trebuie
determinată valoarea numerică a impedanţei de intrare. În acest scop, se determină mai întâi valorile
reactanţelor bobinei, respectiv a condensatorului. Deoarece valorile reactanţelor celor 2 componente
depind de pulsaţia la care lucrează circuitul, trebuie indentificată valoarea acesteia. Identificarea
pulsaţiei de lucru se realizează din expresia tensiunii aplicate la intrarea acestuia:

 
 
 rad 
vi   t   1  sin  1000  t     1000 
     s 
 de pulsatia 
 lucru 

Calculul valorii reactanţei bobinei:


 
   
100mH   103  2 102 103   H   200
rad rad
X L    L  1000  
 s   s
  
Calculul valorii reactanţei condensatorului:
 
 
 1 
  100
1 1 1
XC    
 C  rad   6  rad
F
3
1000  10F  10  10  10
 
 s  s
 
  

X L  100 X C  100

Valoarea impedanţei de intrare a circuitului este:

X L  X C  R1  R2   j  R1  R2   X L  X C   
2  102  102  2  102  j  102  102  2  102  102

Zi  

R1  R2  X L  X C  j  R2  X L  R1  X C  102 102  2  102  102  j  102  2  102  102  102 
Zi 
4  106  j  106
 
4 j
 102  
4  j   3  j  102   130  j 10
3  104  j  10 4 3 j 2
3 1 2

Z i  130  j 10

17
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

Calculul modulului impedanţei de intrare:

 Zi  Re Zi 2  Im Zi 2  132   12 102  130 Z i  130

Calculul defazajului introdus de impedanţa de intrare:

 Im Zi   130 
  Z i  arctg    arctg    arctg  13  arctg 13  85,6
0
 Zi  85,60
 Re Z i  10 

Prin determinarea impedanței de intrare Zi, întregul circuit poate fi echivalat, între bornele de
intrare, cu impedanța de intrare Zi. Din acest motiv, comportamentul circuitului la frecvența de
lucru considerată este indicat de semnul defazajului impedanței de intrare, determinat la frecvența
de lucru considerată; la frecvența de lucru considerată în problemă, valoarea defazajului impedanței
de intrare este  Zi  85,60 , deci semnul defazajului este negativ  comportamentul circuitului
este capacitiv.

Problema 7. a. Să se determine expresia matematică a


impedanţei de ieşire Zo a circuitului alăturat, în funcţie
de reactanţele bobinei de inductanţă L=100[µH], a
condensatorului de capacitate C=100[µF], şi
rezistenţele R1=R2=200[]. b. Se consideră că sursa
de tensiune de la intrare are o variaţie în timp de forma
vi(t) = 4sin(105t) [V]. Să se determine valoarea
modulului impedanţei de ieşire. Să se determine
valoarea defazajului dintre tensiunea pe impedanţa de
ieşire şi curentul electric prin aceasta.

Rezolvare
Circuitul de calcul al impedanţei de ieşire Zo, obţinut
după aplicarea regulilor enunţate anterior pe circuitul
iniţial reprezentat în domeniul complex, este prezentat
în figura alăturată. În circuitul inițial, se observă că
săgeata prin care este reprezentată impedanța de ieșire
Zo este plasată în exteriorul circuitului. În acest caz, se
consideră că punctele de calcul între care se determină
impedanța Zo sunt plasate undeva în stânga bornelor
de ieșire ale circuitului; între punctele de calcul ale
impedanței Zo se aplică un generator de tensiune sinusoidală vab, care furnizează în circuit un curent
iab. În circuitul de calcul, sursa de tensiune vi s-a pasivizat, fiind astfel înlocuită cu un scurtcircuit
între terminale. Impedanţa de ieşire se determină pe circuitul final, cu formula generală:

vab
Zo 
iab

În circuitul de calcul, se observă că impedanţele ZR1 şi ZL sunt grupate în paralel, respectiv ZR2 şi
ZC sunt grupate în serie, din acest motiv, circuitul de calcul se simplifică ca în figura de mai jos,

18
Probleme rezolvate CURS CCP 12
Impedanța echivalentă.

unde ZP reprezintă impedanţa echivalentă a grupării paralel ZR1 || ZL, iar ZS reprezintă impedanţa
echivalentă a grupării serie ZR2, ZC, unde:

Z R1  Z L j  R1  X L
ZP   ZP 
Z R1  Z L R1  j  X L

Z S  Z R 2  ZC  Z S  R2  j  X C

Aplicând teorema lui Kirkhoff 1 în nodul în care sunt conectate elementele de circuit (nodul
superior), precum şi teorema lui Kirkhoff 2 pe buclele compuse din vab şi ZS, respectiv ZS şi ZP, se
obţine:

ZS  ZP
Zo 
ZS  ZP


j  R1  X L
R2  j  X C  
R1  j  X L R1  X L  X C  j  R1  R2  X L
Zo  
R2  j  X C 
j  R1  X L R1  R2  X L  X C  j  R1   X L  X C   R2  X L 
R1  j  X L

Expresia finală a impedanţei de intrare este următoarea:

R1  X L  X C  j  R1  R2  X L
Zo 
R1  R2  X L  X C  j  R1   X L  X C   R2  X L 

Observaţie: în expresia finală, s-au grupat separat părţile reale de părţile imaginare la numărător,
respectiv la numitor.

Temă: rezolvaţi punctul b.

19

S-ar putea să vă placă și