rv AN ANTONOVICI EFREMOV

NEBULOASA DIN
ANDROMEDA
Roman de anticipatie

• .. .. '*
• "* *

FLORIN Z. FLORIN - ADRIAN USEANU

CUVÎNTĂTORUL
intermezzo �tiin\iiico-ianlulic

Colecfia ..Povestiri ştiintifico-f�ntastic:e-

65
 Traducerea din limba rusll de
TATIANA BERJNDEI şi ADRI Ă N ROGOZ
Controlul ştiinţific de
ION MINZATU

--
LUCRARI CARE VOR APAREA IN COL ECTIA
,.POV E STI Rl ŞTII NŢIFICo-FANTASTIC E"

-
Nr. 66 ,.Cintecul lebedei" de Ioana Petrescu.

Nr. 67 .,Diavolul din clondir" de R. L. Stevenson.

Nr. 68-71 "Misterrle cursei" de A. Donath, Gy. Fâskerthy şi

A. Haas.

Pentr:..�.: �:: r:spunde c: pro:ptitudine nume�aselor

manuscrise p e care le primim la redactie, rugăm pe toţi aceia
.

care ne trimit lucrlri spre publicare ca textele lor si fie dactilo­

,
. ... -
grafiate. De asemenea intrucit planul de apariţii al colectiei
noastre cuprinde un număr suficient de romane, rugăm pe au­
tori ca povestirile lor si nu deplşească o fascicull (50-55 pa-
ginl dactilografiate la două rinduri).
1
.. . . -· ..

Coperta.desen de D. ANDREI

2
 R EZ U MA T U L CAPITOLELOR P R ECEDENTE

Călătorind prin spattiJe co,�;mice, aproape CJJ viteza luminu.

astronava ..Tantraa se fntoarce spre Pămlnt dintr-o misiune pr�mitd
din partea Consiliului astronautic. ln numele Marelui Cerc (care
reprezintă un sistem de comunicatii intre diferitele lumi locuite d.1n
Galaxia noastră).
In acest timp, pe Pămînt, Dar Veter, directorul staţiuni/ar ex·
terioare ale Marelui Cerc. işt predă serviciul noului director, africanut
Mwen Mas. Are loc ultima transmisiune dirijata de Veter: la sfirşrtul
acesteia, slnt recepţionate imagini venite de pe epsilon-Tucana. o
stea aflată la o depărt!lre de 300 de Mi-luminii. Sînt chipuri de bar­
baţi ŞI femei, foarte asemănători oamenilor, dar de o frumuseţe d.esă­
virşită. Mwen Mas se simte fermecat şi tulburat de un a dintre aceste
femei.
La ţărmul mării se Intilnesc Dar Yeter, Veda l{ong, o cunos.
cută specialistă In istorie, Ava Eigoro, principala ei ajutoare. psihia­
tra Evda Nal, Mwen Mas, prietenul său fizicianul Ren Boz, pictorul
Kart Sun şt Ciara Nandi, o fată excepţional de frumoasă, ce-i servea
drept model. Ava descoperă In fundul m4rii u.riaşa statuie a unui cal.
f
Mwen Mas ti Re11 Boz se s ătuiesc cu Dar Veter cu privire la exoefl­
f
mentarea ideii lor d e a In ringe strinsoarea implacabilă a Timpului.
Veter recunoaşte măre(iu acestei idei, dar fşi avertizeaza prietenii de
teribilele primejdit care-i ameninţă,
In mersul ei, ,;Iantra" este atrasă de o uriaşă stea de fier ş&
coboară pe o planetd a acesteia, unde sin t descoperite alte două astro­
nave: una terestră, ,.V ela", ŞI una necunoscută de forma unui disc­
spirallî. După ce-şi da11 seama că echipajul .. Velei" fusese nimicit
de un soi de straml ,.meduze", membrii e.xpediţiei ..Tantra" fncearca
să pătrundă In spiralodisc. 1 n această intreprindere , astronavigatoa­
rea Nira este grav rănită. Tn ·cele din urmă, datorita concfucerii
pricepute a lui Erg Noor, ..Tantra" izbuteşte sâ scape de sub colosala
atractie a stelei de fier, să pornească din nou spre sistemul nostru
solar şi să ajungă pe Pămlnt, unde sint primiţi in triumf. Tntre Veda
Ko.ng şi Erg Noor existau cu ani ft� urmă o legătură de dragoste.
Lungul răstimp ln care fuseseră despărţiţi i-a făcut să-şt dea seama
că iubirea lor nu era suficient de trainică. Tn cursul călătoriei sale in
Cosmos, Erg s-a lndrăgostit de Niza, iar pe Pdmlnt, Vecta a legat o
mare prietenie cu Dar Veter. Aflind de intoarcere a ..Tantrei". Veter o
lasă Pe Ved a singură pentru a nt.�-i stinjet�i revederea cu Erg. După
ce lucrează un timp la o exoloatare submarină de titan, Dar Veter e

3
rechemat 11rgcnt de Consiliul asironautic din pricina unei colastrofe
produse pe :;atetitul 57.
Folosind instalat iile lui Kor Yul/ din Tibet, Mwcn Mas Şi Ren
Roz Intreprind grandioasa lor experienfli prin care vor să irwingă
Timpul. dar totul se lermiflti cu o dezastruoasei explozie,
J udecîndu·! pe Mwen Mas pentru nesăbuita lui experienţă,
Consiliul astronautic il achitd finlnd seamă de mobi!uri/e generoase
cure i-au determinat ac tiunea. Tn cadrul aceleaşi adunări, Consiliul
hotărăşte trimiterea in cosmos a lrei mari expediJii: una care sti
cerceteze spiralodiscu/ de pe Steaua de fier, alta spre steaua omicron­
Fridan şi a treia spre steaua Ahernar,

Capitolul 10

llfEBULOASA DIN ANDROMEDA

(CorttinUMe ă• nr. 64)

Dar Veter stăka CII' piciout"el'e larw llnfăcute pe te����� lia "-'bredă
a tllfta�l ialltiate lloH P""i'zoriu., IĂtin•-se jos iR nipr uai�a pră­
pastie a coricforatui ce se deschidea printre slt'atarile de nori, Pianeta
rroastri, ale clrri d lmelt!i u ni uria!je se percepeau dar dliar şi de la
o dlstanţi egală cu de cinci ori llku11etrut ri, ct.zv61uia pri�irii con­
tiR'llt şerpuitor, cm o� u al litcwaluhri coll'tinmtat ş• al mlrilw violete.
I'Jar V efer se dmea si Hlmtifice aceste c01ttanJri pe raR le cun.,.tea
din c-op ilăr ie. O linie curbă tăiată de brazdele întunecate ale mu�.
fn dreapta strilucea marea, siPb pidoarefoe tol trecea e \lale ingustă
din zona dealorifor. Ana noroc asfăzl: norit !le sfişiHeri �ai
deasu pra acelei porţiuni a ptarretef unde locuia ,; hlcra- ik..a Vea.
Acolo, ta pcr.�lele m unfHor cenuşii ca ton�. tiiati iJt trepte, se atla
pe uftlfna o pqteră străveche ce knna in atliftcurile pămiR.tll&u.i mai
mu lte caturi spaţioase. Şi l'eda ciuta acel&, P"illtre vest� owte
şi cofbuite ale trecutului fJineneSC, aceJ griunte lle allevir tsllerie fări
de care nu JJofi ni'ti inţefege prezentul, mei pn•eck-a viit�l.
De pe platfortŢia lui din ondulate tofe lk lfromr lrircenic, Dar Veter
trimise un satut citre acel punct ipetetic, inda-tă aKWn� sllb aripa
norilor orflitor de lu minoşi. Bezna n opti i se ridica diAspre apas ca
un imens perete pres ărat cu stele strilucitoare. Straturire de nori ina­
infau asemenea provelor unor pl ute uriaşe şi se lndlecau deasupra
negrei �tenuni, pe al cini furrd faţa Pămintuhti se retea către pere­
tele intunecat. pentru a se pierde parti pe veci fn nriihtţli. O ginga�
auroră zodiacată invll.lula pPaneta in partea ei amlniti. răspîndind
o văpaie vie in noaptea spatfuhfi ccmnic.
Deasupra părţit IIHftinate a planetei atîrn-a o perdea aNiastră de
nori eare răslrin�au incaiJIIfe,centa searriui eţdilf, Orkine s-ar
uita le aici la nori tări ftttre s,eciale şi·a• piuje vederea ca şi omul
care ar ff neven să-ş; tato ard faţa către astrR străluci.Aor. aflindu-'le
in afara pretfttiei cetor. 800 tk kilemdri de almesferă terestră.
tlure- raze ultraYiofete şi Reentgu se rnărsau î air-uR torent
•haW�, .:II'IWor. şi o....ai pretecţi a sigiH'i a scalandrllor il salva
etc L. . o- moa.rte rapiti pe toti acei wnskudori cosmici.
Ullr YeleJJ iti nudi cablu• de piQtecpe de partea ceala ltă a caagA­
_

too.Ji,!� .,1 pomi de-a lungul gri nzii de reazem in întîmpinarea căuşului
 strlilucitor al Ursei M a ri. O CIN1ductă uriaşi fuseu monL1tf IJt teată
lungimea viitorului sate lit. La capetele ei. se lallfau .două triunrhiurl
aKutit� care sprijineau discurile uriate. uter toncave ale radlanJilor
de cimp magnetic. In curînd (după moRtarea ltalerlilor ce vor trans•
forn1a radi alille alllastre ale Soarelui in curent electric) se va putea
dep la sa de-a lunrul liniilor • lorf.i magn•fică firi 5ă mai fie lqat
ci avind doar plici directoare fixate pe piept şi pe spate .••

- Avem intentia să lucrlbn noaptea. lW%1 deodată în cască glasul

tfnll.rulul Inginer Kad LaH. C8111andantul de pe Ait alft a făgiduit să
•.

ne dea luminll
9ar \'eter se uiti spre s1în ga şi In jO& uRile. asemenea altOI' peşti
adormlfl, legati lawltă. atirftau dteva rachete de transport. Mai sus,
sub o umbrelli plati. men i tl si apere 4r .meteorl$i fi de soa�. plu tea
o platf&rnll provizorie, montatl din loi de biJuaj. Pe ea erau aşezate
şi asamblate piesele "&duse d e rachete. Muanicii rn11nceau de zer.
strlluclnd ca licllricli afund cind suprafAta net• a scafandrelor
ieşea din ontbra umbr elei tie protecţie , Păienjenişal cahlurilo r !IC rami.
fica, pOI'nirNI le la negrele orificii dscate in pJntecele racheteler de .

u nde 11rin inveliful desfăcut, era� de sc:in:ate piesele cele ma ri, $1

,

mo.i sus. chiar sub carcasa care 'i fusese menia.tă. un (rup de oameai,
lft pozlfli ciudate. adeseori amuzante. lucrau la o maşină imensl. Un
singur inel •in br-onz lterltic CII in"A!Iiş llr ltorazot ar fi cî•tărit pe
Plmmt, desifUI', peste o slltl !le tene. Aici. Insi toată ueastă uriaşi
povară atlma docil alături lle scheltm.l meta lic al satel ltul ul 'e t111
cablu c1iJt tfltre artificl.te, ce avea IWeairea si egalizere vitezele lle
rotaţi e tn jurul PăRlintului ale 1-.uro r !Reselor l:tolaie ce nu fuse.eră
Jncă montate.
Mişdrife fucrltorUer -erau indeml�aatiae 11 sitfare : oa111eaii se
tnvătaseră cu a b9eRfa. mal bine �is CII valoa � .infinit de mid a for·
fei de grnitafle. El 1rebaiau sl tie insă in ;eurid ltiocuitf tu aijii.
cle i o intlelunrati fltURci f�lc ă -'n condifitle fmponlleraltillti1ii cta.tta
la tuftturărl drcuhrtorii, ce ,.Ua• să devină persi.stent e ti să tranf­
ferm e ennal. la revenirea fui pe Pblirrt. tntr-un adevăra t Invalid.
De aceea nimeni nu lucra pe satelit mai muJt lle 160 de ere : Iar la
intoarcere fiecare trecea printr·•n stadiv de reacllmatizare in statiunea
,.lntermediarăft. ce se retea deltSIIpra planetei la o tnălţime ele noa.ă
sute de kilometri.
Dar Vet�r. care conducea montajul, căuta să nu se expună unor
eforturi fir:ice prea mari. oricit de dornic era aclesea să accelereze
cutare sau cuta re ope.rafie. lntr-adevir, avea datoria să reziste aki,
la iniltimea de 57.600 de kilometri, timp de ci teva luni de zile.
Dacl şl·ar fi dat c:onsimtămlntul să se luueze tl noapte a, ar fi
!&ăbit ti mai mult termenul !a care tinerii săi prieteni urmau să
se intoan:ă pe planeta natală. De asemenea ŞI schimbul lor ar fi
trebuit să fie chemat mai curind. A doua navă ,planetară a şantie ­
rului ,,Barion• aştepta .pe cîmpia din Arizona, unde, 11ng ă ecranele
aparatelor de televiuun e şi pupitrele maşinilor de Inregistrare, se
afla Grom Orm.
Glaciala noapte cosmică era foa.rte lunră. Hotărirea de a se
lucra în tot timpul ei reducea fa jumătate timpul de montare a sate·
lilului, şi Dar Veter nu putea renunta la această posibilitate. Primind
consimfămintul şefului, oamenii plirislră platforma de mon taj şi se
ri siplră In f()afe pirfile. In scurt timp, începură a Intinde o şi mal
complicati retu de cabluri. Nava planetar! ,,A Itai", ce servea drept

