DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC UNIVERSITATEA DE ARTE GEORGE ENESCU IASI

PSIHOPEDAGOGIE
pentru examenele de definitivat si radul II
- sup!rt de "urs -

lect.univ.drd. Dorina Iusc lect . univ. dr. Mihaela Lupu

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR)

Iai !"#"

$%P&I'S I# II# III# IV# V# VI# VII# VIII# I0# 0# 0I# 0II# 0III# SISTE$U% DE INVATA$ANT &&&&&&&&&&&&&&&&&&&#' $ANAGE$ENTU% CA%ITATII IN EDUCATIE &&&&&&&&&&&&##( STATUTU% E)ISTE$O%OGIC A% )EDAGOGIEI &&&&&&&&&&&##* EDUCA+I%ITATEA&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&,, STRUCTURA SI DINA$ICA )ERSONA%ITATII&&&&&&&&&&&&,.INA%ITATI%E EDUCATIEI&&&&&&&&&&&&&&&&&&#&&#,( TEORIA SI $ETODO%OGIA CURRICU%U$U%UI&&&&&&&&&&&#-( )ROCESU% DE INVATA$ANT&&&&&&&&&&&&&&&&&&&#-/ INVATAREA&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&#12 )REDAREA&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&####&1' STRATEGII DIDACTICE&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&##13 CO$UNICAREA DIDACTICA&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&#(2 EVA%UAREA SCO%ARA&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&#(,

0IV# )ROIECTAREA &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&#&(0V# SUCCESU% SI INSUCCESU% SCO%AR&&&&&&&&&&&&&&#&&#(1

0VI# $ANAGE$ENTU% C%ASEI DE E%EVI 4DE.INITIVAT5&&&&&&&&&#(6 0VI# $ANAGE$ENTU% INSTITUTIEI SCO%ARE 4GRADU% II5&&&&&&&&62 0VII# EDUCATIA E%EVI%OR CU NEVOI S)ECIA%E&&&&&&&&&&&&&#6, 0VIII# $ANAGE$ENTU% )ROIECTE%OR DE CERCETARE IN STIINTE%E

EDUCATIEI&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&60I0# )ERSONA%ITATEA CADRU%UI DIDACTIC&&&&&&&&&&&###&&#6( ,

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR)

I. SIS(EM%L DE I')A(AMA'( #. Structura le*islatie retea scolara !!! NUMAI PENTRU DEFINITIVAT sistemul de invatamant este ansam7lul "!erent al institutiil!r s"!lare de t!ate un!r prin"ipii edu"ati!nale8 "u "ara"ter !r ani:at!ri"; sistemul de invatamant din R!mania este un su7sistem al sistemului social global; Stru"tura 4I!an +!ntas5 presupune !r ani:area pe niveluri8 pr!filuri si f!rme de institutii intr9un ansam7lu unitar; a5 Invatamant !escola! < !pti!nal 75 Invatamant scola! 9 primar de - ani O+%IGATORIU 9 imna:ial de - ani O+%IGATORIU 9 li"eal de - ani 9 pr!fesi!nal de ,9' ani 9 de u"eni"i de , ani; 9 "!mplementar de 39, ani; 9 te=ni" de maistri de 3 si >umatate9, ani; 9 p!stli"eal de spe"ialitate 39' ani; "5 Invatamant u"i#e!sita! de '9( ani 9 de s"urta durata ,9' ani; 9 de lun a durata 19( ani; d5 Invatamant ostu"i#e!sita! de 39' ani 4master8 inalte studii8 d!"t!rat5 e5 Alte f!rme de invatamant 4spe"ial si de perfe"ti!nare5 %e islatie in "!nf!rmitate "u prevederile Decla!atiei u"i#e!sale a $!e tu!ilo! omului8 ale Co"stitutiei Roma"iei si ale Legii i"#atama"tului8 in tara n!astra se apli"a urmat!arele prin"ipii "are stau la 7a:a !r ani:arii si fun"ti!narii sistemului de invatamant? 9 dreptul la invatatura asi urat tutu!o! cetate"ilo! tarii8 fara ni"i! dis"riminare; 9 invatamant !i"ci al $e stat8 dar si invatamant parti"ular si "!nfesi!nal; 9 invatamant de t!ate radele i" limba !oma"a8 dar8 p!trivit le ii8 si in lim7ile min!ritatil!r nati!nale si intr9! lim7a de "ir"ulatie internati!nala; 9 invatamant de stat8 eneral si obligato!iu; ' radele8

pr!filurile si f!rmele dintr9! tara8 "are este "!n"eput8 !r ani:at si "are fun"ti!nea:a in 7a:a

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 invatamant a olitic; 9 invatamant de stat g!atuit si "u fa"ilitati diverse pentru "elelalte rade de invatamant de stat; !. Educatia invata+antul si societatea cunoasterii in sec. ,,I- conte.t tendinte re/or+e %%% NUMAI PENTRU GRADUL II dimensiunea eur!peana a aparut in lim7a>ul p!liti"il!r edu"ati!nale la sfarsitul anil!r @*2; al d!ilea m!ment de ev!lutie s9a pr!dus dupa s"=im7arile p!liti"e din 3/*/8 iar al treilea m!ment imp!rtant se desfas!ara in pre:ent prin apr!pierea "el!r d!ua planuri 4Uniunea Eur!peana si C!nsiliul Eur!pei5 inde!se7i dupa lar irea "!nsidera7ila a am7el!r !r ani:atii; dupa C!nsiliul de la %isa7!na din ,222 s9a pr!"lamat pentru prima data edu"atia "a p!liti"a eur!peana; in"epand "u ,223 s9au inre istrat ev!lutii spe"ta"ul!ase de arm!ni:are a p!liti"il!r edu"ati!nale8 in invatamantul pr!fesi!nal 4Initiativa +ru es5 si invatamantul superi!r 4)r!"esul +!l! na5; dimensiunea eur!peana a f!st implementata la nivel? 9 le islativ; 9 al finalitatil!r; 9 al "urri"ulumului 4"un!stinte8 "!mpetente8 val!ri5; 0. Docu+ente si strate*ii %E si $E 1Lisa2ona 3olo*na $openha*a 3erlin4 C!nventia de la %isa7!na 3//6 are in "entru pr!7lema re"un!asterii atestatel!r si a "alifi"aril!r !7tinute in Eur!pa in invatamantul superi!r; de asemenea8 se pre"i:ea:a faptul "a m!7ilitatea a"ademi"a este dependenta de re"un!asterea studiil!r8 a "ertifi"atel!r8 dipl!mel!r si titluril!r !7tinute intr9! tara mem7ra a C!nventiei Eur!pene; re"un!asterea studiil!r din invatamantul superi!r se !perea:a in "a:ul in"=eierii unui a"!rd preala7il intre tari si numai pe 7a:a "ertifi"atului "e "!ntine re:ultatele a"ademi"e !7tinute; prin urmare8 "andidatii p!t depune "ereri de examinare pentru re"un!asterea "alifi"aril!r si pentru admiterea in invatamantul superi!r; evaluarea se fa"e in s"ris de "atre un !r an "!mpetent;

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR)

De"laratia de la +!l! na 3/// are in vedere "rearea unui spatiu eur!pean al invatamantuui superi!r8 reafirmandu9se imperativul m!7ilitatii "etatenil!r; se impune ad!ptarea unui sistem de dipl!me us!r de "!mparat si de re"un!s"ut; se reia "!n"eptul sistemului edu"ati!nal pe d!ua "i"luri < under raduate 4li"enta5 si raduate 4master siAsau d!"t!rat5; este spri>inita m!7ilitatea studentil!r prin faptul "a v!r !7tine "redite transfera7ile; se a7!rdea:a si pr!7lema dinami"ii "adrel!r dida"ti"e8 a "er"etat!ril!r si a pers!nalului adminsistrativ; De"laratia de la C!pen=a a ,22, a f!st ad!ptata de "atre ministrii eur!peni ai Edu"atiei; evidentia:a imp!rtanta edu"atiei in de:v!ltarea p!liti"ii s!"iale si e"!n!mi"e; se reiterea:a imperativul edu"atiei permanente; se pr!pune ad!ptarea unui CV eur!pean si "!ns!lidarea pra"ti"ii suplimentului la dipl!ma8 fa"ilitandu9se transferul de "redite; C!muni"atul de la +erlin ,22' a avut drept s"!p anali:area pr! resel!r !7tinute in d!meniul edu"atiei8 reafirmandu9se imp!rtanta s!"iala a )r!"esului de la +!l! na; se "!nvine asupra faptului "a tre7uie amplifi"ate ef!rturile de interrelati!nare a invatamantului superi!r "u sistemele de "er"etare la nivel nati!nal si eur!pean; sustine implementarea met!d!l! iil!r de asi urare a "alitatii in invatamant; s9a sta7ilit "a in"epand "u ,2218 fie"are a7s!lvent va primi in m!d aut!mat si fara plata suplimentul la dipl!ma; a"est d!"ument va fi emis intr9! lim7a de "ir"ulatie eur!peana; m!7ilitatea se extinde si la se mentul d!"t!ral si p!std!"t!ral8 spri>inindu9se pre atirea tineril!r "er"etat!ri; d!"t!ran:ii tre7uie sa se axe:e pe efi"ienti:area demersului l!r in sfera te=n!l! iei8 s!"ialului si "ulturii;

