Sunteți pe pagina 1din 15

1.

SOARELE
2. SISTEMUL SOLAR
3. PLANETELE
4. COMETELE
Universul reprezint lumea
n totalitatea ei, probabil c
nemrginit n timp i spaiu,
infinit de variat n ceea ce
privete formele pe care le
iau materia, energia i
informaia n procesul
dezvoltrii lor perpetue.
Universul contine tot ceea ce
exista, de la cele mai mari
galaxii, la cele mai mici
particule subatomice.
Majoritatea masei de materie
observabila vine de la stele
din cauza luminii pe care o
raspandesc.


Obiectele pe care nu le putem
observa pot fi detectate daca
emit diferite tipuri de radiatii.
Chiar daca contine multe
corpuri, Universul este un
spatiu cu un vast volum de
"nimic". O singura parte a
Universului este cunoscuta ca
avand viata: planeta noastra.
Cea mai acceptata teorie cu
privire la nasterea Universului
este aceea a Big Bangului.
Aceasta propune ca Universul
era la inceput foarte dens,
compact si fierbinte. Din
motive necunoscute, o
explozie cosmica numita Big
Bang, s-a produs in urma cu
10 - 20 miliarde de ani, si de
atunci Universul este intr-o
continua expansiune.





Sistemul Solar

Din lumea noastra mica, privim
in oceanul cosmic de mii de ani!
Vechii astronomi au observat
puncte de lumina care pareau ca
se misca printre stele. Ei au
numit aceste obiecte, planete, si
le-au numit dupa zeitatile
Romane - Jupiter, regele zeilor;
Marte, zeul razboaielor; Mercur,
mesagerul zeilor; Venus, zeul
iubirii si al frumusetii si Saturn,
tatal lui Jupiter si zeul
agriculturii. Acestia au mai
observat cometele si cozile lor
stralucitoare si meteorii care,
aparent, cadeau din cer.

Sistemul nostru Solar cuprinde 8
planete si 5 planete pitice (dintre
care 4 sunt considerate
"Plutoizi"). Cele 4 planete mai
apropiate de Soare - Mercur,
Venus, Terra si Marte - sunt
numite planete terestre din
cauza suprafetei lor rocoase.
Planetele dincolo de orbita lui
Marte - Jupiter, Saturn, Uranus
si Neptun - sunt numite gigante
gazoase. Planetele pitice sunt:
Ceres (considerat si asteriod),
Pluto, Haumea, MakeMake si
Eris (considerate si plutoizi).


Soarele, Steaua noastra

Steaua Sistemului nostru Solar,
Soarele, a fost sursa de inspiratie
pentru scrierile mitologice in culturi
din toate colturile lumii. Anumite
culturi antice au construit sau
modificat formatiuni de roca pentru a
observa Soarele si Luna. Acestia au
creeat calendare si au monitorizat
eclipsele.
Soarele este cea mai apropiata stea de
Pamant, la o distanta de 149,60
milioane km. Distanta dintre Pamant
si Soare mai este cunoscuta si ca
unitate astronomica (UA sau AU in
engleza), si este folosita pentru a
masura distantele, peste tot in
Sistemul Solar. Acesta este de 332.900
de ori mai masiv decat Pamantul si
contine 99,86% din masa intregului
Sistem Solar.

Soarele este format din 6 regiuni: nucleul,
zona radiativa, zona conectiva din
interior, suprafata vizibila cunoscuta drept
fotosfera, cromosfera si coroana. In
nucleu temperatura atinge 15 milioane
grade Celsius, ceea ce este suficient
pentru a sustine fuziunea termonucleara.
Energia produsa in nucleu produce toata
caldura si lumina pe care o primim pe
Pamant. Temperatura scade la 2 milioane
grade, in zona conectiva, unde uriase
baloane de plasma fierbinte urca la
suprafata.

Suprafata Soarelui - fotosfera - este o
regiune subtire, circa 500 km, de unde
radiatia Soarelui "scapa in afara" si este
detectata drept lumina pe care o
observam de pe Pamant. Temperatura in
fotosfera este de 5.500 grade Celsius.
Datorita unui camp magnetic ce
inconjoara Soarele, in coroana
temperatura creste pana la 2 milioane
grade insa se raceste rapid, acest fenomen
dand nastere "vantului solar".







Planetele Sistemului Solar si
Satelitii Acestora

Ce constitue o planeta? Uniunea Astronomica Internationala (IAU) a
facut cunoscute cateva definitii in 2001, le-a modificat in 2003, si pe 24
august 2006 IAU a aparut cu alte definitii. Definitia unei planete este
acum cunoscuta oficial astfel: un corp ceresc ce orbiteaza in jurul
Soarelui, are o masa suficienta pentru ca propria gravitatie sa-i permita
sa atinga o forma cvasi-sferica si si-a curatat vecinatatea din jurul
orbitei sale. Planetele ce orbiteaza in jurul altor stele poarta denumirea
de planete extrasolare (exoplanete).
Cele 4 planete mai apropiate de Soare - Mercur, Venus, Terra si Marte -
sunt numite planete terestre din cauza suprafetei lor rocoase. Celelalte 4
planete dincolo de orbita lui Marte - Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun -
sunt numite gigante gazoase sau planete gigantice.
Aproape oricare dintre aceste planete - si cativa din satelitii acestora -
are o atmosfera. Atmosfera Pamantului este formata, in primul rand, din
azot si oxigen. Venus si Marte au o atmosfera subtire formata din dioxid
de carbon. Planetele gigantice Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun au
atmosfera predominant formata din hidrogen si heliu. In total, cele 8
planete au impreuna 167 de sateliti.





MERCUR
TERRA MARTE
VENUS
JUPITER
SATURN
NEPTUN URANUS
PLUTO
TERRA
Planeta Pmnt (numit i
Terra sau Planeta albastr)
este a treia planet dup
distana fa de Soare i a
cincea ca mrime n sistemul
solar. Cnd desemneaz
planeta (i nu solul), cuvntul
se scrie cu majuscul. Terra
face parte dintre planetele
interioare ale sistemului solar
(planetele aflate n interiorul
centurii de asteroizi). Este cea
mai mare planet teluric din
sistemul solar, i singura din
Univers cunoscut ca
adpostind via
TERRA I SOARELE
TERRA I LUNA
TERRA, LUNA I SOARELE
Comete, Cometa

De-a lungul timpului, oamenii au
fost uimiti si speriati de comete,
stele cu coada, asa cum apareau ele
pe cer neanuntat si neprevazut. O
cometa are un nucleu solid mic, cu o
marime de cativa km. Nucleul
contine "chestii inghetate" si gaze
inghetate amestecate cu bucati de
roca si praf. Pe masura ce se apropie
de Soare incepe sa se incalzeasca.
Cometa devine din ce in ce mai
stralucitoare fiind astfel vizibila de
pe Pamant. Datorita caldurii
provenite de la Soare, gheata se
transforma in gaze foarte
stralucitoare. Acest material gazos
formeaza o coada ce se poate intinde
pe o suprafata de mii sau chiar
milioane de kilometri.

Material realizat de La Viorica Angela

S-ar putea să vă placă și