5
loeulnfll celor ce munceau pe şantier şi atirna nemlşcati la C:1141itul
grlnzii de reazem. îşi desprinse deodatl cablurile care o legau de c.ar·
casa satl'litului, Din motoarele navei tlşnira şuvoaie lungi de flăcări
orbltoare. Urlaşa siluetă a navei se intoarse rapid. Nici un zgomot
nu străbltu vidul spatiului Interplanetar. lscusitul comandant al navei
,.Aital• avusese nevoie doar de citeva turatll ale motoarelor spre a
se inălta la 40 de metri deasupra şantierului şi a se intoarce cu
proiectoal'f'le· i de aterizaj către platforma de demontare. Din nou fură
întinse Intre navă şi carcasă cablurile de sprijin şi toată a cea masâ
de obiecte eterogene suspendate in spatiu clipătl o imobilitate relativii,
continuind in acelaşi timp si se rotească in jurul Pămîntului cu o
viteză de aproximativ zece mii de kilometri pe oră.
Distribuirea maselor de nori il indică lui Veter că. in acel
moment, şantlerul trecea deasupra regiunii antarclice a planetei, a�a­
dar că urma să intre curind in umbra Pămîntului. lndlzitoarele per·
fectionate ale sc:afandrllor nu reuşeau să compenseze prea mult timp
iradierea cildurli In vidul glacial al spatiului cosmic:. şi vai de cilă·
torul ce-şi cheltuieŞte in mod nesăbuit energia bateriilor sale 1 Astlcl
işi aflase moartl'a. cu o luni inainte. arhilectul-montator care. siH'·
prins de ploaia unor meteoritl. se adlpostise in interiorul rece al unei
rac·hete deschise. firi să aştept e ca satelitul si ajungi pe partea
lnsoritl a Plimintului. De asemenea unul dintre ingineri fusese omorit
de un meteorit. Asemenea cazuri nu puteau 11 nici previzute in intre·
glme. nici preintimpinate ! Construirea satelitilor cere Intotdeauna· anu­
mite jertfe. şi nu se ştia cine va li viitoarea. legile probabilitătii (deş i
cu greu aplicabile fiecărui om in parte. biet flricel rizlet de nisip)
spuneau el cea mal mare şansi de a con�tltui aceastl jertfi viitoare
o avea el. Dar Veter; intr-adevăr, venise inaintea celorlalti tovarăşi
de munci acolo la acea iniltime. accesibili oriclrei posibUititi de
accident. O voce liuntricl il şoptea insi şăgalnic că splendida lui
persoanl nu poate plfi nimic. Si. oricit de absurdA ar fi fost această
certitudine pentru un om deprins a gindi matematic ea nu inceta
să-I urmărească şi să-i inspire calmul cu care se balansa pe grinzile
şi retelele carcase! descoperite .•.
Pe Pămînt monta.iul constructiilor era efectuat cu maşini speciale
denumite embriotec:til•. Desigur constructia moleculară a unul orga­
nism viu realizati de un mecanism cibernetic ereditar**. era nein·
chipuit mai complexă. Cu mult mal simpli. embriotectii lucrau de
"bieei cu curent continuu sau in cimp magnetic. Semnele conventio·
nale. făcute cu ajutorul radiostTontiulu! 90. ale pieselor ce urmau �ă
fie ansamblate dădeau maşinilor posibilitatea si imbine toate acele
Penumărate corpuri cu 0 precizie şi o rapiditate. pentru un neiniti:�l
cu adevirat uimitoare. Aici insii. la această lnăltime, nu existau şi
nici n!J puteau să existe asemenea maşlrli. Montarea satelitului era
e�ec:utatll manual, după metode invechite.
Totuşi. in eiud1 tuturor primejdiilor, munca aceasta era atit de
interesantă. mrit atrăgea mii de voluntari. Statiunile de control psihic
nu mai pridideau să examineze pe toti cel care doreau să aducă la

• Embriotectll - maşini c iber ne tice care actionează după· prin ·

cipiile Jlll'Canicii dezvoltării unui orRanism viu. (Notiune fantastică. -
NA)·
. ·� ··'-"
•;Ve�; �P'ticatia in c a p ito l ul Vl.

6
cunoştinfa consiliului c:1 sint rata si porneasei In spatiul Inter­
planetar.
Veter ajunse pinii la fundatiile maşinilor solare. dispuse in evan·
tai in jurul uriaşei bucşe ce adăpostra aparatul de gra vitafie artifi­
ciall, şi-şi branşă bateria din spate pe borna de intrare a circuitului
de control. Auzind in telefonul căştii sale o melodie simpli, Dar Ve­
ter conectA in paralel o placă de sticlă, pe care, cu linii subtiri aurii,
era desenată o schemă. Se auzi aceeaşi rMiodie. Deplasind două ver­
niPre, Dar Veter reuşi să suprapună punctele instantanee şi se c:on­
vinse c:ă nu mai exi�tă divergente nici In melodie, nici in tonalitatea
acordului. O parte importantă din viitoarea maşini fusese montată
impecabil. Puteau începe acum instalarea electromotoarelor de radia ­
tie. Veter işi indrepti umerii obositi d e purtarea lndelungată a sc:afaa­
drului şi-şi intoarse de citeva ori capul spre dreapta şi spre stinga ;
orice mişcare ficea să-i trosneasc:l vertebrele gitului. Din pricină ci
purta de atîta vreme casca. articulatia craniană 1 se cam Intepenise.
Noroc că Dar V eter s-a dovedit a fi rezistent la psihozele. atît de
răspîndite printre c:el care luc:reazl dincolo de limitele atmosferei te­
restre : nu-l atinsese nici boala somnului, provocată de razele ultra­
violete, nici furia pricinuiti de cele Infraroşii. Altfel n-ar fi fost in
stare si duel pină la c:aplt misiunea de onoare ce-i fusese incredin�
tati.
In curînd, cel dintîi blindaj avea si asigure un adlpost oamenilor
pierduti in ilnensitatea Cosmosului.
Un mic proiectil de salvare se desprinse de "Aita i " il trec: u pe
lîngă şantier ca o săgeatl. Era remorcherul trimis dupl rachetele­
automate sosite c:u materiale şi care se opreau la o inllţime anumiti.
l:ra şi timpul! Grupul de rachete, oameni, maşini şi materiale care
pluteau in spaţiu pătrundeau in partea umbritl a Plmintului. Proiec:·
tilul de remorcaJ se intoarse, trăgind dupi sine trei rac hete lungi in
formă de peşte, cu luc:iri albastre, care pe Plmint cintireau fără car­
buranţl cite cincizeci de tone.
Rachetele se alăturari altora asemănitoue, aflate în jurul plat­
formei de descărcare. Dintr-un salt, Dar Veter trec:u de partea c:ea­
laltii a carcasei şi ajunse in mijlocul tehnicienilor care se ocupau de
recepţia materialelor. Oamenii discutau tocmai planul muncii de
noapte. V eter apreb'i programul lor: ceru insi înlocuirea tuturor ba·
1eriilor individuale cu altele proaspete care să asigure treizeci de ore
de incllzire neintreruptl a scafandrilor, în afară de alimentarea cu
curent a lanternelor, a filtrelor aeriene şi a radiotelefoanelor.
Totul se scufundă dintr-o dati in bezna noptii. într -o nemărginîtl
genună. Dar lumin� zodiacală •. ce provenea de la razele solare îm·
prăştiate de gazele zonelor superioare ale atmos fere i , mai stărui mult
timp, aruncind scheletulul viitorului satelit lucirile ei dulcl cenuşH.
Temperatura coborise la 1800 sub zero. Supraconductibilitatea era
llcum şi mai supărătoare decit în timpul zilei ; cea mai neînsemnată
uzurii a izolatiei Instrumentelor. baterillor sau acumulalorilor făcea
ca obiectele din apropiere si fie îndată învăluite de aureola albllstruie
a curentului care, neputind fi canalizat in directia voită, se scurgea
de-a dreptul la suprafaţă.

• Lumina zodiacală -lumina solară relleclată de uriaşele

tngrămădiri de corpuscule meteoritice aliate în spaţiul dintre Soare şi
--

Pă nUnt fN.R.)

7
 Q da tli c:o gerul se intetea ş; intune ric." Cosmosului. Stelele to.ra8
asemenea unor a ce albastre, extrem de luminoase. Cel mai de. t em
părea zborul nn�t şi ne;auzit aJ me teori ţilor. Pe suprafata globuM
rtj
. u
.
mtvnecat d• jes, an CIIJ'enfai abnosferel, se aprindeau norii muJ tlcolo [ ;ri
ai urorei electrice. desc:ărcărt de scintei de o lungi me uriaşă sau llfif:
a
ale laminil de dispersie, lungi de mii de kilometri. tJragane mai ni�
praz a iae decit orice furbm i terestri bin tuiau acolo departe, in Jlm­
torlfe su,.rioare ale l n vel işu lu l aerian, care, saturate de radlaj:ille Soa­
rehli Jl· ale Cosmosului, contfn��au si a!IÎte intens energia, illflleulrindl
foarte IBUtt comunicatiile riintre pntier şi planeta �t��tală.
Deodată. in lumea aces.sta mică, pier4ută in raoa st1'Uos ut noian dt>
bezni şi ger, se produse o schimbare. Dar Veter au--şi dădu pe dată
seama că se aprinHră proiedoarele navei pfanetare. lntuneric:ul se
făcu mai negru, iar lamiaa stelară mai pajidă ; piattonna şi taaasa
se deta,aa acum şi IIIQÎ bine ia lumina aaea a!lli. atit de v ie. Peste
c:Mirva c:llpe ins.ă, .,Ait.W' işf re..use tms.tuaea, şi lumina se făcu mai
plbtmi " mai pufin intensă. Naova eaui8BĂ6ea eneraia ICIH11Uiatorilor
sii. Şi iarifi, ca şi. i8 timpu l zilei, Îllftplll'ă si � !Rişte 'ătrat ele şi
eltpsele foiler de biUidaj. gdlajllle anaaturll. ciUndlit şi ţevile rezer­
Matelor, lieca��e lflisitl� heptat leclll ca'llalit i8 schelebd satelitu­
lui ia 180111laf.
Veter dibui o grindă transversală, se agătă de minerele fixate pe
calllld ce servea drept balustnMiă ti. diotr-o IAvitură de picior, se
avinti sus, spre ,.Aital". Aj un se lllică tnpa navei tlaAdare, skinse
lrinele aflate ia iDt el!io ra t millleftlK şi se opri taanai la timp ca să
na se izbească d e ��ŞI- inchisi.
Spre a se JtdMc:e pierdelile ft.' a•..� trieia�We de necentenitul
d•f2·9i• at DIIRie&'Oiiler ma.citeri, ia camera de tncere nu era in·
ta!finată a presiaae terestri: ool'lllală. De aceea, abia tiapă. ce pitrun se
iwaea de-a doaa cameri ajutitoaH (cens&ruiti pro."imFiu). Dar Veter
îşi scoase scafandru!. casca şi IWeriU...
Dezmortindu-şi trupul obosit de purta.ea Kafaadrului, se pli111ba
cu paşi fermi pe pulriea interioari, bucurindu-se de revenirea la o
gnatate aproape obişnuită. Instalaţiile de lfliVitafie artificială de pe
nava planetară hulcfl011811 neiatrenapt. Şi er a nespus de plăcut să te
silnfl "om cu pic.ioarele pe piiiiÎDt", iar nu o DJ116Culifă uşoară. zbu·
rind prin amăfi toarele spatii siderale. Lumina d ul ce, aerul cald•. fo ·
totiile cemode te tmWa u să te. intinzi ti să te laşi în voia unui repaus
fără wind. Dar Vetef' retrăia acu m bucuria strămeşiJor sii, uimitoarea
bucurie lle c a r• citise in străvechil e romane. lo aeelaşl fel, după un
drum ne5firşit. de-a hmgul unui pusti u îngheţat, printr-o pădure
umedă saa pe IRunţii silind, oamenii pitnndea u într-o locuiaţi incăl­
nti, fie n o casi. un bonlei sao o iurti de pislă. Şi at.uaci, ca şi
acum, pet"efil saltfiri il de spil'feau pe om de lumea imen si $1 plină de
primejdi i şi vrăjnlăfie, il ofere a u ciWură, lumină şi odihnă, pen tr�
ca. dobindind noi htrte, să poată g indi la ceea ce avea să facă m:u
departe.
Veter rezisti totufl ispitd pe care o repruentau un fotoliu şi o
carte. 'frebuia si staltltească lept u ra aa PWntul, căci lumina aprinsă
pc satelit ar fi putut provoca serioase ingrijorirf printre colabOFatorii
Observatorulul din California, care urmăreau activitatea şantierului.
Şi apoi mai trebuia si·( pn'lillă ti 'la U necesară trimiterea 11nui
11ou scbh11b iaahdle le temren.
Reuşi să stabilească o legătură bună. V orb ea cu Grom Orm nu

8
prin semnale codificate, ci prin TVF. Bătrînul preşedinte se arătă
multumit şi Jăriidui că va lua n ei n ti rz iat măsuri ca nout echipaj să
fie ales, Iar traasporfare a piesdor să fie intensificată,
Ieşind de la postul de comandă al navei .Aitai", Dar Veter trccu
prin biblioteca transformată in dormitor ; de.a lunrul peretilor se in·
şlrau acum paturi suprapuse. Cabinele, slUIIe de mese, bucătări a, cu·
loarele laterale şi sala de motoare din fată fus eseră şJ ele înz e strate
cu paturi supliJPentare. Nava transformată Intr-o bază statlonară era
suprapopulată. Veter străbătea, abia tirindu.şl picioarele, un coridor
cu peretii îmbrăcafl in plăci cafenil din masă plastică, a căror căi·
dură. clnd O a tlnrea, 1 se transmitea prin d�ete.
Gindul il zbură la astronaufil ce-şi petreceau zeci de ani in inte·
riorul un ei asemenea Rave. fă ră speranta de a ieşi din ea in a lntn
termenului fixat, udaMor de luna. Dar Veter nu locuia aco lo decit
de pal·rlt 111111 şi părăsea zilnic î ncăperile strimte ale naveL ca să lu·
creze in spatfile interplanetare. Şi totuşi il �i er a dor de Pămîntul
iubi&, ele ste pele şr mărne lui, de centrele clocotltoare de viafă din
zonele locuite. Iar Ere, Niza şi alfi t2 oa Aten l din echipajul ,,Lebedei"
urmau să petreacă ln astrorrava for f70 de ani tereffri. pînă in
cli'a lntoarcuii pe Pămînt. Dar nici unul dintre ei nu va
putea trăi atit 1 Trupurile lor vor fi incl ner ate �� înmormîntate acolo,
ia n.emărrin itele depirtări are planetelor stelei ele zirconiu. Sau.
poate. vor inceta din viafă chiar in timt uf zborului şi atunci vor con.
firma să gonească prin COSJROs indlişl intr-o ra claetă fuaeruă. Tot
astld porneau pc vremuri In lar1 corăflille funerare ale irulepărtaţllor
să i strămoşi, purtind' pe borchal lor rămişi�le ostaşiror morţi. Istoria
ollleniril nu mai văzuse lasă pînă atunci aumenea eroi 1 Eroi care
sintnrl să se osindcască a n fnch l'l pe viafă intr-o navă şl să por.
nească la drum firi nici o nldej4c de întoarcere r N u, n·avea drep.
tate, şi Veda l·ar cerfa să·l ştie rindurile r A uitat el oare de fnpti.
tor il aaoalml pentru demnitatea şi libertatea om ul ui cftn. Veacurile
fntuaerlculul sau din Era Sciziaaii, care iofruntaa incen: irl ctt 11111H
mai cwnpUte : iatemnifarea pe vi.atl ia •eciurl umede, chiltnrile in­
spăimintă.toare ?-. Da, acei eroi erau sl mai puternici, si maf vred­
Ricl chiar cledt centemporarrii fui" care, rivn/nd să cerceteze lumi
necunoscute, se prerttuu pentru cel mal lun2 zbor in Cosmos ••• Iar
in colllparqi e cu aceşHa, el, care aidoclată nu-si pirbise pentru un
timp mai fndeluntat planeta natală. era un om de rind şi foarte ne­
insemnat.