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) a""entul s9a plasat si asupra "!nditiil!r de studiu si de trai pentru studenti8 in sensul "a a"estia tre7uie spri>initi pentru a9si finisa studiile intr9! peri!ada re:!na7ila8 fara a intampina lipsuri materiale 47urse pentr studentii din %umea a Treia5; studentii v!r avea a""es la pr! ramele "!mune de "aifi"are peste =!tare8 v!r intra in "!nnta"t "u diversitatea lin visti"a si met!d!l! i"a8 astfel in"at v!r !7tine p!tentialul ne"esar pentru a fi "!mpetitivi pe piata mun"ii; s9a "!nvenit si asupra imperativului atra"tivitatii si transparentei invatamantului superi!r eur!pean;

II. MA'AGEME'(%L $ALI(A(II I' ED%$A(IE #. $onceptele de calitate si +ana*e+ent al calitatii i" se"s la!g8 termenul de "alitate se refera la ! "ara"teristi"a intrinse"a a unui servi"iu8 pr!dus8 a"easta perspe"tiva vi:and d!ar superlativul si nepermitand "!mpr!misuri; i" se"s !est!a"s8 a""eptiunea termenului este mai de ra7a relativa8 definind "alitatea nu "a atri7ut stati" al unui servi"iu sau pr!dus8 "i "a ! "ara"teristi"a flu"tuatanta8 dinami"a si sus"epti7ila la im7unatatiri; mana ementul "alitatii este ! a!a$igma o!ga"i&atio"ala privind de:v!ltarea sistemel!r de "alitate in institutiile pu7li"e sau in "ele private si presupune a"tiuni de "!ntr!l si im7unatatire a a"esteia; !. $adrul le*islativ si institutional al calitatii in invata+ant in R!mania8 "adrul le islativ al mana ementului "alitatii in invatamant este repre:entat de Legea "!' ()*+,,-. !i#i"$ asigu!a!ea calitatii e$ucatiei; in s"!pul evaluarii externe a "alitatii edu"atiei au f!st infiintate d!ua !r anisme? ARACIP 4A entia R!mana pentru Asi urarea Calitatii in Invatamantul )reuniversitar5 si ARACIS 4A entia r!mana pentru Asi urarea Calitatii in Invatamantul Superi!r5; 0. Do+enii criterii standarde si indicatori de asi*urare a calitatii educatiei

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) d!"umentele si =idurile ARACI) pr!pun trei d!menii de asi urare a "alitatii in invatamant? 9 9 9 "apa"itate instituti!nala efi"a"itate edu"ati!nala mana ementul "alitatii

pentru fie"are d!meniu de evaluare a "alitatii exista "riterii8 indi"at!ri si des"ript!ri de asi urarea a "alitatii; exemplu pentru d!meniul ma"ageme"tul calitatii$riterii Strate ii pentru Indicatori Existenta si apli"area pr!"eduril!r de Descriptori Existenta unui manual de aut!evaluare Utili:area 7en"=marBin 9 ului pentru !ptimi:area !fertei edu"ati!nale A""entuarea pr! resului individual Utili:area un!r a"tivitati individuali:ate de de:v!ltare Sustinerea finan"iara a parti"iparii elevil!r la "!mpetitii nati!nale si )r!"eduri de evaluare peri!di"a "alitatii "!rpului pr!fes!ral Evaluarea "!rpului pr!fes!ral prin parti"iparea la pr! rame de parteneriat la nivel nati!nal sau internati!nal desi le islatia si met!d!l! iile de asi urare a "alitatii edu"atiei r!manesti sunt in aco!$ cu te"$i"tele eu!o e"e in d!meniu8 in pre:ent8 sistemul de evaluare a "alitatii este per"eput de "atre "adrele dida"ti"e din R!mania "a ! in erinta lipsita de sens; Evaluarea "alitatii a"tivitatii "!rpului pr!fes!ral internati!nale Evaluarea "!rpului pr!fes!ral prin fru"tifi"area parti"iparii la pr! rame de "er"etare

asi urarea "alitatii aut!evaluare a s"!lii Revi:uirea peri!di"a Revi:uirea !fertei edu"ati!nale a a pr! ramel!r si a"tivitatil!r s"!lii )r!"eduri !7ie"tive si transparente de evaluare a invatarii s"!lii Existenta si apli"area pr!"eduril!r de !ptimi:are a evaluarii invatarii

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) "a multe din s"=im7arile edu"ati!nale ma>!re din spatiul r!manes"8 implementarea a"estui sistem "u a be"e/iciat $e su/icie"t tim si ef!rt investit in pre atirea "adrel!r dida"ti"e si in asimilarea unei termin!l! ii spe"ifi"e;

III. S(A(%(%L EPIS(EMOLOGI$ AL PEDAGOGIEI #. Deli+itari conceptuale- peda*o*ie 5 educatie termenul de pedagogie pr!vine din "uvintele re"esti pais, paidos "are inseamna copil si agoge "are presupune conducere, indrumare; peda ! ia ar presupune de"i "!ndu"erea sau indrumarea "!pilului; "!n"eptul de edu"atie isi are !ri inea in lim7a latina? educo, educare8 "are inseamna a alimenta, a ingriji, a creste; UrmCrind ar umentul epistem!l! i"8 Cu"!D 4,22,8 p#365 aratC "C pedagogia deEine statutul de tiin pentru "C Fi p!t fi "ir"ums"rise? 9 un o2iect propriu de intero*a6ie < fenomenul educativ Di unele consideraii empirice despre a"est pr!"es; !ri"e < ne pr!pune aut!rul < de la re:ultat al evaluCrii D"!lare pGnC la impli"aEii ale pra"ti"Crii unui sistem de "redinEe despre FnvCEarea D"!larC8 sisteme te!reti"e Di instrumente dida"ti"e8 inter! aEie sau referenEial pentru peda ! ie; 9 deEine ! serie de +etode speci/ice sau adaptate pentru a "er"eta Di expli"a pr!"esele edu"ative 8 dispunGnd de un instrumentar investi ativ relativ aut!n!m; "reDterea demnitii teoretice a peda ! iei este asi uratC prin du7la a"Eiune de a chestiona permanent realitatea8 prin "er"etCri empiri"e 4"u a>ut!rul !7servaEiei sistemati"e8 a experimentCril!r8 an"=etel!r8 testCril!r8 studiil!r de "a:8 anali:el!r de date nepr!v!"ate sau interviuril!r de pr!fun:ime8 et"58 du7latC de o reflecie filosofico-teoretic 4aDa "um ar fi =ermeneuti"a5 sau de !rdin dedu"tiv8 "are "!ndu"e la interpretarea din perspe"tiva un!r standarde val!ri"e a datel!r "!n"rete primite prin "!nfruntarea dire"tC "u realitatea "er"etatC; 9 inter! aEia peda ! i"C a>un e la de"elarea Di sta7ilirea un!r re*ularit6i8 a un!r nor+e8 a un!r le*it6i proprii "Gmpului de a"Eiune edu"ativC8 "un!s"ute su7 * !ri"are dintre "!mp!nentele8 etapele Di dimensiunile a"tivitCEii edu"ative p!ate fiinEa "a prile> de

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) numele de principii didactice 4identifi"a7ile la nivelul stru"tural Di fun"Ei!nal al edu"aEiei5; 9 re:ultatele "er"etCrii Di refle"Eiei sunt st!"ate Fn ansam7luri expli"ative numite teorii peda*o*ice; ansam7lul expli"aEiil!r peda ! i"e a>unse la stadiul un!r te!rii "!nsistente8 sistemati"e sunt "apa7ile sC instrumentali:e:e pe "ei "are pra"ti"C edu"aEia sau "er"etea:C fen!menul edu"aEi!nal !7ie"tul de studiu al peda ! iei este edu"atia; relatia dintre "ele d!ua "!n"epte se evidentia:a prin faptul "a ele apartin un!r planuri diferite? 9 9 peda ! ia se situea:a in planul co"ce tual0teo!etic 4des"rie si expli"a fen!menul edu"ati!nal8 identifi"a n!rme si val!ri ale edu"atie5; edu"atia se situea:a in planul !actic0actio"al 4vi:ea:a m!dalitati "!n"rete de reali:are a a"tului dida"ti"5; 'or+ativitatea peda*o*ica 7 NU$AI )T# GRADU% II N!rmativitatea edu"aEiei se p!ate situa la mai multe niveluri# Cu"!D 4,22,5 distin e Fntre? normativitatea instituional, asi uratC prin "adrul le islativ existent la un m!ment dat; a"easta Eine mai mult de fa"t!rul p!liti" Di este mai puEin "!ntr!latC de mana eri sau de pr!fes!ri; normativitatea funcional, de !rdin dida"ti"8 de!nt!l! i"8 praxi!l! i" "are Eine de "!mpetenEa "adrel!r dida"ti"e "are dispun de p!si7ilitCEi lar i de a""entuare sau de "!m7inare a un!r n!rme Fn a"!rd "u a"tivitCEile pe "are le "reea:C Di le reali:ea:C#