Cîmpia urt�ă El Momra se i11tillde In Alrica • nerd, sttre su4

de golful Sirtel Mari.lrrainte de tlesfiinfarea centutiler de alnee şi
de modificarea cnmei, aici se afla hamm'3d:l - o J'llstle ferecată in­
tr-o platoşă de pietriş htsfrait şi de pietre rofi a tice -, de u11de şi
den umi re a hammadei - ,,Pustiul Roşu•. Adevărată mare de loc ia
zilele toride ale nrll. acea regiune se transforma irt tiiBpul nopti·
for de tuanmă tJ 4e Iarnă Intr-o ���are de Ylnturr reci. Acun. din tot
xest de� 11'11 JWai rimisese d ecit vî11tu• care tălazaia pest e cimpia
mtinsă ierfnrrife aJhstre-arPI'flf, dese şf ineJte.
&upi tieear.e: decofan sa11 atemare, astrona"Ric lisaa �caintal
I)Jr�I'H ,t �at lle santante to::tlce, pe o sa,rafati drculară ca
1111 llla�u • rirc11 1111 llfoftaet r u . Cercurile ace stea· era• MlpfeJ-

9
multe cu o plasi metallci roşie, şi astfel rimineau neatinse zece ani,
interval ce reprezenta de doui ori durata descompunerii g;�zelor zvir­
lite de cosmonave prin eşapamentul motoarelor. După fiece aterizare
sau decolare, cosmoportul se muta in altă pa-rte, ceea ce făcea ca uti­
lajele şi clădirile să aibă un caracter provizoriu, Iar familiile celor
ce munceau acolo să ducă o existentă rătăcitoare, ce semăna oare­
cum cu aceea a străvechilor no m azi . ..

In cea de-a treisprezecea cursă intnprlnsă intre Pămînt şi sate­

litul in constructie, nava planetară "Barion" il aduse pe Dar Veter
in stepa din Arizona, care, din cauza radioactivitătli acumulate in
solul ei, rămăsese un deşert chiar şi după modificarea climei. In Era
Marii Sciziuni, cind oamenii descoperiseră energia nucleară, fuseseră
făcute acolo numeroase experiente şi încercări de aparate, astfel in·
cit solul mai era şi acum contaminat c u prod usele dezagregării ra­
dioac:tive, intr-un grad prea mic ca să-i fie dăunător omulul, totuşi
suficient ca să nu permită creşterea copaci!or şi a tufişurilor.
Dar Veter îşi desfăta ochii nu numai cu fermecătoarea privelişte
a cerului albastru, străbătut de norişori vaporoşi şi albi, d şi cu aceea
a prăfuitelor intinderi cu. ierburi rare şi aspre.
Ce bucurie să calci cu paşi !>iguri pe pămlnt, in bătaia soarelui
auriu, primind in fată suflarea uscată şi răcoroasă a vintului 1 Nu­
mai după ce ai fost la marginea abisuri-lor cosmice poti pricepe toată
frumusetea planetei pe care st ră moşii noştri o numeau atit de puţin
intelept : ,.locaş al durerii şi al Jacrimilor".
Grom Orm nu-l reţinu prea mult pe Veter; bătrlnul preşedinte
al consil iului dorea şi el să-şi ia rămas bun de la astronavigatoril
"Lebedei". Sosiră amindoi la El Homra chia-r in ziua plecării expedi­
flei. lncă de sus, Dar Veter zărise pe cîmpia sură ca otelu l două
oglinzi uriaşe aşezate la o mică depărtare una de alta. Cea din
dreapta reprezenta un cerc aproape perfect, cea din stinga - o elipsa
lungă, m a i ascuţită la unul dintre capete. Dar Veter inteJese că
aceste oglinzi nu enu altceva declt urmele rămase după decolarea
primelor două nave din cadrul celei de.a 38-a expedit ii astrale.
Cercul m arca recenta decolare a "Tlntajelulul" ce pornise inspre
inspăimintătoarea stea T ; această navă avea pe bord aparate mari
şi grele pentru a i ntreprinde un adevărat asalt asupra spinlodiscu­
lui venit din adîncimile Cosmosului. Elipsa era urma "Aellei", care
se înăltase mai lin ; pe ea călătoreau nu meroşi savanţi ce aveau să
-:erceteze pe pitica albă a stelei triple ,.omicron 2-Eridan" enigma
materiei in transformare. Energia motoarelor mistuise terenul pînă
la o adîncime de un metru şi jumătate : solul pietros devenise un
scrum alburiu. Această pulbere fusese acoperită cu o compoziţie liantă
spre a o împiedica să fie spulberată de vint. N u mal rămînea decit
să fie deplasat acolo gardul de pe locul decolarilor mai vechi. ope­
ra�ie care trebuia să tie lăcută imedia t după plecarea ultimei corăbii
astrale.
l at-o şi pe "Lebăda" cenuşie in blindaju·i termic, ce avea să-şi
piardă culoarea iA timpul străpungerii atmosferei, Mai departe, nava
va străluci i n platoşa ei, care reflectii tollte radiaţiil e. Nimeni însă
nu-i va mai putea admira direct splendoarea; doar a strorobo ţi i , ce
trebuiau o vreme să-i urmărească zborul, aveau să ofere oamenilor
Imaginea fotografică a unui punct luminos� N ava se va intoarce pe
P�!f11RI ac:operili de zgură, toată zgiriată şi lovită de fragmentele
mar.unle de meteoriţi, respinse de elasticitatea carcasei. Veter işi adu-
cu prea bine aminte in ce hal sosise ,.Tantra", cu bllndajul ex.terior
pătat in roşu şi verde şi şubrezlt pe alocuri. Nimeni insA dintre cel
adunaţi acum in jurul "Lebedei" n-avea s-o mai revadă, deoarece as·
tronava nu se va înapoia decit după 170 de ani. In ce·l priveşte pe
Dar Veter, prins cum era de istovitoarea-i activitate, nu putea nădăj.
dui să trăiască nici măcar plnă la sosirea ,.Lebedei" pe planetele ste­
lei verzi. Totuşi, ca in zilele indoielilor dln trecut, actaslii nemaipo·
menită upedlţie il entuziasma ; după cum ii stirnise admiraţia teme.
rara idee pe care o avu seseră Ren Boz şi Mwen Mas. Intr-adevăr,
unele experiente. chiar cind se termină cu un eşec, încă reprezintă
o victorie şi contribuie la lărgirea cunoştlnfelor umane...
Cufundat in medita(iile sale, Daf' Veter era cit pe aci să se im­
piedice de semnul care marca limita zonei neprimejdloase. Se Intoarse
şi, la picioarele unui turn-autopropul sat de teletransmisiun e, zări o
siluetă măruntă şi sprint en ă care i se păru cunosl!ufă. Apropilndu.se,
i�l dădu seama că era Ren Boz. Acesta il veni in intimpinare, răvă·
şindu-şi părul roşcovan şi rebel şi privindu·l cu ochii mijifi. O reţea
de cicatrice fine, abia perceptibile, il schimbase fizicianului expresia
feţei, contractată de suferinţă şi incordare.
- Mă bucur că te văd sănătos, Ren 1
- Am mare nevoie de dumneata 1 il spuse acesta, lntinzindu-1
miinile lui miel şi pline de pistrui.
- Ce faCi aci, cu atita timp inaintea decolării ?
- Am asistat la plecarea AelleiN. Pentru mine sint doar de
..

mare importantă d1tele privitoare la forta de gravitaţie a unei stele

ca omicron-Eridan. Am mai avut timpul să dau fizicienilor ultimele
formule necesare... Atunci am· aflat el trebuie si soseştl, şi am
rămas...
Schimbind subiectul discuţiei, Ren Boz intrebi :
- Vei primi lnvitatla lui lunii Ant de a te intoarce la obsena•
torul consiliului ?
Dar Veter dădu afirmativ din cap.
- In timpul din urmă, continuă fizicianul, Ant a inregistrat o
serie de emisiuni nedescifrate. transmise prin Cerc...
- Intr-adevăr, 11 explică Dar Veter, in fiecare luni, In afara ore­
lor de informaţie, are loc o recepţie de control a comunlcărilor, mo­
mentul conectării fiind deplasat cu două ore terestre de la o lună la
alta. In decurs de un an, controlul parcurge 24 de ore terestre, iar
in opt ani a suta mia parte dintr-o secundă galactici. Cu alte c�·
l'inte, sint împlinite astfel toate omisi uni le recepţiei cosmice. In ulii·
mul semestru al ciclului de opt ani, au inceput si fie primite comu­
nicări de la distanţe foarte mari, pe care lnsă deocamdată nu le putem
intelege, probabil din cauza deformaţiilor.
- Aceste comunicări mă intereseazll in gradul cel mal inalt.
la-mă, te rog, să te ajut in această muncă !
- Nu. mal bine te ajut eu pe dumneata. Spune-mi ce trebuie să
facem. lnre�ristrărlle maşinilor de memoriza! le vom controla îm·
preuni.
- lmpreună cu Mwen Mas ?
- Desigur 1
- Veter. e m in u nat 1 Imi dau seama ci sint vinovat faţă de con-
siliu. Cu dumneata însă, deşi faci parte din el. iar ca director al sta­
li'llilîlor exterioare le-al impotrivit si intreprindem e:��perienfa, mă
simt. lotuşi foarte bine ...

Il
 - Mwa. lbs face şf el parle din cMsiUu .•.
Fldda•• rillla�>e o dilti fiadlter, _,oi ri5e incet, amintindu-ti
pe1e11111e ceva : .
- Mwen Mas... El au nmai c:i -.1 lateiefe, ci illli ti rWcqte
(JII4utile fl caută si le dea o e�rl.Me c::ell&:1'etă.
- N-o fi tecmai llki g�a voastri?
O.r Veter ae uită Sl'ft ...... de Ulllle. l�ăatin.._u gr�. Ye­
��eau electr-.5e aat01nate. l'fi• de pasageri. Ghid... gi•dul llli
Dar Veter, Rea Ba il lotreâi :
- Vine " VMa. 1(.-.g '1
- Da, e aştept, Şlli c.ă era clt-�aci sl-şl riseasdi t��oartea. u-
plorind e peşteri, unde a �isit un depeut de utilaje striftCihi şi
o Util de et� ltlindată ...
- Nu, •-am auzit nimic.
- Ani Irit at c.ă dumneata na eşti atras de lllterie ca Mwen Mas.
Pe i11t�aca Mastră pla.ndă se disaltă acu• oe-at' ".&ea u se asaulllii
itltărătul acelei ufl. Sute 4e arii de wohmtari iti eleri. 5erricili e "-..u
fu«irite • �qrropare, llar \'�a a b!Mirit si ...� această pr.­
blemă Ac ademiei de Stollastkă ti Prerizillae.
- Ca să constate ct pro!MWiiU� existi .. ceea ce priveşte
descoperifoea UHI' �te importlate pentru taoi?
- Da, N-au fost culese î nc ă prea malte informatii. 4111ar epec•
a şi fost stabiliti cu ,ncizie : 4le asemenea fi •i s peu t i a şi co n\i·
naM depozifelor aflate In oeW.fte fnciperi. Istoricii ..,, a o d�:li·
niSJe a celor �nai iRalte val«i 4111 acele vremuri. iar JKiheJop •
ana1izl a mentalltifil oarnetliler � aliHtCi- Şi, fÎi ..că vcwileM8
de psihtrtefie, na viM '' E"4a N al •ici ?
- Nu, n- a re să poată nni...
- Păcat 1 Cu t� �.... regMta U.sa �i 1
- E..cla, ea 'l toţi «Ralţi lec:uitori ai plaaetei. n urmări
totuşi decolarea, spuse Ren Boz, arltlnd un şir de trepielle filaJe
care .erau lasta l a fe tn sem ic erc hl f•ul a�reaavd. Trepiedefe aces­
tea serrea a de su port aner ."....- p.eMI'• reoepfia vizi!Nia. in
lumină inf r.a roşie fi aMraovlefetl. S.prapiKe _. � alta hltr"((
imagine co1o rati. llifmtele I"UPe � raze ale �ui c:oRkreau
ecranului IUievănta. cilfuri a �. după c�n şi dWn.tmele to­
ruari1 or ioatte• au eliminat nuawţa 111etaUcă 111 retarea vocii.
Privirile lui Dar \'eter fură atrase de eledr*sul care toa��ai
so&i se.. Cea dintii sări tiin el, fi aC Hm alerta prin iarlra inalti.
Ve4a l(oq. Dia fu gi se arunci 4e (Jtul h14 Dar Vde r ,1 se lipi
de IJÎeptul lui lat. loviftdu-1 1'C umeri cu ccn:ite-i luafl[i.
Dar Veter o respinse uşor şl-1 c ercetă dllpu1 aftt de drag , d·
ru..i a ntobişnuita pleptănăt11ri f1 dădea o expresie ciiHiatL
- Am juca1 Intr-un film de copil rolal unei rea-ifte ao rd i ce din
Veacurile fahmericului, lăm u ri tînăra femei e, giRind incă de goană.
Allia am reuşii să mi schimb potrl �it climei călduroase de aici.
Pentru pieptănătură, n-am mai avut lnsă timp, şi am rămas aşa.
Da r Veter şi-o Inchipui înveşmlnt ată într-o rochie de brocart
lungă şi strînsă pe corp, pe cap purtind o coroană de aur CII alb astre

. •Dlai!arme carf: redau tonurile tnalle a le vocii omeneşti $i cu

8)Uioruicarora se lalătură o rice diferenţă între vocea re ală şi sone­
ntatea ap ar a t ul ui de tra�smisie. (Notiune fantastic
ă. - N. A.)