Conceptul de principiu didactic )rin"ipiile dida"ti"e se referC la a"ele n!rme !rientative8 te:e enerale "u "ara"ter dire"t!r "are p!t imprima pr!"esului paideuti" un sens fun"Ei!nal8 asi urGnd8 prin a"easta8 ! premisC a su""esului Fn atin erea !7ie"tivel!r pr!puse 4Cu"!D8 ,22,5# Hntr9! altC definiEie datC n!Eiunii de Ni"!la 4,22'58 prin"ipiile dida"ti"e sunt FnEelese "a In!rme sau te:e urmCreDte Fn enerale "are !rientea:C Di imprimC un sens fun"Ei!nal pr!"esului de FnvCECmGnt8 asi urGndu9i astfel premisele ne"esare Fndeplinirii !7ie"tivel!r Di sar"inil!r pe "are le desfCDurarea sa 4p#-3'5# Cara"terul !rientativ al prin"ipiil!r dida"ti"e este determinat de "!mplexitatea Di dinamismul pr!"esului de FnvCECmGnt8 "au:C pentru "are adaptarea sa neFntreruptC la situaEii n!i se impune "u ne"esitate# Or8 pentru "a a"est lu"ru sC nu se /

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) fa"C Fn m!d FntGmplCt!r8 sunt ne"esare asemenea n!rme "are sC9l "ClCu:eas"C pe pr!fes!r Fn a"tivitatea sa# Hn "ele din urmC8 de"i8 a"este prin"ipii re lea:C a"tivitatea pr!fes!rului Di8 impli"it8 atin Di "alitatea a"tivitCEii elevil!r# UrmCrind ! serie de n!rme de desfCDurare a a"tivitCEii "u "are este resp!nsa7ili:at la "atedrC8 pr!fes!rul imprimC sens pr!"esului de FnvCECmGnt8 Fn "!n"!rdanEC "u l! i"a interi!arC a desfCDurCrii sale8 evitGnd astfel Ialune"area pe panta un!r impr!vi:aEii Di re:!lvCri sp!ntane 4Ni"!la8 ,22'8 p# -3'5# Hnainte de a deveni n!rme "ClCu:it!are pentru desfCDurarea pr!priu9:isC a pr!"esului de FnvCECmGnt8 prin"ipiile au "!nstituit !7ie"tul unei ela7!rCri pe 7a:a enerali:Crii experienEei Fn !r ani:area a"estui pr!"es Di a val!rifi"Crii re:ultatel!r DtiinEel!r "e vin Fn spri>inul dida"ti"ii 4idem5 De numele lui C!menius se lea C nu d!ar p!pulari:area termenului Didactic, "i Di ela7!rarea unei prime pre:entCri sistemati"e a prin"ipiil!r dida"ti"e# IatC "Gteva dintre axi!mele pr!puse de C!menius 4apud# Cu"!D8 3//65?

9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

edu"aEia va Fn"epe de timpuriu8 Fnainte "a mintea sC fie "!ruptC; se va pr!"eda de la eneral la spe"ial; se va pr!"eda de la uD!r la reu; nimeni sC nu fie supraFn"Cr"at "u pre multC materie; t!tul se va preda intuitiv; t!tul se va preda pentru utili:are pre:entC; t!t "e su""ede se va 7a:a pe "eea "e pre"ede; t!t "eea "e se FnvaEC tre7uie predat aDa "um este Di "um a apCrut8 adi"C prin pre:entarea "au:el!r; la fie"are lu"ru sC ne !prim atGta vreme pGnC "e a f!st FnEeles; exe"utarea se FnvaEC exe"utGnd; exer"iEiul sC Fn"eapC "u elemente iar nu "u lu"ruri "!mpli"ate; et"#

Din timpul lui C!meniu Di pGnC Fn pre:ent prin"ipiile dida"ti"e au suferit restru"turCri "!ntinue8 FnsC unele dintre f!rmulCrile lui C!menius pr!7ea:C ! intuiEie enialC8 "!nservGndu9Di vala7ilitatea Di Csindu9Di Fmplinirea la niveluri din "e Fn "e mai nuanEate a7ia Fn :ilele n!astre# Funciile i clasificarea principiilor didactice n actualitate Hn a"tivitatea dida"ti"C8 prin"ipiile dida"ti"e Fndeplines" fun"Eii de? Orientare < a traseului edu"ativ Fnspre !7ie"tivele pr!puse de pr!fes!ri Di FnvCECt!ri; 32

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) Normare a pra"ti"ii edu"ative prin a"eea "C intervine !7li aEia de a fi respe"tate niDte re uli psi=!l! i"e8 peda ! i"e8 de!nt!l! i"e8 DtiinEifi"e; !rescriere < a tratamentel!r Di m!duril!r de relaEi!nare spe"ifi"e Fn rap!rt "u situaEia de FnvCEare; "eglaj < al a"tivitCEii edu"ative atun"i "Gnd re:ultatele Di perf!rmanEele la "are se a>un e nu sunt "ele s"!ntate# )rin"ipiile dida"ti"e stat!rni"ite Di admise de>a de "!munitatea peda ! il!r permit ! "lasifi"are p!rnind de la mai multe "riterii 4"f# Opres"u8 3/**8 apud Cu"!D8 ,22,8 p#'125? 35 !rincipii av#nd caracter general? 9 9 9 9 )rin"ipiul inte rCrii !r ani"e a te!riei "u pra"ti"a; )rin"ipiul "!nsiderCrii parti"ularitCEil!r de vGrstC Di individuale; )rin"ipiul a""esi7ilitCEii "un!DtinEel!r8 pri"eperil!r8 deprinderil!r; )rin"ipiul sistemati:Crii Di "!ntinuitCEii Fn FnvCEare

,5 !rincipii care se impun cu dominan asupra coninutului$

%& !rincipii care acionea' asupra metodologiei didactice i a formelor de organi'are a activitilor$ 9 9 9 )rin"ipiul "!relaEiei dintre sen:!rial Di raEi!nal8 dintre "!n"ret Di a7stra"t Fn predare9FnvCEare 4prin"ipiul intuiEiei5; )rin"ipiul FnsuDirii "!nDtiente Di a"tive; )rin"ipiul FnsuDirii temeini"e a "un!DtinEel!r Di a7ilitCEil!r#

C!nsiderCm "lasifi"area pre:entatC edifi"at!are "u privire la relativa Ispe"iali:are a a"Eiunii prin"ipiil!r asupra un!r "!mp!nente ale pr!"esului de FnvCECmGnt# Caracteri'area principiilor didactice #. Principiul inte*rrii teoriei cu practica. A"est prin"ipiu ne averti:ea:C "C t!t "eea "e se FnsuDeDte Fn a"tivitatea dida"ti"C se "ere a fi val!rifi"at Fn a"tivitCEile ulteri!are8 fie "C a"estea sunt n!i a"tivitCEi de FnvCEare sau sunt a"tivitCEi materiale# Hntre ul "!nEinut al FnvCECrii va fi astfel sistemati:at de pr!fes!r Fn"Gt sC se rap!rte:e la experienEele p!si7ile sau la interesele elevil!r# C=iar Di atun"i "Gnd finalitatea FnvCECrii nu este "!nDtienti:atC dire"t8 prin sesi:area un!r efe"te imediate8 elevii tre7uie a>utaEi sC FnEelea C imp!rtanEa un!r "un!DtinEe Fn "!ntexte dintre "ele mai variate# Apli"ativitCEii Fn FnvCECmGnt Fi sunt8 Fn enere8 as!"iate d!uC sensuri relativ distin"te dar "!mplementare?

33

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) .!l!sirea datel!r asimilate la un m!ment dat "a ante"edente pentru re:!lvarea un!r sar"ini te!reti"e n!i 4ex? utili:area un!r al !ritmi de re:!lvare Fn situaEii pr!7lemati"e n!i8 diferite de "ele exemplifi"ate Fn timpul FnvCECrii al !ritmil!r5 )relun irea pr!"esului de FnsuDire a un!r "un!DtinEe sau deprinderi prin re"ursul la a"tivitCEi materiale8 "!n"rete8 m!tri"e? prelun irea lui a ti Fn a ti s faci, a ti s fii, a ti s fii i s devii 4Gri !raD8 3//-8 p#3125 ,# Principiul respectrii particularit6ilor de v8rst i individuale. A"tivitatea dida"ti"C tre7uie sC p!rneas"C de la "un!aDterea datelel!r pers!anei "are FnvaEC8 de la natura sa interi!arC pentru a nu f!rEa limitele pe "are le Fn Cduie vCrsta Di "ara"teristi"ile individuale# Atun"i "Gnd a"este aspe"te sunt uitate sau i n!rate efe"tul edu"ativ este diminuat sau este nul# T!t "eea "e este pr!pus elevil!r tre7uie dimensi!nat Fn rap!rt "u psi=i"ul l!r? "!nEinuturile8 relaEia pr!fes!r9 elev8 instrumentele Di te=n!l! iile tre7uie sC sup!rte adaptCri fun"Eie de "erinEele Di parti"ularitCEile de de:v!ltare ale p!pulaEiei D"!lare# Respe"tarea parti"ularitCEil!r individuale8 "ea de9a d!ua dimensiune a prin"ipiului enunEat pr!pune luarea Fn "!nsiderare a naturii uni"e a individualitCEii umane "are ne"esitC8 Fn "!nse"inEC8 un tratament individuali:at# Edu"aEia nu are menirea de a unif!rmi:a !amenii# )r!fes!rii au !7li aEia de a Eine "!nt Di de a expl!ata diferenEele interumane Fn fav!area de:v!ltCrii fie"Crui elev Fn a"!rd "u p!si7ilitCEile Di tre7uinEele sale reale# 0. Principiul accesi2ilit6ii cunotin6elor priceperilor i deprinderilor. A"est prin"ipiu este ! "!nse"inEC a "elui anteri!r Di se "entrea:C Fn spe"ial pe dimensi!narea atentC a "!nEinutului FnvCECmGntului Fn fun"Eie de p!si7ilitCEile psi=i"e de vGrstC Di individuale ale elevil!r# Astfel8 "un!DtinEele pre"i:ate Fn d!"umentele D"!lare 4plan8 pr! rame8 pr!ie"te dida"ti"e5 tre7uie astfel sele"Ei!nate8 arti"ulate Di evaluate Fn"Gt sC permitC un !ptimum de asimilare Di val!rifi"are de "Ctre elevi# A""esi7ili:area nu FnseamnC renunEarea la ef!rt din partea elevil!r# .CrC ! impli"are a"tivC a elevil!r Fn pr!"esul pr!priei FnvCECri Di de:v!ltCri este imp!si7il de reali:at !ri"e de:iderat edu"aEi!nal ne9am pr!pune# Dimp!trivC8 Fn situaEii edu"ative autenti"e8 pr!fes!rul "rea:C a"ele "!ntradi"Eii !ptime dintre "un!s"ut Di ne"un!s"ut8 uD!r Di reu8 "!n"ret Di a7stra"t8 "are sC in"ite elevii la inter! aEii Di investi aEii pr!prii# -# Principiul siste+ati9rii i continuit6ii :n :nv6are. A"est prin"ipiu vi:ea:C d!uC niveluri? a5 nivelul p!liti"il!r D"!lare8 prin stru"turarea unui sistem de FnvCECmGnt "!erent Di des"=is8 prin avansarea un!r d!"umente D"!lare "are sC stipule:e expli"it "!!rd!nCri Fntre 3,

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) dis"iplinele "are se predau la diferite paliere ale FnvCECmGntului; 75 nivelul pr!"esel!r dida"ti"e8 prin predarea "!erentC Di "!ntinuC de "Ctre "adrul dida"ti"# Sistemati:area "un!DtinEel!r presupune predarea inte ratC a inf!rmaEiil!r8 asi urarea un!r "!!rd!nCri Di "!nexCri fireDti ale a"est!ra# Expli"aEiile "!erente Di sistemati"e refle"tC8 pGnC la urmC8 "ara"terul sistemati" Di "!erent al lumii !7ie"tuale Di pr!"esuale# Cum apr!ape nimi" nu stC su7 :!dia =a:ardului < Fn "uvintele lui C!nstantin Cu"!D 4,22,8 p#'115 < este fires" Di des"rierea a"est!r stCri de lu"ruri sC ! lindeas"C t!"mai "!erenEa de ansam7lu a existenEei# )redarea sistemati"C p!ate fi asi uratC prin FnsCDi l! i"a de "!nstituire a "!nEinuturil!r dis"iplinel!r de FnvCECmGnt# Evitarea un!r transmiteri inf!rmaEi!nale fra mentare8 i:!late Di in"!erente permite fixarea "un!DtinEel!r pr!puse spre FnvCEare# Nesistemati:area l!r Di "ara"terul dis"!ntinuu8 fra mentar Di i:!lat le fa"ilitea:C uitarea# Iar a"easta8 da"C < Fn m!d mira"ul!s < "un!DtinEele au f!st mC"ar re"eptate pentru a putea fi reEinute# ;. Principiul corela6iei dintre sen9orial i ra6ional dintre concret i a2stract 1principiul intui6iei4. Cun!aDterea umanC este re:ultatul unul perpetuu dial! Fntre "!n"retul sen:!rial Di rap!rtCrile raEi!nal9intele"tive la realitate# )si=!l! ia "!ntemp!ranC a"reditea:C te:a "!nf!rm "Creia "un!aDterea sp!reDte Di se amplifi"C atGt pe traie"tul indu"tiv8 prin simEuri < de la "!n"ret la a7stra"t < "Gt Di dedu"tiv8 prin intele"t < de la a7stra"t la "!n"ret# ADadar8 Fn pra"ti"a dida"ti"C8 "ele d!uC "Ci ale "un!aDterii se "er a fi expl!atate maximal Fn a"tivitatea "adrel!r dida"ti"e# Intuitivitatea Fn spaEiul dida"ti" presupune "a ple"Gnd de la un anumit material fapti"8 elevii sC a>un C la enerali:Cri Di a7stra"ti:Cri8 de"i la "!nstru"Eii epistem!l! i"e mult mai Fnalte# GGndirea a7stra"tC este m!7ilC8 independentC Di pre:intC avanta>ul "apa"itCEii de a !pera "u mai multe Di mai variate "lase de !7ie"te Di fen!mene# )GnC a"!l!8 FnsC8 elevii tre7uie sC fi tre"ut prin pasul !perCrii dire"te "u !7ie"te sau ima ini ale a"est!ra# <. Principiul participrii active i contiente a elevului :n activitatea de predare :nv6are evaluare. A"est prin"ipiu "ere "a elevii sC9Di FnsuDeas"C "eva Fn mCsura Fn "are au FnEeles Di sC parti"ipe sin uri la aflarea "un!DtinEel!r pe "are pr!fes!rii le pr!pun 4difu:8 indire"t5 la un m!ment dat# A"tivi:area elevil!r presupune menEinerea l!r Fntr9! stare de "uri!:itate Di Fn"!rdare plC"utC8 de "Cutare a s!luEiil!r la ! serie de situaEii pr!7lemC pe "are pr!fes!rul le pr!v!a"C# A fi a"tiv presupune a Gndi8 a medita8 a raEi!na# A"tivi:area vi:ea:C8 aDadar8 latura spiritualC Fn dimensiunea adGn"irii Di interi!ri:Cril!r su7ie"tive8 a aut!lCmuririi Di edifi"Cril!r pe "!nt pr!priu#

3'

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) )remisa de la "are se p!rneDte este "C elevul este nu numai !7ie"t al FnvCECrii "i Di su7ie"t al a"esteia8 un a ent 4a"t!r5 impli"at Fn a"Eiuni de "un!aDtere# GGndirea FnsCDi se f!rmea:C prin interi!ri:area un!r s"=eme de a"Eiune pe "are su7ie"tul le9a experimentat pe "!nt pr!priu# =. Principiul :nsuirii te+einice a cunotin6elor priceperilor deprinderilor. Edu"aEia va fi temeini"C Di dura7ilC# Dura7ilitatea este "!ndiEi!natC de aderarea elevului la un set de val!ri de ne:drun"inat8 la standarde expli"ative "are fun"Ei!nea:C "a pun"te de reper nu numai la situaEiile "riti"e8 "i Di la manifestCrile Di desfCDurCrile "!tidiene# Ori"e a"=i:iEie8 "=iar Fn m!mentul f!rmCrii ei8 se va fa"e Fn perspe"tiva presup!:iEiei "C este val!r!asC Di 7enefi"C pentru individ# Temeini"ia FnvCECrii D"!lare p!ate fi asi uratC prin a"Eiuni de predare "are permit fixarea ri ur!asC a "un!DtinEel!r Fn mem!ria elevil!r8 prin rea"tuali:Cri Di resemnifi"Cri peri!di"e ale "!nEinuturil!r de>a FnvCEare Di prin sisteme de !r ani:are a evaluCrii re:ultatel!r FnvCECrii "are testea:C temeini"ia FnvCECrii#

>or+ele educatiei 1/or+ala non/or+ala in/or+ala4 Edu"atia f!rmala se reali:ea:a in institutii spe"iali:ate 4s"!ala8 universitate58 in m!d sistemati"8 pe 7a:a pe d!"umente s"!lare 4plan de invatamant8 pr! rame analiti"e5 si vi:ea:a in primul rand asimilarea de "un!stinte; presupune stru"turarea pr!"esului edu"ati!nal pe par"ursul a 319,2 de ani de studiu; avanta>e? 9 9 9 limite? 9 9 e1 e!ie"ta mo"o$isci li"a!a a pr!fes!ril!r spe"iali:ati in predarea diversel!r dis"ipline; a"tul dida"ti" este "u pre"adere unul inf!rmativ 47a:at pe a"umularea unui #olum ma!e $e cu"osti"te impuse de pr! rama s"!lara5 si mai putin f!rmativ 47a:at pe de:v!ltarea8 f!rmarea pers!nalitatii elevului8 a interesel!r lui5; 3este sistematica. !og!esi#a si co"t!olata meto$ologic 8 astfel in"at elevii sa intre treptat in d!meniul "un!asterii; este reali:ata de "atre s ecialisti "u "!mpetenta dida"ti"a; a"tul dida"ti" este t!a"s a!e"t si e#aluat permanent 4prin inspe"tii8 le"tii des"=ise pentru parinti8 perfe"ti!nari58 pentru a fa"ilita reusita elevil!r;