12
aestemate, cu cozile-) bălaie at l r nlnd 1114ll jos de g enunch i şi cu
privirea deschisă a ochilo r el cenuşii.
- Al a vwt şi coro.1nă ? o lntrebă el, zjmbindu-i voios.
- Cum să nu : un a . u ite, aşa 1 Şi Vtd.a schifă cu deretu l în aer
ceR&1u1tl 111t11l cerc DliU'e cu z i.Diti iaaltl in formă de cnKe sau de
trifoi.
- Aş.a 111i-am şi Inchipuit-o. Am să te vid şi eu ?
- Chiar astăzi, după decolare. li voi ruga să-li arate filmul.
Dar Veter se pregika tocmai s-o iauebe cine erau IRistuioşii
NRRni care ueltulao si tie ragatl, llar la cl ipa aceea Velia i l zări
pe Ren l.oz. Fi zicianu l o sal..-ă cu UR zimbet naiv ti conUal.
- Dar unde sfat eroii Jul Allerrur il ti Ren Bcu cercetl din
eelli eimpul dia jurul navei pustiu ca şi ma i inainte.
- Cred că dincolo 1
Şi Ve4a arltă • ��tare clădire Ullică din plici de �tidă verde­
.,.atscentă şi aj urate de nerv11rile artimtlj ale triazilor exterioare :
hala principală a cos100pertului.
- Să mergem şi noi aco lo 1
- Ji vom deranja, răspunse ferm Veda. V izioneuă ac11111 salutul
de adio al pămtntalui. Hai4em rui ..ine spre ,,LdtUa" !
lAi lloi biirbati se supuseră.
Uablînd alături de Dar Veter, Veda U latrehă iac:et :
- Spune-mi : nu arăt prea canehios cu pieptăaătnra asta ve­
che ? Aş putea...
- Nu-i nevoie. Formează un contrast fermecător c:u lmbrăcă­
mintea ..-emi : cozile sint mai hlagl decit lusia şi nu te lasă să
iat.ci capuL Rmii qoa 1
- Te ascult, dra(ul meu Vetu 1 rosti IA şoaptă Veda, şi aceste
cuvinte magice făcură să bată mai repetle lni.ma lui D.ar Vete r, iar
olwajj; lui palizi se lllleşiră UfOI. .
Sate de oarueni se l1Mirepta11 fără 1rabă spre navă. A\Mlti di•tre
ei ii zîlllheau Vlfti sau o sal1ttau c u mîinile.
- EttJ foart e poJMilară, Veu, observă Ren Boz. Datorită c.irui
laJJt : adivititi l dumitale tie i storic sau frumusetii cu �ue te-a in­
aestrat aat•ra il
- Nici uneia dintre ele. Mă allu lnsă mereu in mijlocul oame­
ltiler, 41j.n cauza muntii fi a ocupatiilor mele sociale. Dumneata
şi Veter ori wă izola ti In laltorater, ori lucrati necentenit noapte
de nea,k_, Desirur. pentru umani tate, cu mu lt nui important e lu­
crul nstru decit al meu, dar din pricina lui voi n-aveţi pr ilejul
să ex.pleraU sutlet u l omului. Clara Nandi şi mai cu seam� Evda Nal
siot ca mu tt mal apreciate decit mine. . .
- O nou ă mustrare adusă civilizatiei noastre .tehnice il o dojeni
Yoios Dar Veter.
- Nu, ci numai unor vechi rămăşiţe inerente. Pe de altă parte
insă nu trebuie să uităm că încă de acum douăzeci de milenii stră­
moşii neşlri din ca verne intuiau că arta şi dezvoltarea laturi i emo­
tffl a.ale a omului au pentru organizarea unei societăţi o lnsemnă· ·

tate poate şi mai mare decît lntelectul.

- In sensul relaliilor dintre oaraeni ? se interesă curios fizicia-
nul - . .------.
� ���� ).t�p:�t-� cuvmt,
l).��
_-::- -
. un iflfelept din antichitate a secelit că lucrul

'1 3
 cel mai dificil din lume este să-ti păstrezi bucuria, spuse Veter. Dar
iată inci un fidel aliat al Vedei !
Spre ei venea cu pas uşor şi larg Mwen Mas, atrăgind atenţia
tut urora prin statura lui uriaşi şi lntunt'cată.
- Pe�emne, dansul Clare! s-a term inat, spuse Veda, cred eli acuşi
o să apară ş i echipajul ,,Lebedei" .
- In locul lor aş veni i ncoace pe jos, cit se poate mal Incet,
rosti tul burat Dar Veter.
- Eşti emotionat ? intrebă Veda lulndu·l de brat.
- Da. Pentru mine este atit de sflşietor să-mi spun eli prietenii
mei p leacli pe vecie, eli nu voi mai vedea niciodată această navă 1
O voce lăuntric ă protesteazA în mine imp?triva acestei silnice resem­
nări, poate tocmai pentru faptul că pri ntre ei se află oameni care
mi.a u devenit atit de dragi !
- Cred că nu numai acestea sint motivele tristetii tale se ames­
tecă in vorbă Mwen Mas. In noi se zbuciumă eternul protest al omu­
lui impotriva timpului pe care nu-l poate stăplni.
- Mel ancolie de toamnă ? surlse Ren Boz cu o lucire de Ironie
în ochi către tovarăşul său.
- N·ai observat pină acum că tocmai oamenilor energiei, plini
d e bucuria de a trăi ş1 inzestrat i cu o mare sensibilitate le place me·
lancolia temperată a toamnei ? adăul[ă Mwen Mas bătî ndu - ! pe fizi­
cian pe umăr, c u o neaşteptată duioşie şi Intelegere.
- Observaţia e întemeiată, aprecie admirativ Veda.
- Nu-mi apartine...
Prin fata lor trecu tocmai atunci fără zgomot o platformă largă,
pe care oamenii o salutară cu lnsufletit entuziasm, aşa cum numai
în clipele exceptionale işi permiteau s-o facă. lnăuntru se aflau toti
cei douăzeci de membri al echipajului de pe "Lebăda".
Platforma se apropia de a stronavă. Inaintea inaltului ascensor
mobil aştepta un grup de oameni In salopete albe cu fetele cenuşii
de oboseală - cei douăzeci şi doi de membri ai comisiei de decolare,
in majoritate ingineri, colaboratori ai cosmoportului. I n ultimele zile.
aceştia controlaseră cu ajutorul unor maşini speciale pentru i nven·
tarierea obiectelor tot echipam entul expeditie! şi verificaseră încă o
d ată cu ajutorul aparatelor tensoriale* starea navei.
Urmind tradiţia care data de la inceputurile astronavigafiei, pre·
şedintele comisiei prezentă raportul său lui Erg Noor, care fusese din
nou ales în unanimitate şef al upedifiei pe Aherna·r. Ceilalti membri
al comisiei îşi înscriseră initialele pe o tăbliţă de bronz cu portretele
şi numele lor şi i-o inmlnară lui Erg Noor. Apoi lşi luară rămas bun
şi se retraseră. Spre navă inaintă acum mulţimea celor veniti s·o
petreacl. Toti se aliniară in fata echipaj u lui .,Lebedei", lăsînd rudele
şi prietenii călătorilor să se adune pe o pl atformă mică, rămasă liberă
in aintea ascensorului. Cineaştii filmau orice gest al celor care plecau,
ca pe o u ltimă amintire lăsată planetei natale.
Erg Noor o zări de departe pe Veda şi, virind certificatul d e bronz
in centura lui lată de astronaut, se apropie cu grabă de tinăra femeie
care-I căuta din ochi.
- 'l:e bine că ai venit. Veda !

• Aparate tensoriale = dispozitiv� de încercat rezistenţa unui

obleet l11 tensiun e!: sau la tractiun e ( N. R.).

14
 - Puteam oare să fac: altfel ?
- Tu reprezinti pentru mine simbolul Pămîntului şi al tineretii
mele trecute 1 .•.

- In schimb al c:u tine pentru totdeauna tinereţea Nizei. ceea c:e

e minunat.
- Nu pot spune c:i n·am şi regrete. Ar insemna să mint. In prl·
mut rind Imi pare riu de Niza, de tovarăşii mei. de altfel chiar şi de
mine 1 Pr,•a este definitivă despărţirea noastră de Pămînt. De cind_
m·am intors ultima oară. parcă am indrăgit planet a noastră intr-un
fel nou, mal simplu, dar mai puternic:. mai cert. ..
- Şi totnşl pleci, Erg 1 ? .
- Nu pot altfel. Dacă n·aş intreprinde drumul ăsta mi s·ar
pă·re a d aş pierde nu numai Cosmosul el şi Pămîntul.
- Cu cit iubeşti mai mult. cu atit este mai greu să fii eroic, nu-l
aşa, Erg ?
- M-al inteles intotdeauna cu adevărat, Veda 1 lată a venit şi
N iza 1 Ştii, grăi el către fată, i .am mărturisit adin eauri Vede ! cit
de tulburat mă simt.
Fat a cu părul invăpăiat, slăbită şi semănînd cu un băiefaş, aplecă
genele lungi :
- Intr-adevăr este mai R'f'eu decît am fi crezut. Sinteti cu totii ...
buni, senini.. " frumoşi". Nu- i uşor să pleci pentru totdeauna, să te
smulgi, cit eşti In viaţă şi conştien t de această durere. de pe Pămtn­
tul atit de drag ; glasul astronavigatoarei se frinse. Veda o atraSt! spre
sine, rostindu-i in şoaptă cuvinte mlngiioase, aşa cum ştiu s -o facă
numai femeile .
- Mai avem nouă minute pînă la inchiderea trapelor, spuse incet
Erg Noor, firi să-şi l a ochii de l a Veda.
- Ce mult 1 exclami naiv Niza, cu lacrimi in ochi.
Veda, Dar Veter, Mwen Mas şi ceilalti care veniseră să asiste la
plecarea navei simţiră cu desperare şi uimire In suflet c ă nu-şi gă­
sesc cuvintele. Ar fi vrut să·şi exprime admiraţia fată de cei care
vor săvirşl acea stă faptă eroică în n u mele omenirii de azi şi de m iine.
Dar atit cei care plecau cit şi cel veniti să-i petreacă intelelieră că
orice cuvinte sint de prisos. Ce urări, glume ori făgăduieli ar fi putut
să afle ecoul cuvenit in sufletul oamenilor care părăseau pe veci Pă­
mlntut, pornind către genunile Cosmosului ? Numai privirile ce reflec:·
tau toate elanurile p a sionale ale sufletului, cu neputinţă de a fi tăl­
măcite prin cuvinte, îşi grăiau prin tăcerea încordată ori se opreau
avîde asupra întinderi i pustii din El Homra. ·

- Haidefi l glasul lui E,-g Noor, ce-şi re�răsise sonoritatea metali�

el, il făcu. să tresară ca u n bici. lncepură să se grăbească. Fără să-ş•
mal ascundă lacrimile, Veda o strinse la pieptul ei pe Nlza. Cele două
femei rămaseră astfel citeva clipe obraz lîngă obraz, cu ochii inchişl,
în timp ce bărbaţii işi luau bun rămas prin strlngerl de mină. Liftul
urc:li opt membri al echipajului inspre frapa ovală a navei, care se
căscă neagră. Erg Noor o luă pe Niza de mină şl-1 şopti cev a la ure­
che. lmbujorindu-se, tînăra fată se smuci şi lie avintă s p,-e astronavă.
Inainte de a trece pe platforma liftului, se intoarse insă inc:ă o dată
şi întîlni privirea Ciarei, a l cărei ochi mărifl luceau pe fafa-i neobiş­
nuit de -pali.
- Pot .st·· te sărut, Clara ? tntt"ebă astronavlgatoarea cu rJas
llmp.e.dţ
• .. · ·

.1 5
 Fliră a·l răspunde, Clara Nandi se re,ezl emoţi onată spre Nlza,
e cu pr in 5e pe după git, •l nd u -1 la o parte de pe frunte baclete scurte
roşietice, apo i, tot atit de tă c ută, sări jos ş i se depărlă repede.
Erg Noor şi Nlza se sulră laolaltă.
Cei rli1naşi jos a ş tept a u Intr-o lini şte gravă : pe scara ilumi n at i
a .,Leltedel" se opri seră o c l itJl doul si luete - un Wrbat inah şi o
fali p l ăpî n dă ca să pri m easc ă ultimele salutirl ale Pămîntului.
Apel •lspărurl. Din desdtizătora cea lntunecată Ieşi In afară
o placă ovalii, de aceeaşi c uloar e cenuşie ca şi restul n an i . lncă o c1i­
pă ş i nici chiar cel mai ager ochi n-ar m ai fi putut actn11 distinre
urmele de sc h i zăt urii , care fusese văzută adineauri in flanc u1 ret u nd a l
celosal el nave. .