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 predispunerea "atre !uti"a si mo"oto"ie8 lasa putin l!" sp!ntaneitatii si imprevi:i7ilului; Edu"atia n!nf!rmala se refera la t!talitatea a"tivitatil!r edu"ative desfasurate i" a/a!a !og!amului

i"stitutio"ali&at8 dar in "adrul sau pe lan a institutia s"!lara8 a"tivitati "are au un "ara"ter fa"ultativ; in a"elasi sens se f!l!ses" expresiile activitati e(trascolare sau activitati e(tracurriculare; se reali:ea:a prin? vi:ite8 ex"ursii8 "er"uri s"!lare8 !limpiade8 "!n"ursuri8 reviste8 ser7ari s"!lare8 spe"ta"!le8 >!"uri8 "er"etasie et"; este "!ndusa t!t de spe"ialisti8 dar "are isi asuma mai mult r!lul de a"imato! sau m!derat!r; avanta>e? 9 9 9 9 9 limite? 9 existenta unui tim limitat de reali:are a a"tivitatil!r n!nf!rmale; Edu"atia inf!rmala se refera la t!talitatea ideil!r8 deprinderil!r8 !7isnuintel!r pe "are elevii le d!7andes" in m!d sp!ntan8 in afara mediului edu"ati!nal instituti!nali:at; este expresia e1 e!ie"tei $e #iata a elevului; sursele edu"atiei inf!rmale? familia8 7iseri"a8 mass9media8 institutiile "ulturale8 "er"ul de prieteni et"; avanta>? !fera osibilitatea a lica!ii i" !actica a "el!r invatate; limita? influentele edu"atiei inf!rmale sunt $i/icil $e co"t!olat8 unele dintre ele avand "ara"ter n!"iv asupra de:v!ltarii "!pilului; !. Do+enii5 Laturi ale educa6iei 1educatia intelectuala +orala estetica si artistica /i9ica si sportiva tehnolo*ica 5 pro/esionala4 f!rmarea pers!nalitatii umane se reali:ea:a pe mai multe dire"tii8 d!menii? 9 9 edu"atia intele"tuala f!rmea:a fiinta rati!nala; edu"atia m!rala de:v!lta "!nstiinta si "!nduita m!rala; #a!ietatea "!ntinuturil!r asimilate; /le1ibilitatea !og!amului edu"ativ in fun"tie de nev!ile elevil!r; vine in intampinarea i"te!eselo!8 nev!il!r8 pasiunil!r8n"ara"teristi"il!r elevului; im lica!ea !o/u"$a a elevil!r in !ra ni:area si desfasurarea a"tului edu"ativ; "ara"terul /acultati#;

31

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 9 edu"atia esteti"a raspunde nev!ii de frum!s8 prin de:v!ltarea atitudinil!r si deprinderil!r esteti"e; edu"atia fi:i"a si sp!rtiva "!ntri7uie la de:v!ltarea arm!ni!asa a fiintei prin reali:area e"=ili7rului psi=!9fi:i"; edu"atia te=n!l! i"a si pr!fesi!nala isi pr!pune f!rmarea de a7ilitati de !rdin te=ni" si pr!fesi!nal;

Edu"atia intele"tuala intr9! lume in "are i"/o!matia i"seam"a in ur itarea de inf!rmatii si en"i"l!pedism; !7ie"tivele edu"atiei intele"tuale? 9 9 9 9 9 insusirea cu"osti"telo! $e ba&a "are ii permit "!pilului sa se des"ur"e in situatii de viata si in situatii de invatare "!n"rete; de:v!ltarea !oceselo! si2ice $e cu"oaste!e? per"eptii8 repre:entari8 andire8 mem!rie8 lim7a>8 ima inatie; f!rmarea ca acitatilo! i"telectuale 4s"ris8 "itit8 s!"!tit5 si a a7ilitatil!r de identifi"are si utili:are a sursel!r de inf!rmare; insusirea "o!melo! $e igie"a a a"tivitatii intele"tuale; "ultivarea cu!io&itatii si a "e#oii $e cu"oaste!e; ute!e8 imp!rtanta "un!stintel!r in f!rmarea

intele"tuala este din "e in "e mai mare; pe de alta parte8 edu"atia intele"tuala nu insemna

Edu"atia m!rala urmareste interi!ri:area n!rmel!r8 re ulil!r si val!ril!r m!rale8 impli"and trei dimensiuni? 9 9 9 cog"iti#a? insusirea n!rmel!r si a val!ril!r m!rale; a/ecti#a? ade:iunea le n!rme8 trairi fata de val!ri m!rale; !actica? atitudini fata de n!rme8 re uli8 "!mp!rtamente m!rale;

!7ie"tivele edu"atiei m!rale? 9 9 f!rmarea co"stii"tei mo!ale3 ea impli"a n!tiuni8 sentimente si "!nvin eri m!rale; f!rmarea co"$uitei mo!ale3 presupune deprinderi8 !7isnuinte m!rale8 un "!mp!rtament m!ral; Edu"atia esteti"a si artisti"a intre edu"atie si arta se afla ! relatie de !eci !ocitate institutiva; 3(

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) e$ucatia estetica este mai cu !i"&atoa!e $ecat e$ucatia a!tistica ; frum!sul nu e d!ar artisti"8 "i si natural sau "!mp!rtamental; Esteti"ul pre:ent atGt Fn realitate 4naturalC8 s!"ialC5 "Gt Di Fn artC permite parti"ulari:Cri Di a7!rdCri peda ! i"e spe"ifi"e "!nf!rme spaEiului de a"Eiune Fn "are se materiali:ea:C 4"f# +GrsCnes"u J VCideanu8 3/(38 apud# $!ise8 3//(5 ? K Esteti"ul din naturC !7ie"tivat Fn f!rme8 "ul!ri8 ritmuri8 peisa>e8 perspe"tive8 !7ie"tivat Fn frumuseEea Einutei8 frumuseEea relaEiil!r !ri:!nturi8 fen!mene a"usti"e8 et" K Esteti"ul din viaEa s!"ialC et"# K Esteti"ul artei "!nstC Fn redarea realitCEii Fn m!d !ri inal de "Ctre fie"are "reat!r8 Fn fie"are dintre "ele 6 arte "un!s"ute 4mu:i"C8 artC plasti"C8 ar=ite"turC8 dans8 literaturC8 teatru8 film5# O7ie"tivele edu"atiei esteti"e? 9 f!rmarea "apa"itatil!r $e a e!ce e si $e a a !ecia val!rile esteti"e 4identifi"area si "ultivarea simtului esteti"8 f!rmarea ustului esteti"8 a >ude"atii esteti"e si a atitudinii esteti"e5; 9 de:v!ltarea "apa"itatii $e a c!ea val!ri esteti"e 4"ultivarea aptitudinil!r eseti"e8 a deprinderil!r "erute de spe"ifi"ul "reatiei in diverse d!menii ale artei8 insusirea te=ni"il!r de exprimare artisti"a8 "ultivarea stilului individual8 a !ri inalitatii5; )rin edu"aEie se f!rmea:C 4"f# +GrsCnes"u J VCideanu8 3/(38 apud# $!ise8 3//(5? a5 simEul esteti" < ! predisp!:iEie a !mului spre a vi7ra faEC de esteti" Fn diferitele lui ip!sta:e 4naturalC8 umanC8 artisti"C5 75 ustul esteti" < "apa"itatea de a surprinde sp!ntan Di Fntr9! f!rmC pers!nalC Di de a distin e esteti"ul autenti" de n!nval!area esteti"C8 depi:Gnd atGt de simEul esteti" "Gt mai ales de "ulturC Di edu"aEie; "5 >ude"ata esteti"C < ! "apa"itate Di ea valia7ilC de la un individ la altul8 "are ierar=i:ea:C8 sta7ileDte rap!rturi Di re:ultC din sinte:a ustului esteti" "u "riteriile de apre"iere8 a"estea din urmC fiind r!dul "ulturii esteti"e; d5 atitudinea esteti"C 9 "!nstC Fn "!nduita manifestatC "!nse"vent prin sensi7ilitate faEC de frum!s8 dra !ste de frum!s8 apCrarea Di "rearea frum!sului# Edu"atia fi:i"a si sp!rtiva edu"atia sp!rtiva este ! ramura spe"iali:ata a edu"atiei fi:i"e; edu"atia fi:i"a are trei com o"e"te? 36 dintre !ameni8 a mun"ii8 a pr!dusel!r a"tivitCEii !mului8 a festivitCEil!r Di manifestCril!r8