Aşezată vertical pe suporti! el dep ărt aţi , .,lebăda" părea totuşi si

ailtă fft lin ii le ei �a uman. Poate ci im presia aceasta o c rea sfera
de la botul navei terminati printr-un coif ascuţit sau l u m i ni l e de la
bord ce clip eau ca ni şte ochi sau, poate. dispozitivele pentr u spin.
tec:area spaţtului aflate in partea centrali a coriblel şi c are semiflau
cu umărarii unei armuri de cavaler medieva l . Astronava se inălfa
parcă alchma �mul uriaş cu picioarele larg l mpl i nta-te in pimin t şi
care . de b înălţimea sa, privea cut ezăt or p e�t e ca petel e m ultimi; 1Se
oameni, atit de lllic i pe Ungi sine.
Sirenefe senurafir:atoare 'lolfoziri dee4ati an ttrfet arnenlnfltw,.
�ttt���f ind el t otu l este rata. Ca prin fannec, ali'liH'i «<e navă risi·
rlri 11latfenne autopropulsate, i ncipiteare, pe <are se sulră multi
dintre cel veniti si asiste la •ec:olare. Trepiedete apa ratel or T. V . F.
şi ale prolectoarelor porniră tîrîş In toate directiile. fixlncl totuşi COfl·
tln uu asupra "Lebedei• razele şi guril e ler. M asin Sitaetă cenuşie
a co smonavei se intuoecl. pierztn d a- şl p arc ă din •ohrm. La provă se
aprinseră stranii lumini t'Ofi l. Setftflalizml a pt'Opi�a �lirii . Vibra·
fii le motoarelor puternice se comunicau acfJm Hl•hri dur : .,LebAda"
incepu sl se l ntoarci pe Stf1"1rtH săi, Mtt• lk'ecfla dec-olin1. Pu'IJticul
se 4epirta aann tot mal mutt S1We l ia l a de secarita1e, c:af'e � zina
fosfo��Unti prin negtt ri. OaiMfti; cobol"a11 h• l'fll"i, iaT ptatfennrle
porneau imediat lndlrăt să-f transperte � cei rl111aşi.
- Şf n-o si ne mai v1111 deloc ? N-D si mai va4l nici mkar
cerul nestru ? intrebi Ci M'a pe Mwen Mas, care se a ptec ase căh'e n.
- N11 l Cd rnuK prin sk'reotelescop. I ar bpă ce ver decela,
«t'll l o sl arate C'll totul altfd.
Sub <arena astronavei se apr1 nserl laminl verzl . f..,.t radio­
fo n ic , aflat pe turnu l clăllkii centrale, i ncepu si se in virteasci C'll o
vitezi htrbatl. trimitind in teate plrtile SerJlnakll stnilit pentru
dec:elan.
- Astronava primeşte semnatul . ele p lec a re 1 se aull un rtas
metalic villriRII cu atîta putere, Incit C l ara tresări şi se strînse c u
teBII!ă liflgi Mwen Mas.
- Cei rlntaşl tnluntrul petbwetnduJ si ri d ic e miinile in sus !
Ridicati miinile 1n sus, altfel muriti 1 IU.ieaff mi l 11ile in sus, al tf e1
muriţi !.., re,teta automata! In IÎmJ' ce proiec:toarele lui parcurgenu
fişii cfin cimp, eiutin••-f pe cei care ar fl rimas fntim plător in cg;prin·
sul ariel le 'etwrltate.
Negasind pe nimeni, proiectoarele se st i n seră . Vocea robotului
porund din nMt, •upi C lllft 1 ae piru Ciarel, pan:i şi mal tiHiă t oa re
decit lhtll a oarl ;

Uj
 - Dupl semn<�lul tlat de cl&pot, intaarcel t-vl indatl ca spatel•
spre astronavă ti lnchi4efi odtii t N1H desc:hnletl ptRl la Hftlftalul
ur mi tor f lntoarcefl-vl cu s�tatele ti lnchhfett ec:hH 1 repet a Intr-ana,
amenlnfitor, ataf&matuf.
- Mi-e frici i spu se in şoaptă Veda ln soţi t end ui et Vet� clu·
prftlse ulm, din centura sa. tlod mişti e u ochelari absolut nerri :
pe una o dădu Vedel, iar pe cealaltă şi-o pus e ef. Na apuci �M
să-li inc:hldl catarama, cind c:lepotul cel mare Incepu sl sune, Ieri·
nl ndu-u cu putere sub acoperl�al aparatelor de semnalizare.
Oeoclatl se opri bruse. In ll nl�tea liisati. doar greierii se auzeau
ti riind : lor nu le păsa de nimic.
Apoi nava scoase U!l artet strillent şi-� stinse lumlrile. HiMlitul
e i sfişi etor, care te riscolea plni In strlludul flin�l. risanl peste
<:impia lnhmtcafi, o clatl. de doui, de trei şi de patra orf. Celor mai
impresionabil! dintre cei pr ezenti li se plm el strlfl lnslşl n av•
cuprinsi de durerea desplt1irit
Urletul slrenel se eunni tot atit de neaf1eptal cam Jnupese. tn
jurul navei :dtucnl ac:am an � de llleitl n elndri pai t •e înalte p
zbu c lum ate. Timp de o c:Upă. pe lume piru el "'' mal există ltftnic,
In afarl de focul IIC1!S t a cosmic:. Apel peretele de flic:iH'I se ptelictt
i ntr-o trimbli lmensi, care se alllfl«ea şi se tnnsferma pe l11c:etul
lntr-q llirl orbilor de luminoasl.
Clopetul prin� a suna pentru 1 -... . eari. httercinda-&e, oa..­
nil nu mal văzură dtcft cintpfa pastle 'i intunec:ati, pe t&n! aai
ardea doar . pata arlaşl a 'Sohrlui. lftcln sl pinl la fneallllescentl. a.
v lz du hul inaH �lnCf':J un '"an 11ftru : era ,.l.l!bHa•. can �
depărta.
Oamelfll por"irl Incet spre ele<:�t��oiMiae, a.torciad a-se c:in4 fi eiM.
c:a si se nite la c-er sau la c:im!NI 4e 4eeel�rre, ce deveaise •tr-o
d;lli surprinziit&r de mort, de pard aici s-ar fi renăacut ter..._ra
Jlammadl. spaima " nenoncirea drameţilor din vechime.
ln partea de sud a orbontuhri. Uc:ită stele� attt de famRiare
păminteniler. ti toate privirile se '"*•ari spre locul an4e dslr is e
Abemar, lt1Riinos şi afbisfria. �o. Hnp aeeasti stea. avea si
ajungă . , Le bid a • dapi optud şi patra de ani de cllălorie ca a011l ude
de mi lioane 1le kilometri pe oră. P81ru cei ri.. aşl erau optzeci ti patru
de ani, iar prntru .. Lf'bitla" numai patru2eei şi �pte...• Poate el .cola
aveau să c:rnre o l u tM nooă, ne�il de frumoasă şi plini de lt��e�� rii .
sub razel e veni ale stelei de zircGAiu .-
Veter, Veda Kong Şi Ren IJH îi ajunseri dia unai pe Ci ara ti
Mwen Mas, care umbl a u a lături. A.fricanul ră.spandea tec:mai anw cUI­
duri ale tinerei fete.
- Nu. Această desplrtlre nu ftli face si safăr. Ceea ce simt astăz i
e o imens! mintlrie, deşi umkiti de OIH'eeal'l! melaac•lle. Sint mfftdr�
pentru noi. cei care ne av hrtim tot mal lleparte de planeta noastra
şi ne contopim tot mal perfect a1 Cosmosul ! Sî nt aUns de o lut:ari
tristete. pentru că Pămîntul nostru drag inti pare dia cale afară de mic.
De mult, foarte de mult, cu zece mii de ani in onni. ..,Jeile-ro� din
1\merica centrată au !bat o I nscri pti e llln care răzbat e deopotrivi elaaul
increderii in vi aţ ă ş i tristeţea provocati de nepldia t a de a răspu nde
marilor fntrebări co smice. Acea stă iftsttiptie un com un icat- o IMi Eri!
Noor : el a impodobit cu ea biblioteca .. Lebedei" .
Africanul se Intoarse, ltlgă de seamă ci este asaaltat şi de pri e­
t�nii lu i care w a ornoia�erl înfre t i mp si u mai v isăter :

11 7
 - "Tu, cel care îff vef ari ta pe akf, mal tirziu, fa fa 1 Daci minit a
ta ghwleşte, vei Intreba : cine sintem noi ? Cine sintem noi ? lntreabă
zorile, tntreabi codrul, întreabă valul, întreabă furtuna, tntreabă dra­
gostea 1 l ntreabă pămîntul, pămlntul suferinte i ş i al iubirii 1 Cine sin-
tem· noi ? Noi sintem pămînt 1" .
$1 eu aşlşderea, cu toati fiinta mea, sint al pimintului acesta 1
·
adiugi Mwen Mas.
- Dar Veter, eşti pe cimp ? se auzi un glas puternic de undeva
din stinga şi de sus. Eşti dlemat în camera de telecomunicatii din clă­
direa centrală. Te cheamă lunii Ant t Te cheamă lunii Ant t In camera
de telecomunicatii a clidirii centrale ...
Ren Boz tresări şi-şi indrepti spin area :
- Pot si viu şi eu cu dumneata, Dar V eter ?
- Sigur, veniţi cu toţii 1 Probabil ci Ant are si ne comunice ceva
interesant, clei altfel nu s-ar gribi atîta.
Cosmoportul poseda puternice aparate T.V.F. şi un ecran emisferic.
Cel cinci prieteni pitrunseri Intr-o incapere liniştită de formi rotundi.
Operatorul de serviciu le Indică ecranul l ateral din dreapta, intoarse
un buton, şi, in faţa lor, apiru lunii Ant, foarte emoţionat. Se lumină
la lati, v.bindu-1 pe Mwen Mas ş i V eda Kong, pe care-i iubea, o privi
lung pe Clara şi, in sfîrşit, il salută din cap pe Ren Boz :
- Am văzut şi eu decolarea . In clipa de fată, are loc receptia de
sondaj Intreprinsi in afara programului acestei luni, in direcţia veche,
pe lungimea de undă &2m. Repede ! Ridicaţi pilnia pentru radiatia diri­
jati şi Jnd �tafl·o spre observator 1 Voi trimite peste Marea M edite­
rani, direct spre El Homra, o rază-vector, reflectată de lămpile de
memoriza!. Captaţi-o prin evantaliul tubular şi conectati ecranul
emisferlc 1... lunii Ant se uiti intr-o parte şi adăugi : Grăbiţi-vă !
In două minute, experimentatii savanti executară cele cerute.
In fundul ecranului, apiru imaginea unei Galaxii uriaşe, in care toti
trei recunoscuri indati Nebuloasa din Andromeda sau M-3 1 , desco­
periti de oameni inel din timpuri străvechi.
Pe voluta exterioară a spiralei sale, cea mal a.propiată de spec­
tator, se aprinse o Juminiţl. Se glsea aproape în centrul "nebuloasei",
care avea forma unei lentile şi era văzută in perspectivA, pe muchie.
Din acest loc se desprindea o ramuri, dt un lirice! minusc11l, care,
in realitate, era un intreg sistem de stele, un brat uriaş poate lung
de o sută de parseci. Luminita incepu si crească ; in acelaşi timp se
mlrea �� .,1bitelul" . in timp te însăşi uala:\ia \ihpărea, \\tvenind
diluzi şi ieşind din cimpul vizual. De-a curmezişul ecranului se
revirsl un şuvoi de stele roşii şi galbene. Luminita se vedea acum
ca un cerculet la capitul acelui rîu steJar. Era un astru mărginaş,
de culoare portocalie, aparţinînd clasei spectrale K. In jurul său, se
roteau puncte abia vizibile - planetele. Cerculeful de lumină se
suprapuse pe una dintre ele, acoperind-o in intregime. ŞI deodată
totul prinse a se mişca in rotite zboruri de fulgerliri purpurii. Spec­
tatorii lnchlseri ochii.
- Este o explozie, se desluşi glasul lui l unii Ant. V-am arătat
rezultatul observafirlor ma l vechi fnregistrate cu maşinile de memo­
riza!. Trec acum pe recepţia directă • .•

Ca şi mal inainte. pe ecran se roteau scintei şi dungi de luminl

roşie închisă.
- Ant se fn ş eală, nu-i o explozie, spuse gifiind uşor Ren 8111.,
este masa Galax i ei, care infringe rezistenta forţei de gravitaţie ..•

18
 (;rezi eli el .. , incepu Dar Veter.
.

Da. Ei au reuşit sl realizeze cee a ee n-am Izbutit noi 1

strigă, pierzindu-şi stăplnirea de sine, Mwen Mas.
- Pentru mine este clar : transmisiunea a avut loc pe o undă
apro·piată de Marele Cerc şi liră alungirea şi inroşlrea radiaţiilor
lumi noase. Probabil · că au reu şit să străpungă cimpul gravitaţional
al Galaxiei Andromeda şi să deschidă in el o fereastră 1
- De neconceput 1 Au scos staţiunea emiţătoare chiar In mar­
ginea Galaxiei, intr-o zonă şi mai depărtată de centrul ei decit zona
Soarelui din Galaxia noastră, exclamă Dar Veter. Teribil !
Ren Boz ii aruncă o privire plină de neincredere.
- Spuneti -ne şi nouă, celor care nu sintem astronomj ! se ames­
tecă in vorbă, emoţionată, Veda Kong. Este oare cu putinţă să "vor­
bească" Nebuloasa din Andromeda ?
Da, răspunse solemn Dar V eter.
- De la o distanţă de opt SoUte de mii de parseci ?!?
- Sau mai bine spus, de la o depărtare de două milioane şi ju-
mătate de ani-lumină . Comunicarea aceasta a fost trimisă cu două
m i i şi jumătate de milenii In urmă.
- Aşadar, vom vedea acum o comunicare transmisă cu mult
Inainte de epoca gheţarilor şi de aparitia omului pe Pămînt 1 se
miră Veda, şi ochii ei se deschiseră larg, devenind parcă mai
intunec a ţi .
Pe ecran, liniile cele roşii îşi lncetiniră rotirea. Prin lumina
difuză abia se ghicea o cîmpie vasti, pe care se desluşeau ciudate
umbre de forma unor ciuperci. In prim plan, se zărea un uriaş cerc
a lbastru. care arunca luciri reci metalice. Deasupra lui planau, su.pra­
puse, două discuri biconvexe, ce se ridicau Incet tot mai sus. Clmpia
d ispăru, şi pe ecran nu mai 1'ămase decit un singur disc, bombat in
partea inferioară şi avind de ambele laturi n işte masive creste
spirale ...
- Ei si nt... Ei 1 strigară privitorii - gindindu-se la perfecta
asemănare cu fotog rafia s.piralodiscului găsit de expeditia a 37-a pe
planeta Stelei de Fier.
Un nou virtej de linii roşii, şi ecranul se stinse. Spectatorii
aşteptau cu privirile aţi ntite asupra lui. Pentru lntlia oa.ră oamenii
contemplau v iata de pe o altă Galaxie 1 Dar tabloul nu se mai
reaprinse. In schimb, pe placa laterală a televiziofonului a.păru
lunii Ant.
- Comunicarea s· a intrerupt. Nu mai putem aştepta mai departe,
căci consumăm prea mult din energia Pămînt11lui .. Miine, intreaga
planetă va fi zguduită de cele aflate 1 Vom cere Consiliului Economic
sl autorizeze recepţii mai frecvente in afara celor din program, dar
aceasta oricum nu va deveni posibil mai inainte de un an, avîndu-se
in vedere uri aşa energie cheltuiti cu expedierea ,.Lebedeift . Ştim acum
de unde vine astron ava aflată pe Steaua de Fier. Fără descoperirea
lui Erg Noor, n-am fi putut inţelege nimic din cele văzute.
- Cum, discul acela vine de acolo ? Dar cit timp o fi călătorit
oare ? întrebă stios Clara.
- Aproximativ trei mil ioane de ani, bineînţeles dacă ei n-au
ajuns să transforme în realitate cercetările cu care s-au ocupat doi
prieteni de-ai noştri, aci de faţă 1 zimbi larg Dar Veter.
- A călătorit mort tii114J de milioane de ani, prin spaţi u l care
despa rte Galaxiile noastre, adăugă grav de pe ecran l unii Ant. In