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 9 c!este!ea si de:v!ltarea fi:i"a e"=ili7rata; reali:area ec2ilib!ului si2o0/i&ic; i"teg!a!ea sociala a individului;

!7ie"tivele edu"atiei fi:i"e? 9 9 9 9 9 9 9 stimula!ea !ocesului $e c!este!e arm!ni!asa; prevenirea un!r atitu$i"i /i&ice $e/icita!e; de:v!ltarea calitatilo! mot!ice $e ba&a? f!rta8 vite:a8 re:istenta8 indemanare8 m!7ilitatea si suplete; intarirea sta!ii $e sa"atate; "resterea !e&iste"tei o!ga"ismului la fa"t!rii de mediu; edu"area e1 !esi#itatii misca!ilo!; de:v!ltarea s i!itului $e ec2i a. a cu!a4ului. a !es ectului et";

Edu"atia te=n!l! i"a A pr!fesi!nala viata !mului de a:i este mar"ata de $e&#olta!ea /oa!te !a i$a a te2"ologiei3 a"tivitatea pr!fesi!nala este determinata de pr! resului te=n!l! i" si m!dul in "are individul se adaptea:a a"estuia; !7ie"tivele edu"atiei te=n!l! i"e? 9 9 f!rmarea unei cultu!i te2"ologice 4depasirea simplei asimilari de "un!stinte5; f!rmarea "apa"itatii de a e#alua co"seci"tele a lica!ii !e&ultatelo! ce!ceta!ii te2"ologice 4resp!nsa7ilitate fata de apli"area te=n!l! iei5; Edu"aEia reli i!asC triplC imp!rtanEC 4"f# Lt# +GrsCnes"u8 3/'15 ? a5 De!are"e fie"are !m rGvneDte sC d!7Gndeas"C un sens al lumii8 sC a>un C la un prin"ipiu prim!rdial8 a7s!lut Di etern < prin"ipiu pe "are Fl numim Dumne:eu < edu"aEia reli i!asC este ! dat!rie8 menitC sC "!ndu"C tGnCra eneraEie la FnEele erea a"estui prin"ipiu 75 CredinEa reli i!asC are ! FnsemnatC val!are pra"ti"C8 ea avGnd virtuEi de re lare Di !r ani:are a vieEii !amenil!r 4prin pres"ripEii reli i!ase vi:Gnd anumite desfCDurCri ale "!mp!rtamentului nutriEi!nal8 "u r!stul re enerCrii "el!r mai diverse Di adesea !7s"ure me"anisme 7i!l! i"e8 f!rmC primarC de psi=!terapie et"5; "5 Are imp!rtanEC "ulturalC8 m!ralC Di fil!s!fi"C8 "!nstituind f!rme de "!ntinuare a edu"aEiei m!rale8 sau "=iar < Fn a""epEiunea lui Mant < ! m!ralitate superi!arC8 di"tatC de le ea dat!riei# 3*

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) S"!pul edu"aEiei reli i!ase este dire"t relaEi!nat de!se7iril!r de d! mati"C Fntre diferitele reli ii? 9 pentru "reDtinism8 apre"ia:C +GrsCnes"u 43/'158 edu"aEia "at!li"C este "=ematC sC "!ndu"C pe tGnCr "Ctre reli i!:itate8 supranatural Di "at!li"ism 4vC:ut "a ! reli ie universalC58 "Ctre "un!aDterea dependenEei sale de realitCEile finite Di Fn a"elaDi timp de ! fiinEC infinitC; "Ctre re"un!aDterea a "eea "e este esenEa "at!li"ismului8 a d! mel!r dupC spiritul "at!li"# 9 )entru pr!testantism edu"aEia reli i!asC este d!ar ! laturC a edu"aEiei t!tale# De"i nu e edu"aEie d!minantC8 "i una parEialC8 "=ematC sC de:v!lte sentimentul de "redinEC Fn Dumne:eu8 "Ctre "are "!ndu" de altfel t!ate val!rile spirituale? DtiinEa8 artele8 m!ralitatea# 9 )entru !rt!d!xism8 ri>a prin"ipalC a edu"aEiei reli i!ase este ri>a pentru mGntuirea sufletului8 prin iertarea pC"atel!r8 prin pra"ti"area unui ritual "!mplex8 "!nstGnd Fn ru C"iuni8 a"te sa"ramentale8 taine# De a"eea8 elementul d! mati" este ne li>at8 Fn timp "e a"tele de "ult sunt "ultivate pri!ritar# 0. 'oile educatii a5 Edu"atia e"!l! i"a sensi7ili:ea:a !mul fata de e"!sistemul in "are traieste8 !ptimi:ea:a relatia dintre !m si natura; are un "ara"ter interdis"iplinar8 reunind inf!rmatii din e! rafie8 7i!l! ie8 "=imie8 s!"i!l! ie8 e"!n!mie et"; aspe"te vi:ate? respe"tul fata de mediul natural8 f!l!sirea rati!nala a resursel!r8 esti!narea deseuril!r8 esteti:area mediului; 75 Edu"atia pentru drepturile !mului are in vedere "!nstienti:area !amenil!r in le atura "u drepturile a"est!ra la viata8 sanatate8 li7era exprimare8 mun"a et"; un fa"t!r imp!rtant il "!nstituie utili:area de pr!du"tii artisti"e purtat!are de mesa>e "lare referit!are la respe"tarea drepturil!r !mului; "5 Edu"atia pentru dem!"ratie f!rmea:a individul pentru a9si sustine p!:itia8 a se impli"a in luarea de"i:iil!r8 a fi a"tiv din pun"t de vedere "ivi"; sustine implementarea prin"ipiil!r dem!"ratiei in "!mp!ratmentul "!tidian8 mun"a8 viata et"; 3/

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) ?. Alternative educationale 1Step-2@-step Montessori Aaldor/4 au aparut la sfarsitul se" 0I0 s s9au "!nturat "a ! mis"are peda ! i"a internati!nala8 in rap!rt de !p!:itie "u peda ! ia traditi!nala; Step97N9step a f!st "!n"eput dupa m!delul intr!dus in Statele Unite ale Ameri"ii in anii @(2; 7a:at pe "!n"eptiile te!reti"ienil!r Oean )ia et8 Vi !tsBi8 EriBs!n8 R! ers8 "are au pr!m!vat met!de de predare9invatare "entrate pe "!pil8 fav!ri:and impli"area familiei si a "!munitatii in pr!"esul instru"tiv9edu"ativ; are misiunea de a de:v!lta le fie"are "!pil "apa"itatea de a fi "reativ8 de a9si f!rma ! andire "riti"a8 de a fa"e !ptiuni8 de a avea initiativa8 de a defini si de are:!lva ! pr!7lema8 de a "!muni"a us!r "u semenii8 de a9i intele e si de a ne !"ia; a"est pr! ram edu"ati!nal se adresea:a numai "!pill!r din invatamantul pres"!lar si primar; la s"!lile Step97N9step fie"are "lasa are "ate d!ua invatat!are8 iar elevii isi desfas!ara a"tivitatea dupa m!delul s"!lii depline8 intre !rele * si 3(; la in"eputul unei :ile are l!" intalnirea de dimineata8 "are nu este ! !ara de "urs8 iar durata ei e varia7ila8 fiind un prile> pentru "!pii sa salute8 sa "!muni"e8 sa afle tema si a"tivitatile :ilei; "!pilul invata prin des"!perire in intera"tiunea sa "u mediul8 iar predarea este !rientata in fun"tie de ne"esitatile "!pilului; invatarea se pr!du"e prin des"!perire individuala; !r ani:area "lasei de fa"e pe "entre de a"tivitate? de "itire8 de s"riere8 de stiinte8 de matemati"a8 de arta si de "!nstru"tii; parintii sunt invitati sa parti"ipe efe"tiv la "lasa; in R!mania sunt 3,, de radinite si (2 de s"!li Step97N9step8 t!ate aflate su7 e ida

!r ani:atiei Centrul Step 7N Steppentr edu"atie si De:v!ltare )r!fesi!nala; $!ntess!ri avand in "entru respe"tul pentru "!pil8 met!da $!ntess!ri8 initiata in 3/268 pune a""entul pe a invata "um sa inveti; ! "lasa $!ntess!ri desfas!ara a"tivitati din viata "!tidiana8 "are invata "!pilul !7isnuintele p!:itive despre mun"a si a"tivitati sen:!riale8 in"ura>and de:v!ltarea aptitudinii de a !7serva; exista - stadii de a"tiune?