J C)
crle din urm li fi·a glsit adlipost pe o planeti a Strlel T. P robabil
că aceste astr011a.e smt construite astfel indt să poată atrrlza in
mod automat chiar !lupă ce mii de milenii nici o fiinti vie n-a mai
atins pirrfliile de conducere.
- Peatc ci el triiesc mal mult detft noi ? opină Ren Boz.
- In or ic e caz nu milioane de aai, t.kl aceasta ar contrazice
legile termodinamic:il, rispunse lunii Anl ŞI, în ciuda dimensiunilor
sale colosale, spiraktdlscul nu avea pes ibiHtatea să transporte in inte­
Piol'll l Hv o pJanetl lntreagă de oameni..•, adică de fiinte cu getă­
toare. Nu, �amdatl Galaxiile noastre nu pot nici si ajungi una
l a ceala ltl, nk:i si organ izeze intre ele un scbimb de comunicări ...
- Vor fHifra r spuse cu increliere Ren Boz. Vem invita şi noi
cHe cna dupi studierea astronavei klr. Lui Erg N oor 1 se cuvine
toată recunoştinta noastră, deoarece a inte les de la inceput că spira­
lodiscul reprezinti o astronavl veniti dintr-o lume foarte îndepărtată
şi cu totul striiaă. Tot atunci a ohenat că aceasti navi ciudată
tRbuie si li dlltorit prin Cesmos an ti1114' extraordinar de lung ...
- Qare Err Neor n-• sl afle DidcMiati că spiralodiscul său vine
din depărtări atit de monstruoase ale Universului, de pe o altă G aJ a ­
lfie, toanal din Nebuloasa llin Aruh-8111ed a ? iatrclli Veda. Ce păcat
ci n-a ,atut şi el si audl comunicarea ele astăzi l
- 'frcbllie s-o cunoasd. r SJ115e hotirit Dar V eter, aclresindu-se
lui lunii Ant.
- Mai chelhriesc inel ptină energie şi cllem as&r011 a va prin
intenlledlul' satelltulai 31, il rlspunse cu insufleţire luil Aut. "Le­
w•· inai rlmfne acc: cs�ă chemirii Reastn ti!Dp • opts pre­
zen ere r·

s.,,.mbru 1955 - &•ptrm.bris 1956.

SFilŞIT

(Acest roman a apărut intr-o ediţie presc11rtală)

 IVAN ANTONOVIO EFREMOV
1. OGLiJBLIN

Multe mii d e k ilometri a străbătut în d ecurs de trei ani prin de.

şcrtu l Gobi, aproape necălcat de picior omenesc, expeditia Academiei
de ştii nţe a U.R.S.S. l t i nerarul acestei exped itii condus e de profe­
sorul 1. A. E fremov trecea prin regiunea Rozei Vînt urilor - marele
drum de caravane care lega China centrală d e Rusia.
,,Roza Vinturilor" şi-a intitulat Efremov cartea in care a povestit
despre munca paleontologilor tn Gobi.
In .. Roza Vînturi lor• este o fotografie cu inscriptia ,.0 şcd inlă
ob i şnuită sub maşină. De la dreapta la stînga : Efremov, Novojilov,

Rojdeslvenski". Sub ma şi n ă stau întinşi trei oameni. Ei studiază o

hartă. Unul poartă o pălărie de cowboy şi ochelari. Acesta este
Efremov.

2 1:
 Sav an t - că l ător, savant-cercetător, el a cutreierat nordul U.R.S.S.
$i U ral u l , Siberia răsărileană şi Orientul T n de p ă rt a t, Asia centrală şi
Mongolia, Sahalinul şi China apuseană. In amintirea lui există sute
de kilo me t ri străb ătu ţj de el p ri m a oară, zeci de pete a lbe desco­
perite. Şi i n toate aceste căutări el a fos t condus d e pasiunea proprie
adevăralilor pionieri şi descop er i t or! .
.,Este greu si redai senzatia care te cuprinde cind pul degetele
pe cariile dinţi lor uzatl al unui dinoceras, mastodont sau dinosaur,
cauzate de hrana folositi cu zeci de milioane de ani In urmi ; cind
te afli In fata scheletulu i deshumat al unei reptile monstruoase. stra.
duindu.te si dezfegi cauza pieirii el dupi poziţia în care era ingropat
animalul ; cind vezi clar pe fosilele pietrificate urmele rănilor sufe­
rite - fie ele fracturi sau semnele unor boli ciudate.
Ai impresia el de j)e ochi ti se desprinde un vll, şi deodatl prl.
veşti de- a dreptul in strifundul timpurilor, iar viata contemporană a
omului vine In contin gent! cu trecutul de mult displrut şi totu�i atit
de palpabil .. . ". Aceste cuvi nte il exprimă extrem de bine pe Efremov :
savant şi filozof, d a r mai curînd savant şi poet, căci ci ne altcineva

lvan Antonovlcl Efremov

decît poetu l es t e în st a re să î ntrev adă in materia inertă triumful
vietii ? I scus i n t a de a in t erpre ta faptele, d e a emite ipoteze temerare
este pr op rie s a v a n t ulu i , tn sch imb. d arul de a vedea în obişnuit ne·
obişnuitul este ca r act er i stic art i stu lui
La E f remov există o fericită fm b inar e a ambelor ca li! ăti .
In 1 945 a fost publi cată povestirea sa .. Coribii astrale". Date ap ar­
tinind a două ştiinfe - pa l eo nto ! og i a şi a stron om i a - i-au permts

22
lui Efremov să emită tndrăzne2\a Ipotez!! că fiinte cugetătoare ale
altor lumi au vizitat c u citeva mil ioane de ani in urmă pămîntul
nostru, iar talentul pictorului i-a îngăduit să transforme această
i poteză într-o ad mirabilă legendă, tu!burătoare prin adevăru l ei
profund.
Tineretul il cunoaşte pe Eiremov ca scriitor. ,.La hotarul Oicume­
nei", "Cllătoria lui Boverjed", .,Corăbii astrale", .,Cornul alb", po·
ves t i r i le lui marin:ir eşti sint citite cu lăcomie. Mai mult ca sigur
însă, puţin i siJlot aceia care ş tiu cum Efremov-savantul i·a venit tn
ajutor lui Efremov-scriitorul ••.
Efremov -savantul i-a ajutat l u i Efremov.scriitorul să facă prognoze
ştiinţific e intr-o serie de lucrări literare. .
Tn povestirea " Craterul cu diamante", Efremov a exprimat presu pu­
nerea că în Uniunea Sovietică vor fi găsite zăcăminte de dta mante,
i n adincul unor cra tere, ca In Al rica d e sud. Povestirea a fost
scrisă în 1944. [n acel timp, nimeni nu se gîndea la posibilitatea
existentei unor cra tere cu d i amante în lakuţia. Tnsuşi autorul n-a
dispus de suficiente dovezi pentru a face o lucrare ştiinţl.fică ; el a
scris o povestire ştiinţifico-fantastică. Povestirea s-a bucurat de o
largă po p ul aritate în rîndurile geologilor . Peste zece ani, la Efremov
a ve ni t unul dintre ei şi i-a pus pe masă diamantele d escoperite î n
craterele 1 akuţiei.
Efremov-călătorul i-a ajutat lui Efremov-scriitoru l să alcătuiască
o serie de povestiri bazate pe fapte autentice, pe materiale in legă­
tură cu întîmplări şi intilniri, trăite chiar de a utor. AsUe\, uriaşele
valuri ocea n ice pricinuite de cutremurele de pămînt descrise în ,.Co­
rlbii astrale", el le-a văzut noaptea, cînd era de gardă pe puntea
vaporului, l lngă insulele Curile, în apropierea ţărmului estic al Sa­
halinului. Unul după altul, sub l u mina clară a l unei, se rostogoleau
.
valuri enorme, fără ca · pe ocean să se fi arătat vreun sem n de fur·
tună. Aceste talazuri au trecut foarte repede, abia dacă au durat
timp de un minut sau mai puţin, dar Efremov n-a putut să uite
această privelişte nici d upă 30 de ani. •

Foamea pe care au îndurat-o cei doi geologi, descrisă în " Crater u l

cu d i amante", face şi ea parte d i ntr-o întîmplare prin care a trecut
autorul. Cu singura deosebire că in viaţ ă situaţia a fost mai se.
rioasă decît in povestire. Efremov, urmărit de spectrul foamei, a
străbătut timp de şapte zile taigaua, fără nici o fărîmă de mincare.

,. Tn general, a proape fiecare povestire de-a mea este preslratl cu

amintiri din episoadele propriei mele vieti de călltor şi marinar"
îşi aminteşte Ivan Antonovici.
•

Fiind întrebat asupra proiectelor sale de v iitor, [van Antonov:ci

EfremGV răspunde zimbind :
,.0, am planuri vaste 1 In acest an, de plldl, .trebuie si scriu noul
po vestiri".
,.De ce anume nouă ?"
,.In minte, ele au şi fost scrise şi sint exact noul. Daci doriti, vi
le pot povesti !"
lată la ee povestiri lucrează Efr� J!IOV în 1 957 :

23
 .,Filoane luminoase" - d i n viata minerilor d i n regiunea Moscova ;
" lurta ciorfi.. - aventurile unui �teolog tn Tuva ; , Arabeska" . -
aventuri le u n ui tuareg ( nomad) in Sahara ; "Cava lerii lebedel" -
aventurile unui llnăr timplar şerb care a construit o clopotnilă de
b i serică în t r. u n sat de lîngă Moscova ; .,Ciocanul vrll.jitoarelor" -
d espre jertfele inchizi tiei ; "Pietre in stepă" - despre oamfnii pre­
i s torici ş i primele constructii d e piatră ; .. Kirangozi" - conducătorul
caravanei - despre lupta băştinaşilor africani împotriva co:oni al i s­
mului ; ,, Persopolls" - despre d istrugerea c apitale i imperi u l u i persan
de către soldatii lui Alex andru Macedon ; ,,Eiefantul turbat" - di n
via ta indiană.
, .Acestea sînt planuri literare - a adău5tat Efremov -. dar am
şi alte planuri• . • Astfel cred că voi l u a parte la o expeditie paJeon­
tolotică sovieto-chineză prin depreslunile şi pri n pustiurile Asiei
centrale..."

(O..pi articolul apărut in revista .Z na ni e sila" nr. 7ji9S7)

-o--

Drari cititori 1

V -ati cumpărat
ALMANA H U L
revistei "Ştiinţă ş i tehnică'"
pe anul 1!158 ?
ln el găsili articole pasionante
despre cele mai vari a t e pro·
bleme şi realizări apartin ind :
n ue leon i cii
ci bernet icii ,
fizicii semicond uctorilor,
astronauticii,
biolog! ei. ..
Acest almanah se �iiseşte de
'r:În zare Ia debile şi chio�curile
de difuzare a presei.
 ·cUVÎNT ĂTORUL
fnknnezzo ştiinfific�fantastk -
de FLO R I N Z. FLO RIN şi ADRIA N LISEANU

Alene, Varlaam pătrunse in ��l a de opera(U. lăcu un pas, dar se

.
opn surprins şi se retrase preclpttat, ca un om care a cGJDis o In·
discrefie.
- Ce-l asta, tovarăşi, unde m·al trimis ? se iutoarse citre sora,
care, la intrebarea lui 11nde Il poate tlsl pe profesorul Pascall, il
uitase sala nr. 2.
- Ce s·a intimplat ?
- Ai rreşit 1 Acolo nu-l ,..o fesorul PaseaU...
- -·

- .�acolo e u n._ veteri nar : or, PascaD, tlupl cite ştiu, e orellst.
- Ce tot vor.. ştl dumneata ?
- Pe cuvint de onoare, pe masa de operafie- am vizut u n
ciine ... da, da. .. u n ciine. Semlna c u Azwk ă a l meu.
lntr-adevlir fusese un cîine.
In spital, faptul nu surprinsese pe nimeni. Profesorul Mihail
Pascall, orelist de seaml, îşi cîşttrase un renume i n lumea medic:alli
contemporani prin lndrăzneafa şi risunltoarea sa intervenţie chirur·
ricali - cronomdrată de asistenti la patrurec:işldnci de m inute -.

interventie dincolo de tlmpan şi fereastra ovall, tn melc, adică �

teritoriul dificil al urechii interne, loc socotit Inaccesibil bisturiulai.
Trei sferturi de ceas suficiente si ridice prestigiul chirargiei noas­
tre. Allturi de Babeş, Cantacuzino, Marinescu şi Parhon, un alt
me«tic romin, profesorul Pascafi, a pl.şlt in rindu l somltăfilor medi·
cale. Dupl aparitia inimilor artificiale şi pllminllor de otet, dupll
ce Filatov a redus aria Intunericului transpfantind corneea, Mihail
PaseaU, medic şi fizician, profesor şf chirurg, despici zidul tăcerii
şf, pentru prima oari tn istoria ştiintel esculapiene, in anul 1960. reu­
şeşte să lnlocaiasci delicata membrană bazflară a melcului şi să redea
auzul unor bolnavi cu surzenie totall. In prealabil, el executase sume­
llenie de operatii experimentale pe diverse .animale, aşa că un ciine in
plus pe masa de operaţii, clftar sub cuţitul unui orel\5t, nu mai mira
!le nimeni din anturajul profesorului. Numai el Varlaam nu era nici
111edlc, oid biolor, nici pacient. Varlaam era un fizician - ,,mu:leo­
ais&", c11111 ii ,&Mea si se recomande. Venit aca� de la io.stitut. tăsi
110 JDtuj din partea prietenului şi coletului slu dt facultate, acusti-
 ;
clanul Radu Mihail, In car� li nia , si s� prezinte d� urg�nfl, Ime­
diat şi fără comentarii, la clinic a pror�sorului Pascali, unde este aş­
t�ptat". s� conforml, il caută p� savant, pătrunse i n sala d� op�ratil
şi se r�trase uluit de ce�a ce văzu.
Nedumerirea lui nu dud mult. Dupl vreo zece minute, uşile
se deSoChiseră larg . Jocul pensetelor şi al clamelor i ncetase ; profesorul
PaseaU işi scoa� masca de pe faţă, mănuşile, se spălă pe m i i ni şi,
In conjurat de as1stenţi, surori şi ... un fizician ( Radu Mihail) , lşi făcu
aparitia.
- Varlaam 1 Bine că venişl, nucleonistule 1
- El, �adule 1 Pentru ce m-al adus n�tam-nesam la spital "} Ce
cauţi tu la Pascall ? Şi, i n deflnltlv. ce Se petr� alei ?
- Te-am chemat si-ti fac o surprizA.
- Ml rog, si zicem c-ai reuşit, mormii V arlaam.
- Ti-aminteşti el voiam si fac animalele să vorbeasci ?
- Cum să nu 1 N-a puiul nimeni să fi-o scoată din cap.
- Ei bine, vor vorbi,
- Cine ?
- Animalele 1 Primul va li Azoricl l
· - Azoricl al m�u 1... El era acolo 1
Unde ? •

- La operatie... Azorlcl al meu... Ce·af i ficut cu el ?