,2

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 intr!du"erea? edu"at!rul pre:inta materiale sen:!riale unui sin ur "!pil sau unui rup mi" de elevi; s"!pul pre:entarii este de a9i starni interesul pentr ! anumita a"tivitate; 9 9 9 manipularea? "!pilul reali:ea:a "eea "e a invatat; repetitia? "and un material raspunde nev!il!r "!pilului8 el va "!ntinua sa il f!l!seas"a; "rearea varietatii? "!pilul impr!vi:ea:a variatiuni8 apli"and inf!rmatiile la situatii n!i; fil!s!fia $!ntess!ri evidentia:a - peri!ade de de:v!ltare? 9 9 9 9 de la nastere la ( ani; (93, ani; 3,93* ani; 3*9,- ani;

in R!mania sunt * s"!li $!ntess!ri8 inte rate As!"iatiei $!ntess!ri8 infiintata in 3//'; Pald!rf peda ! ia Pald!rf a f!st "reata la in"eputul se"# 00 de "atre Rud!lf Steiner; "!nf!rm te!riei lui8 de:v!ltarea fiintei umane este un pr!"es de "restere "e se desfas!ara in etape de "ate 6 ani; s"!lile Pald!rf sunt unitati de invatamant "u "ate 3, "lase8 pre"edate de radinita; a"tivitatea de indrumare a "lasei este reali:ata de "atre ! sin ura pers!ana; predarea dis"iplinel!r este "uprinsa in ep!"i8 de9a lun ul "el!r * ani de studiu pana la li"eu; durata t!tala a pr!"esului de instruire insumea:a ,-9'( de !re pe saptamana8 in fun"tie de "ate !ria de varsta a "!piil!r; s"!ala Pald!rf este ! s"!ala fara manuale; a7senta manualului uni" "!ntri7uie la "resterea respe"tului fata de "arti si la intarirea aut!ritatii pr!fes!rului; "!pilul nu tre7uie sa invete su7 a"tiunea unei presiuni externe8 "i din interes pentru "!ntinuturile tratate; sar"ina pr!fesrului este sa tre:eas"a a"est interes; prin"ipiul de 7a:a este !mul tre7uie edu"at "a intre si8 de a"eea8 se v!r7este despre intarirea a trei f!rte sufletesti? andire8 afe"tivitate si v!inta; s"!ala Pald!rf se "ara"teri:ea:a prin a7senta n!tel!r8 "!nsiderandu9se "a n!te pr!m!vea:a "!mpetitia intre elevi8 du"and la 7l!"area "el!r timi:i8 la frustrari printre "ei sla7i si la ar! anta printre "ei 7uni;

,3

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) la sfarsitul fie"arui an s"!lar8 elevul primeste un "ertifi"at fie"are pr!fes!r ii des"rie a"tivitatea din t!ate pun"tele de vedere; in R!mania reteaua Pald!rf "uprinde -2 de radinite si 3-2 de "lase I90II8 unde lu"rea:a 1* de edu"at!are si ,// de "adre dida"ti"e; ;. Educatia per+anenta BBB NUMAI PENTRU GRADUL II

p!rneste de la ideea "a edu"atia este ! a"tiune "e se exer"ita asupra !mului8 indiferent de varsta pe "are ! are; a aparut in "!ntextul edu"atiei adultil!r8 dar nu se limitea:a la a"easta; "ara"teristi"i? 9 9 9 in l!7ea:a atat invatarea planifi"ata "at si "ea a""identala; fa"t!rii "are "!ntri7uie la edu"atia permanenta sunt familia8 "!munitatea8 institutiile peda ! i"e; are un "ara"ter flexi7il in "eea "e priveste "!ntinutul8 te=ni"ile si timpul de invatare; <. Autoeducatia BBB NUMAI PENTRU GRADUL II

este ! a"tivitate "!nstienta8 "!nstanta8 sistemati"a8 dire"ti!nata spre perfe"ti!narea pr!priei pers!nalitati8 pe 7a:a unei de"i:ii pers!nale de aut!9!r ani:are si depunere a unui ef!rt pr!priu; se f!rmea:a treptat8 de9a lun ul s"!laritatii8 prin initierea elevil!r in a"tivitati de mun"a independenta; ! "!nditie imp!rtanta este aut!9"un!asterea privind nivelul de aspiratii8 ima inea de sine;

I). ED%$A3ILI(A(EA #. $oncept este $is o"ibilitatea $e a o timi&a a$a ta!ile devenite ne"esare prin "!nditii ale existentei8 exprimate prin efi"ienta cu"osti"telo! si ca acitatilo! #alo!i&ate social; !mul are "ea mai lun a "!pilarie8 ne"esara adaptarii prin invatare asistata8 la un mediu "!mplex si mereu aflat in s"=im7are;

,,

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) da"a !mul ar supravietui fi:i" numai prin de:v!ltarea sa natural97i!l! i"a8 el nu ar deveni fiinta umana8 ramanand un =!minis; su7 influenta fa"t!ril!r edu"ati!nali8 !mul se m!delea:a8 transf!rmandu9se treptat in fiinta umana "u pers!nalitate pr!prie si uni"a; pentru a dem!nstra a"tiunea fa"t!ril!r edu"ativi8 este ilustrativ exemplul "el!r d!ua fetite Amala si Mamala des"!perite intr9! padure tr!pi"ala; "res"ute in !rfelinat8 una nu a supravietuit si "ealalta nu a reusit sa f!l!seas"a mersul 7iped si a putut f!l!si d!ar -2 de "uvinte; alt exemplu? psi=!l! ul ameri"an Mell! a "reat "!nditii e ale de viata atat pentru fiul sau8 "at si pentru un pui de "impan:eu; dupa ! peri!ada fiul s9a de:v!ltat n!rmal iar "impan:eul a devenit d!ar ! maimuta semidresata;

!. >actori 1ereditatea +ediul educatia4 Ereditatea ereditatea este insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite de la ! eneratie la alta mesa>e spe"ifi"e su7 f!rma "!dului eneti"; m!stenirea ereditara este un ansam7lu de disp!:itii si p!tentialitati; ereditatea insusiril!r 7i!l! i"e este mai 7ine "un!s"uta de"at a insusiril!r psi=i"e; psi=!l! ia umana are "u si uranta si ! rada"ina ereditara dar nu se redu"e la ea; unele fen!mene psi=!l! i"e au un "!ntinut ereditar mai mare de"at altele 4temperamentul fata de "ara"ter8 de exemplu5; "eea "e este ereditar se p!ate manifesta pe par"ursul vietii sau p!ate ramane in stare de latenta in a7senta unui mediu a"tivat!r; a"eeasi trasatura psi=i"a p!ate fi la pers!ane diferite8 fie r!dul ereditatii8 fie re:ultatul edu"atiei; $ediul mediul este t!talitatea elementel!r "u "are individul intera"ti!nea:a dire"t sau indire"t8 pe par"ursul de:v!ltarii sale; p!ate fi? natural e! rafi"8 s!"ial8 familial8 de rup et"; a"tiunea mediului p!ate fi dire"ta sau indire"ta; din pun"t de vedere al de:v!ltarii8 a""entul se pune nu pe simpla pre:enta a fa"t!ril!r de mediu8 "i pe intera"tiunea8 influenta l!r asupra individului; ,'

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) psi=!l! ia de:v!ltarii au intr!dus termenul de nisa de de:v!ltare Q t!talitatea elementel!r "u "are un "!pil intra in relatie la ! varsta data; stru"tura unei nise de de:v!ltare? o !7ie"tele si l!"urile a""esi7ile "!pilului o rea"tiile antura>ului fata de "!pil o "erintele antura>ului Edu"atia edu"atia este un mi>l!" de "!ntr!l si diminuare a imprevi:i7ilului asupra influentel!r mediului si s!"ietatii; este ! a"tivitate spe"iali:ata8 spe"ifi" umana8 "are mi>l!"este si diversifi"a rap!rtul dintre !m si mediu8 fav!ri:and de:v!ltarea; edu"atia este liantul dintre p!tentialitatea data de ereditate si "apa"itati; este dependenta de "elelalte d!ua "!mp!nente; 0. (eorii Te!ria ereditarista sustine r!lul pred!minant al ereditatii in ev!lutia fiintei umane; repre:entanti? )lat!n8 S"=!pen=auer8 %!m7r!s!8 Spen"er; limite? 9 te!rie pesimista8 in !p!:itie "u ideea de edu"ati7ilitate; 9 inlatura r!lul real8 dem!nstrat al edu"atiei; Te!ria am7ientalista sustine r!lul determinant al mediului8 inde!se7i "el s!"i!9"ultural8 edu"ativ; repre:entanti? O!=n %!"Be8 R!useau8 Pats!n; limita? este unilaterala8 ne li>ea:a ereditatea; Epi enetismul pia etian psi=!l! ul elevetian Oean )ia et sustine "a de:v!ltarea umana se reali:ea:a pe 7a:a adaptarii la situatii n!i prin intermediul experientei; /unda+entale 1ereditaris+ul a+2ientalis+ul epi*enetis+ul