1 n acel moment, de cel doi prieteni se apropie PaseaU.
- N-ai nici o griji, tinere. Nu va pifl nimic. I artă-ne, te rog.
O invitaţie la un congres in strliinltate m-a flcut si grlbesc unele
cercetări, de care amicul dumltale nu e străin. Ne-a luat prin sur·
prindere şi, cum n·am avut la indeminl animale mari pentru expe­
rienfl, tovarlşul Radu s-a oferit sl nl-1 aduci pe Azorlcl. Nu-i va
fac e nici un riu, el, dlmpotrivl, poate... Acuma, timp de două ore,
pînă va trece narcoza, si ln trim în fum oa r, să stăm puţin de vorbă.
Aproape toti cel din grup se lnstalarl In fotolii, fumind, consu­
mind o oranjadl sau rlslolnd reviste. Varlaam Intri cu el, dar rămase
tot abătut, cu gindul la Azorlcl.
- III datorlm o explicaţie, tinere, reluă convorbirea profesorul
Pascalf. De altfel nici asfstenfi i mei nu sînt la curent cu scopul ur­
mlrit. Aduc la cunoştinţa tuturora el experienta de azi dlferă de
cele flcute pîni în prezent. Membrana bazilari lnlocuită astăzi lui
Azorică este o membraril umană.
Murmure şi exclamări de uimire străbătură Intreag a asistenţi.
- Puţin timp după prima mea lnterv�ntie la melc. a venit la
mine tovarişul Radu Mihail, sugeri ndu-ml ideea acestei experiente,
care, daci va reuşi, va deschide o pagini remarcabilă in cartea de
aur a ştlintei. Cred că nimeni nu ne va prezenta mai pregnant argu­
mentele şti i nţifice decit dumneasa. Propun să-I ascultăm.
Radu strivi î n scrumieră un muc de !lgară. Liniştit, calm, cu
un calm pe care n u tl-1 poate da decît siguranţa şi încrederea deplină,
mal mult ca pentru slne, i ncepu să explice :
- Ideea el şi animalele ar putea vorbi mi-a venit lncă in primll
a n i de facultate, la cursurile de acusticl - insişi specializarea m�a
e legată de aceasti obsesie -, apoi s-a consolidat tot mai mult. A ni
de zlle m-am frămîntat în ipoteze şi concluzii. Tu, V a.-laame. mi ve•
deai adesea ingîndurat şi absent la tot ceea ce se petrecea in jurul meu.
Rld�al de mine şi spuneai el sînt cu capu-n nori. Afli că niciodatl

2ti
 nu eram mal lucid decit in acele clipe. Mintea mea aduna argumente,
selectiona legile fizice pe care urma si-ml fundamentez teoria. Ba
chiar ... Tu, cu causticltatea ta, al si mă ironizezl din nou.
- N u mal are nici un haz s-o fac. din moment ce eşti prevenit.
Radu nici nu luă in seamă i ntreru perea prietenului său.
Am studia t pinl I n cele mai mftt amănu nte a natomia şi fi·
zlologla urec:hli. O cunosc tot aşa de bine ca şi u n orellst. N-am
�ăsit nici un element care să-mi facă neveroslmllă teoria. SI vi
e xplic . .,Mandy" nu e o melodramă a ecranului, nu e fictiune, ci o
rea litate ştilnti fic4. Inai nte de cercetările sale care au dus la desco­
perirea telefonu lui, Alexander Graham Beii s-a ocupat şi el de
un copil surdomut, făcindu-1 să vorbească. A dovedit că, uneori,
corelatia dintre surzenie şi mute n ie nu e decit un element psihologic.
Surzii aceştia din naştere sint şi muti nu pentru că n-ar putea rosti
cuvintele. el numai pentru că ei n-au auzit niciodată pronuntindu-se
vreo vorbi.
- I m i permit si adaug, Interveni Pascali, el, in fond, copil u l
deprinde s i vorbească prin mimetism. N u m a i plinsul initial al suga­
cluJul este Instinctiv, restul se lnvatl prin puterea ellemplului. De
aceea pruncii de care n u se ocupi cineva mal ,ndeaproape incep si
vorbească ceva mal tirziu; De aceea un copil surd, care n-a auzit
niciodati glasul omenesc, nu ştie sl pronu nte su netele şi c uvintele,
deşi coardele sale vocale sint In perfec:tl stare, l a fel ca u n om
normal.
- Ceea ce a reusit Graham Belf acum trei sferturi de veac, con­
tinuă Radu , ceea ce a format conflictul dramatic al filmului ,.Mandy",
se practică In mod curent in şcolile speciale de surdomufl. Am vizut-o
cu ochii mei. Elementul principal il constituie proprietatea vlbratorle
a sunetului. Se caută, prin diferite metode, c:a surdomutll sl ,.stmtl"
sunetul. Senzatia auditivă se lnlocuieşte cu o senzatie tactill. ŞI-apoi,
tot prin mimetism, este provocatl functionarea coardelor vocale.
- Plni aici, nimic nou 1 Ce legltură au surdomutil cu animalele ?
- Surdomutii . nu 1 Problema, da 1 Printr-o vagi analogie, mal
m u l t prin Intuitie, am ajuns si sustin el animalele nu emit sunete
umane, nu din cauza u nei configuratii Inferioare a coardelor vocale,
ci din pricina structurii aparatului auditiv. U rechea e de vini, n u
vocea 1
- Mi ierfi el te-ntrerup, fui c u vintul un asistent. Cum, adică ?
Susfii eli animalele au auzul mal slab dezvoltat decit omul ?
- N.am spus asta. Dimpotrivă , cred ci animalele au simtul
aiiZului foarte dezvoltat in ce priveşte intensitatea sunetului, dista n : a
si dlrecfja, m a i dezvoltat decit la o m , dar ele rlimi n i n urmă i n ce
priveşte diferentierea de tonuri. E şi explicabil. Pentru ca să se apere
sau si-şi glsească hrana, vieţuitoarele sălbatice au nevoie de un simt
d � zvoltat cantitativ - ca să spu n aşa - şi n u calitativ. a u nevoie
sa prindă toate zgomotele din aer. oricit ar fi ele de multe ca numlir
ş i de slabe ca i ntensitate şi nu le i nteresează dacă sunetul respectiv
e u n clacson de automobil sau clinchetul diafan a l unui clopotei. Cred
că aparatul auditiv al om ului are o capacitate mai mare dedt cel
animal de a selecta ş i de a diferentia sunetul. In decursul evolutiei,
a intervenit an rafinament auditiv, accentuat pe măsuri ce ne apro­
. m de omul
pie modern. civi lizat. M-a condus la aceastl concluzie scara
limite i superioare a a uz u l u i la d iferite vietiti. care este direct propor�

27.
t io!'Aiă cu scara zoologică. Prezenta auzul•l ta amfibii e i ndoielnicl, t.
pefli foarte slabi. la to�tirle limita au zu l ui a fost determinati pentru
8.000 d e hertzi, la pisilri i n ju rul a 10.000 de bertzi, iar la mamile1e
,; mai mult. Dezyoltarea auzului e in fu nct i e de dezyolt area sist emului
nervos, fireite, dar n-avem nici un .. ouv 6i neglijăm rolul aparatului
de pt:ecepere. Lisind la o paf'fe acusl.i par.anted şi revenind la cii·
nde nostru, cred ci dacA n-a auzit nici<Mta tl alt gen de sun e t e decit
Jltralul şi scheunatul el n u va putea reproduce decit aceste tonwi,
deşi coar4ele saJe voca le ar pu tea reda toatl eama sunetelor umane.
- MI rog, ciacl vor&e,t i tu, e d rept, nu poate aui decit _ u n
lătrat. nld e11 fttl a1.141 altceva, rlc.ană ca de obicei V ar(aam. D a r CUlci
ii verbeşte o a lU persoană, ciinele aude vocea omeaeasci. De ce n·o
poate repredtlce ?
m
Ua .._ot de ris c.,rinse icu l grup de oameni. Se ilinse, insi,
fOMie rapid. Momentul Ba erav. c.. felul s.iu rluPJef de a le
ellprima" .,alomlstul" atinsese punctul nnralglc al i nlreril teorii.
Ciudat. Radtt Mihail nu se talbwi dtuşi 4e put in.
- In sfîrşit, bine c·al inceput s.l IRi tachlaezl. f.i-ai re veait la
1101mal. l11aeaaani c:i ti-au lrecllt fi an ot ia , fi su păr area . Dar n-ai
dreptate. Uraireşte-lll ă in rafjoll alllelltM I ttiin(ific şi ai si te con­
vhtci sJarur. Susţin cu toată kraltatea ci aAlntaiele pe rcep suaelelr:
a.ise de vec:ea 0111eaeucă, dar n11 (a aceea,; valeare la care le re­
cepfionlm noi, el ca nifte sinrtlle r:genu�te nedeskatite.
- Ce te face si crezi asta ?
- Structura fi fuactioaarea aparatMial auditi v . 11 tunoattetl cu
fetii. Şi tu, VMiaatWe.
- Da 1 Tiaapu. ciocan, bic&vali, uărlcic:i, lereastrl, melc....
- htocmai 1 Melc a i da. Eh 1 Ai pus punc:tal pe .J", Tl'ebuir:
sl-ţi lUi amlnkfU ci sunetul &e traa..mte prin ade sonore, concen­
trice, ca fl Ullllllele provocate de arMAC&I'ea unei pidrlcele i ntr-un lac
şi ci ..-waţjile sanetu hri se datoresc IUHI&i ru lu i de vibr a t li p ro vGC at.
Nota . ... - şi In re-rai suaetele joase - •• un număr mal mic
de vJIJnfii pe sec:uadi decit nota .,s•l" sau ,, re" fi, in uenji, la ace·
laşi nalllir de v�raţii şi lungime de undi core5p11 ntle tet•auaa ace·
lati Slftlet, c.a tnaJitate şi intensitate. U rechea omului percepe &MBete
cu o lungime de undl de l a 12 la 1 7 mm şi viiH'a f ii cuprinse intre
20 Şi 20.000 pe secundă . Astea le ştii şi tu, ca fiz ici an .
- Le ştte, poate, şi Azorică ?
- Nu le ştte-, dar le simte. Să ae i ntearcem la mek:, cunoscut411
caual in fonni de spira lă , impirtit in douli de membrana llazilari,
oo•pusl din circa 24.000 de fibre elastice, foarte fine. Aici, in melc,
� psesc ti capetele nervului audi tiv, legat de sceart a cerebrală prin
antermedluJ neu.-.nilor. Ca in toate ram uri le '' problemele fliin(ei,
a u fost emi se o serie intreagi de teorii cu pr ivi re la a uz.. O parte din
ele sus t i n .ci diferenţierea sunetelor d11pi frec ven te şi !n
tensitate se
face �uma1 de el em entu l cerebral al aparatulu
. i auditiv, nrrind orişice
part1apare a rece ptoruJ ul. adică a melcalul. Aşa este
teoria telefORică
a hii Rosefort fi ReHson, a,a este teoria Imaginilor sonore a lui
Ewald, ambele apă.rute pe la sfiflitlll sec.o1utut
trecut.
- Dati le lllăm c a bune, atunci toa ti
·
ipoteza dumifale cade,
remarci asiste ntul . ·

- Sper si nu He afa. O altă serie de teorii admi t partltiparn

comu� a sectorului n er vos central şi a celui rec ept
i v . In I S63, Helm-

.2&
holfz a emis tNria rnonanfel : mowlkatl şJ perkcfioaatJ., ea coru­
puode datelor clini.:e şi experimentale. Helmholtz aa�rdă JJMJDIJranei
bazllare a melcukll rolul de selec tor de frecvenţe. Dat Wnd felul
cum sint .Uspuse fibrele tr.ansversale ale acestei membr-ane - mai
lungi la baza mrlcu lui � maJ scu rte spre v i rf -, ficare fibră a mcm�
branel bazilare - spune Helmboltz - este o coardă acordati la un
anumit ton. In acest �1 se stabileşte o l�alizue spafloalil a percepe·
rii sunetelor inalte la baza melcului. iar a celor joase spr.e virful
spir.alei. Nu-i aş.a. V utaame ?-
- Am inteles. ca la ţambal.
- Sau ca la barfi. Dapi Helmholtz au urruat o serie intreqă
de experiente ale lu i Wlbnaak, Stevens, Dawfs etc. Cam pe la 1 925,
Andren, loloaintl mdoda retlaelor condi4iouatc,. prill eJGPeriente fi·
cute pe cinci ciini - les, Coşol, Rijic, Vulcan şi Jerri -, a cfo vedit
ci IJ'OliOCÎIICt lezi o i in diferite regkul i ale m em llra.ne i bazilare -
respec:tiv ale organlllui lui Eortl - a dispărut posillilitatea percepuii
nunaai a trupalw ele su nete, a arut�llolul de frecvente corellp uazăteare,
iar piWflea c are a riaas în t reagă continui si rilsp'tuuli excitati�r
sonore.
- Incep si întrevăd unde ba(i, conchise asistentul. Presupoi că
anitna.lll ,. au. ....a... lhtzilari diferitlă .ta cea a o•IIWi şi tie aceea
nu fac distincţie bdre valolrile diferiielo1 suaete.
- Exact. Binulesc ci, indiferent care- şi dtc ar fi. stmetele Acep­
t'e.-1e, Hlmalele nu paup-, Mo in c&nsui� t.rdenal lor llll capătă
decît o seanţllt ... iformă. Muzica n·are asupca a.niluhtl011 alt efect
decit • t.eavi • c!f.,_.erlt tle!&blsi. lat ŞUJJ.i. nu siat impresionati
dedt a un si npr tbabn. 111 11e 11i d. acela al lluiutdui. ca şio CUKaail
şi plunii, - a!Md. ••
- Ant vlzut foi 08118•i afotli. C. prde�ie _.. ; ai la GUrcaal ?
- ...t:i •rsul jeaclo la· �' da�abaeei JIU ill5eamDi, că -*
impresioat de musiuă - ,eate- fi dea. un Fellex corulijionat. CU
despre pisărtle dnttioare, ele se utablză la: auaul progdu.lui. Iar
wncert, pe iând sJmfoaiUa lui leethowen· şi veeea lui {;:u.1J6se le J.aaă
indiRnnte. Acum illfelegi, Y arfa81De � Cind Jfi strlp ciinele, d aiNie
chemarea, aud& W1 zgonmt - totdea.na at.daşi, la acataşi. C.U'IJint
rostit de tine. Du a:ift ne pra.. teaă c:ă la pronuafia A-J-Q-R el
inreriatrează într-aclevir 1\-Z-Q..- R şi. 1111 aiD:eva,: tradus i•tr-ttn
lilllltaj al lai propriu, la ni<velut posibilităţii de pen:epere a nte��� ltrand
sale 11azi4ars ?- Ceva mai mu·lt. amilllteşk-ti de cdewa eliiPerientă a lat
Pavlov. C11 toate ci la sunefill l de I'.Oot de- vlbrafii · •e ser u ndă se
introtlucea in gura animalalul • salutle ari.&i, iar cd tie I.IH2 nu
. era i ASoţit de nimic, h*Jşi, timp indelungat. sait.vaţia a� penfrll
ambele suaete, procesul iRhUtiaJr al• tui J.IH2 inllllrvcnintl mai tîczia.
Nu dovedeşt e asta ci - cel· flll4in ud "tilllp în dd u ..at'" - c i inele
n-a selecţienat diferenţa da lreavenţe ? E logi c ? €e s-a petree.ut
mal tirziu, caEe siftt set�tllle sc:eal!ţei: ur*ale, o să aMlm paate
altădată.
Radu se opri o clipi, eîweirind dacă săo..ş i tiUcă gialllll pina lla
capit. Sub impresia ennfmenftlhd ştliwfilk, taraf tie 6110 fla 1rii tl
şi de inf6esul arătat de i nft'r!Mutori , se dtdH :
- Vreaa să vă ltc o mirfllriiRre-. lacro la perfectiona��ea adai
a pa rat electnmk care si- c�a (li si rectea afe- IMi H� illlpu liRiri
nen>oase primite de cnteruf cheM. Afa tUIR Pntlt• a- t.'lllln te-
crettlle glandei salivare, eu vreau si prind .,ecourile" cerebrale ale
excltaflllor sonore. Cind va fi gata pus l a punct; o să llmurim daci
şi i n ce mi s urll edsti o diferenfl intre felul cu m percepem noi �u­
netele şi cum le percep animalele. Pinl atunci numai experienta de
astilzi poate si ne dea un Indiciu. Profesorul Pascali a reuşit să
aJungi şi si l ntervinl chirurgical In urechea Interni. Daci, mergi n d
mal departe. et va inlocui membran a bazllari a unul cîine cu mem­
brana bazilarl umani, nu va recepţiona animalul toate gradatiile şi
nuanţele recepţionate de urechea umanl ? Şi daci le va recepţiona,
nu va reuşi si le şi reproducl ? Ş i din generaţie In generaţie, prin
ereditate şi adaptare, nu vom clplta specii de animale cuvintitoare ?
Aceasta a fost operatia la care ati fost martori.
Dupl citeva secunde de tlcere, docentul Mironescu ceru o ll­
murire.
- Toate acestea pot fi juste numai daci premisele dumltale
sint Juste. Numai daci lntr.ade\'U diferentierea sunetelor este o
chesti une de percepere. Oare memoria nu joacl vreun rol ? Dar
reflexele condiţionate ? Dar daci nu organele de percepere, ci
scoarţa cerebrali a animalelor n·are potenţa $tZisărif d iferen te lor
tona le ?
- Exact aceleaşi intreblri le-am pus şi eu, spuse Pascali. Dor
argumentele tovarlşului Radu m-au convins ci meriti o incercare.
Radu nu se didu blltut.
- Am sl vi rlspund, se adresl el doc:entului. Nu poate fi vorb:1
de memorie şi de reflexe conditiona1e. Animalele au memoria lunga.
Si vi ami ntesc legenda leului care a recunoscut In gladiator pe
salvatorul slu ? Sau legenda elefantului care a turnat o trompl de
api în capul unui vizitator care 1-a fript cu tigara mult i ani inainte ?
Sau . .. si fisim terenul istorloarelor moralo-comlce. lnsuşl dresajul
animalelor de circ, deprinderea animalelor de munci de a executa
anumite l ucriri, - toate acestea se bazeazi pe memorie şi pe reflexe
condiţionate. E posibil ca memoria lor sl retină lucruri comp l icate
şi s1 nu reflnl pron u n f l a cuvintelor ? E de crezut că maimuta. cu
memori a fi spiritul ei de Imitatie atit de dezvoltate, n-ar imita şi
cuvintele dac:i le-ar auzi ? Nu, dragul meu, concluzia este că ele
nu aud... sau n u le pot reproduce, al pu tea replica. Nici asta n-o
cred valabili. Coardele vocale ale prlvighetoril cuprind o gamă de
sunete mult mai intinsi decit o cuprinde papagalul, şl, totuşi, papa­
galul vorbeşte, privighetoarea nu. Vocea e de vinil ? Greu �·P.
crezut. Mal curind urechea. In ce p riveşte presupunerea că ani­
malele au rămas in urmi cu diferentierea senzatiilor auditive din
cauza sc:oarfei cerebrale, nici nu poate f1 vorba de aşa ceva. Ştii
ci existl un lim ba J al animalelor il S-a stabilit ci cel puţin anu­
mite vletltt au la dispozitie un mijloc de comunicare rudimentar,
dar cert. Astfel se explici relativa perfectiune a unor colectivltăti
animale, f n special a furnicarelor şi a stup i lo r. Despre albine se ştie
că semnalizea ză tovarlşelor lor direcţia cimpurilor înflorite, prin­
tr-o anumită pozitie de zbor în raport cu pozitia soarelui şi · ;t
stupului. Este aşa-numitii( dans a l albinelor. La un congres i nter­
national al Ulmului ştlin f i fi c de la Paris, prezidat de ma rele biolog
Palnlevi. a f.ost prezentat un film In care se putea vedea - şi mai
ales atdJ·� · ...discutie" dintre cîteva animale marine. Asta, pentru a
nu mai V()n.ţ de Jules Verne, car· r-un roman mai pufln cunoscut

30
- .,Oraşul aerian" - a preco nizat o societate aproatte umanl a
maimu1elor, cirora dr. Joha nnsen le-a diruil darul vorbirii.
Pendula bătu două ore de amiază. Discuti a î ncetă.
- Cred că e timpul să mergem, zise Pascall, ridlclndu- se.
Narcoza e pe cale si·fi înceteze electul. El, ce zici, tovarăşe Var­
laam ? Ai si fii stApinul primului ciine cuvîntator ? glumi profesorul·
Da. o s ă·l invl1 să şi cinte.
- Stai putin. la-o mai incet. Trebuie să incepi de.a capo.
ca ş1 ctJ un copil m ic, si-1 inve1i să spunl ma•ml, ta·tă 1 rise Radu.
- Dragii mei. si vedem pacientul,
In sala de opera 111, impachetat in zeci de metri de tifon, Azo.
rid dormea lnd. Uşor, unul din asistenti ii desfăcu pansamentele.
E drept, m a l rlmi nea crud locul operatiei, dar... membrana wnană
ar trebui să functioneze. To1i cei de fatl aşteptau i nfrigurati verlfl·
carea practică. Nu trecu m u lt, şi ciinele incepu si se mişte. Incet,
incet îşi reven i in stmtiri. Inst inctiv, se ridică pe picioare şi slri de
pe masa de operatii pe podea. Acolo rămas e buimlclt, privind ba la
Radu, ba la Varlaam, ba...
- Azor ! Azorlcl l
Dacă experient a reuşise şi teoria se adeverise, auzindu·şl nu-
mele, ciinele ar fi trebuit si şl.l pronunte.
- Azor !
- Azor 1
- Azoricl l
- Azor 1
Azorică iş l rldld botul. ciuli urechile, apoi trase un urlet, aşa
cum numai strlmoşii săi din preeriile paleolitice ar fi flcut-o. Lumea
rămase consternatA. Unii riserl . Rad u se apuci cu miinile de cap.
Varlaam strînse pumnU şi. aproplindu·se de Radu, 11 scrîşni printre
dinti :
- Mi se pare el ti-a spus TATA•
•

- Faptul nu trebuie să vă demoralizeze, il mîngîie Pascall

pe cei doi flzldeni. Nu-l chiar aşa de uşor sl-1 faci si rostească
cuvinte chiar di n prima clipă. Poate experienta a reuşit, şi cu timpul
se va dovedi el Azorlcă vorbeşte. Poate nu. Dar nici tn acest caz
nu trebuie să fim dezamlglfi. Jnseamnl că noi am verificat o ipo­
tez! greşlti, am înlăturat-o şi am făcut un pas inainte pe calea
adevărului. Ştiinţa c:iştigl şi din experientele cue nu dau rezultate.
- E pur parlera. • Şi totuşi eu cred el anim alele pot fi flcute
si vorbeascil, încheie Radu, nevoind şi neputind si renunte la ideea
şi la munca sa.

- S FIR S IT -

• Si tot uşi va vorbi (itai.);;, ��

 DESPRE SUNt:T

i 2 _3 4 5 6 7 8· 9 1(] H �z 1s i4 1s 16 n

i
l• l..âIV t IT lf11 fi
2
lA 1..6
3
L6
4
Ioa. 1.6. L6
5
LA 1.6 La. ba.
6
1.6 1.11. t.
.,
LA. 1
a
1..1. LA
CJ &tir.-
LA.
1..1. LA.
·���
�� �
1f
LA LA
42
LA. LA. LA
� ��-
LA LA.

ORIZONTA l. :
IA
E
1. Se poa te s/er/1/za m ajutorul ullrostmele/or - acolo unde exista• .u111kle
sonore nu $C trcrtJsmit - a sunetului Îll aer l4 ,fii �sle fie 33'1 m/s (.pl.) ; '1. Mu11/e,
la poalele edrula este aş eza t Oraşul Stalin - oraş spaniol cunoscut pri11 mi,rrie
sale de mercur - ce fel : 3. Afedi.: de o&lll (fem.) - care scol sunete : 4, Sunu...
amestecat - sunet de trompellJ - fructe miel şi negre - oar/lclpiu olfsiiresc ;
fi. Florlda (abr. ) - de modul c11m sint cottstrui/1 dep/ude acus/Cca un ei >Citi
(Mrr(I.J - OIHrumd r,, Pirinei/ Orlelltafi ; 6. Şuierd untindu-.şl limba dewica/•1
trrm .,.egl1mUe froplca/c - 4ntră IA calculul lntensltillil aunetulrtl ; 7. Aparut"
p eutru trallsmilerca ccmnalclor t"legrafice sau radiofonice - Notă muzlca/U :
8. Uterd cirllieiJ - aparate cu care s e pol tra11smUe su11elele la dista11tci -
t•lteza sunelttlul prin rl est" mal mică dectt pr/11 apă : !'. Curent con/inrm -
line IN ·L uminii ; 10. Pierderea cunoşlin/el - asemr-nea : / 1. Cirlle mare oeniru
prlflli<"rea s omuu lul l11 D1111ărc - moştctJirl : 12. Voc" b.ărbiitcasciJ cu srme/.?!e
cele mal lnalle - dl{tong - flut•lu tn Italia : /.1. Cu ajutorul ultrasutlt!lel.� ·
t!sle t;pă/a11i /hd tiPă 1Jt114t1 In clleua ml111tle - un/tale de m/Jsuro ,./Df!arilmlcil"
oenlru lrr1C"trsllalea acusticiJ a 1111ul sunet - su11et produs de uibra/ia sltruso'·
dală a unul corp elastic ; u. Ac,.ca (pop.) - c<>a mai gălăgioasă r>asăre de
curte (pl. ).
VERTICA L :
J. Filr<i Ion - l se poate CfJII0.1,,·1e calita/,", şi dup,J sunet - difer/lci
de cea de In 7 orizontal : '1. Pate[a11... moder" - IIIN!Jislrurea scmetelor
t•mise de un post tran>mitiilor (pl.) ; 3. Acum (lratrs.) - emil ale de m•l·
#Sură folosită I H!fllrrt a afla presiunea sullelulul - parte a unei sâ/1 .f,•
spect a col : 4. De irrăt/lmca lctl dcpbrde acustica u n ei săli - ol..�nlă cu (iirăloo a ;
5. Co!IL-ar.tltale tereslrcl lrr care se formează ecoul (pl.} - un fel de rinduntcd :
6. A rru {ace rricf. o mişcare - i11 memorie - ou ln �r.::Mmb puterea de a
percepe Ct>le mat miel sunete ; 7. A căuta - a11/11!.�l fără oclrl, al ccirul zbor
e dirijat de ul/rasunetele pe car� le emite - Eugen BariJu ; It. Riu tn U.R.S.S. -
cop�bili ! 9. Termi11a(ie lalirrc! - difuzor acuslic de mare illtcrrsiiaft S'7•
nord (pl.) ; /0. Operatia de măsurare care arată t·d uileza umelului In aer la
00 la prcstrmca atrnosfcYiril 11ormaU1 este de 332 m�trl pe secundă. iar la /,iG. tie
:uo m - pronume ; 11. Referitor la dureri - exprimă zt!omotul unei I<J<•irur/ :
11. D;,, �·c"e/1<1 - uni/ale de mlfsurd a ldrll'l s urretulul (pl.) : /J. Ntculinu era
mică 1 - o fi.. . '" Franfo ! lf. Un teu 11 un cerc - strigii!ut mldl!lnl :
15. U:rda $OIIOr<i rc{lccta t1i trr urcclrlle retu/ ce a n11is-o (f>/. ) : 16. A fare ���
zgomot <le ple sll lre - prt•pozi(le : 11. D/;poziliu StrrJ ltJ.<fala(fc care emilc urrd�
SOlJ(>T8.