pia*etian4

). S(&%$(%&A SI DI'AMI$A PE&SO'ALI(A(II ,-

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) #. (e+pera+entul temperamentul este latu!a $i"amico0e"e!getica a pers!nalitatii8 "are arata m!dul in "are un individ a"umulea:a si isi des"ar"a ener ia; temperamentul se exprima atat in a"tivitatea i"telectuala8 "at si "ea a/ecti#a sau in com o!tame"tul exteri!r; aspe"tul 7i!l! i" al temperamentului este "!nstituit de ti ul $e sistem "e!#os "u "are se naste fie"are individ; temperamentul nu se re:uma insa la a"esta8 el "!nstruindu9se in "adrul i"te!actiu"ii omului cu me$iul /i&ic si socio0cultu!al; "ele patru temperamente "lasi"e? 9 9 9 9 cole!icul? em!tiv8 iras"i7il8 !s"ilea:a intre entu:iasm si de"eptie8 "u tendinta de a exa era8 f!arte expresiv8 insta7il em!ti!nal; sa"g#i"icul? are ! 7una disp!:itie naturala8 se adaptea:a us!r8 e"=ili7rat8 f!arte s!"ia7il8 renunta repede fara a suferi; /legmaticul? este impertur7a7il8 "alm8 intr!vertit8 reu adapta7il8 f!arte minuti!s8 "u un ritm pr!priu de lu"ru; mela"colicul? em!tiv8 f!arte sensi7il8 "u ! viata interi!ara a itata8 ii lipseste f!rta; exista si alte teo!ii despre temperament8 printre "ele mai "un!s"ute numarandu9se "ea a s"!lii fran"e:e 4+er er8 %e Senne58 "are pr!pune o ti ologie cu ( tem e!ame"te "e re:ulta din "!m7inatia a trei fa"t!ri? em!tivitatea8 a"tivitatea si rasunetul 4e"!ul5; !. $aracterul este latu!a socio0mo!ala a e!so"alitatii; de "ate !ri ne referim la "ara"ter em!tem ! >ude"ata de val!are si impli"am un standard m!ral; termenul pr!vine din lim7a rea"a si inseamna tipar, pecete, trasaturi, stil de viata; studierea "ara"terului unei pers!ane se fa"e prin identifi"are sistemului exista t!ei g!u e $e atitu$i"i? 9 9 9 atitudini /ata $e si"e 4m!destie8 !r !liu8 demnitate8 inferi!ritate et"5; atitudini /ata $e ceilalti 4altruism8 patri!tism8 atitudini p!liti"e8 empatie8 t!leranta et"5; atitudini /ata $e mu"ca 4resp!nsa7ilitate8 =arni"ie8 delasare et"5; ad!les"enta este peri!ada in "are in"ep sa se "ristali:e: prin"ipalele trasaturi de "ara"ter; ener!:itate8 e!so"al $e

atitu$i"i sta7ile8 definit!rii pentru pers!ana respe"tiva8 intemeiate pe "!nvin eri puterni"e;

,1

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 0. Aptitudinile aptitudinea repre:inta un ote"tial bio0 si2ologic al individului "are ii permite a"estuia perf!rmante intr9! anumita a"tivitate; ! aptitudine se p!ate manifesta in !ri"e etapa a vietii !mului8 "u "!nditia "a sa existe un /acto! acti#ato! al ei; din a"est m!tiv8 este difi"il de masurat influenta ereditatii sau a mediului in manifestarea unei aptitudini; ti u!i de aptitudini? 9 9 aptitudini simple < enerale8 de rup8 spe"ifi"e; aptitudini "!mplexe < permit reali:area unie a"tivitati ample pr!fesi!nale;

dintre aptitudinile enerale8 "ea mai studiata este inteli enta8 asupra "areia s9au ela7!rat ! multitudine de te!rii; aptitudinile "!mplexe se diferentia:a pe "riteriul d!meniil!r de a"tivitate? te2"ice. stii"ti/ice. a!tistice. o!ga"i&ato!ice et"; !o/eso!ul a!e u" !ol im o!ta"t i" $esco e!i!ea si $e&#olta!ea a titu$i"ilo! ele#ilo! ; pentru a"easta ei p!t in"ura>a elevii "atre le"turile suplimentare8 stimula aparitia =!77N9uril!r8 studiul individual8 aut!perfe"ti!narea "atre ! a"tivitate in "are elevul are su""es;

?. Motivatia pentru cariera didactica si +ana*e+entul carierei didactice a fi pr!fes!r inseamna un ris" asumat8 de!are"e pre atirea pentru a preda8 pentru a ii invata pe altii "um sa invete este ! !pera ni"i!data in"=eiata si "are impli"a multa ra7dare8 multe m!mente de in"ertitudine8 de des"ura>are si multe !re de studiu8 iar re:ultatele nu p!t fi masurate ni"i "antitativ8 ni"i imediat; t!tusi8 la "apatul a"estui drum8 pe pr!fes!r il p!t astepta multe 7u"urii si satisfa"tii; pe de alta parte exista si ! serie de m!tive "are il p!t indeparta pe viit!rul pr!fes!r de "ariera dida"ti"a si anume? 9 9 9 sla7a sustinere finan"iara a invatamantului din partea statului; repre:entarile ne ative asupra pr!fesiei dida"ti"e pr!m!vate re"ent de mass9 media8 "are su7minea:a aut!ritatea pers!anei de la "atedra; inertia f!arte mare a sistemului in reali:area s"=im7arii; "u t!ate ef!rturile reali:ate pana a"um in planul f!rmarii initiale si "!ntinue a pers!nalului dida"ti"8 exista in"a seri!ase pr!7leme le ate de identitatea pr!fesiei dida"ti"e8 de viit!rul a"esteia in "!nditiile unui interes s"a:ut pentr edu"atie;

,(

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) ne aflam t!tusi in plin pr!"es de m!derni:are a sistemului de edu"atie8 "eea "e evidentia:a ideea "a ef!rturile exemplare ale fie"aruia v!r "!ntri7ui la ev!lutia enerala p!:itiva;

)I. >I'ALI(A(ILE ED%$A(IEI Fi"alitatile e$ucatiei5 clasi/ica!e 6i$eal e$ucatio"al. sco . obiecti#e7*Catego!ii $e /i"alit89i e$uca9io"ale5 i$eal e$uca9io"al. obiecti#e :i com ete"9e Ev!"Gnd ! ist!rie de datC relativ re"entC a n!Eiunii de finalitCEi edu"aEi!nale8 $!ise 43//(8 p#3/5 pun"tea:C ideea fun"Eiei !rientative a a"estei "ate !rii peda ! i"e pentru a"tivitatea pr!fes!ril!r8 exer"itatC Iprin tradiEie denumirile a"est!ra 4###5 dupC anumite Eeluri edu"aEi!nale# Hn anii @(2 ravitau Fn >urul termenil!r ideal, scopuri i sarcini, preluaEi fie din

peda ! ia "lasi"C 4mai ales =er7artianC58 fie din "ea s!vieti"C# Semnifi"aEia8 Fn timpul respe"tiv Di Fn pre:ent8 a rCmas a"eeaDi8 IdesemnGnd re:ultatele de:ira7ile ale pr!"esului edu"ativ8 vC:ut Fn ansam7lul sCu sau pe se"venEe de diverse anver uri 4idem5# ADa? I$ealul e$uca9io"al - desemnea:C Eelurile enerale ale s!"ietCEii; este 9 ne expli"C Cu"!D

4,22,8 p#3*/5 < "ate !ria de ! eneralitate maximalC "e surprinde paradi ma de pers!nalitate8 !are"um a7stra"tC8 pr!ie"tul devenirii umane la un m!ment dat8 Fntr9! s!"ietate datC# T!t!datC < ne atra e atenEia a"elaDi aut!r < din "au:a radului sCu Fnalt de eneralitate8 idealul p!ate deveni8 une!ri8 in!perant8 fri:Gnd ut!pi"ul 4de pildC8 pretenEia de a f!rma omul total8 Fn anumite "ir"umstanEe ist!ri"e58 Di Fn a"est lu"ru se FntGmplC de!are"e idealul edu"ativ nu se de"antea:C Inatural8 Fn spaEiul spe"ifi" al a"tivitCEil!r edu"ative8 "i se Ide"retea:C8 din exteri!r8 din partea un!r instanEe p!liti"e8 de pildC# .CrC a fi un m!del standard8 impus ! datC pentru t!tdeauna8 idealul are r!lul de a trasa ! dire"Eie val!ri"C pentru realitCEile edu"ative8 =idGnd Di le itimGnd axi!l! i" strate ii edu"ative 4idem5# Idealul edu"ativ tre7uie sC fie "ara"teri:at de trei dimensiuni 4"f# Ni"!la8 ,22'5? o Dimensiunea social 4sC fie "!n ruent sau "!extensiv un!r "erinEe s!"iale5 o Dimensiunea psihologic 4sC rCspundC nev!il!r Di p!si7ilitCEil!r indivi:il!r8 fCrC a fi "u mult peste putinEa !amenil!r5 o Dimensiunea pedagogic 4 sC p!atC fi transpus pra"ti" Fn plan edu"aEi!nal5 Hn sistemul de FnvCECmGnt r!mGnes"8 idealul edu"aEi!nal este sta7ilit prin )egea *nvm#ntului, prin arti"!lele ' Di -8 Fn felul urmCt!r? ,6

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) IArt# ' 9 435 HnvCECmGntul urmCreDte reali:area idealului edu"aEi!nal Fntemeiat pe tradiEiile umaniste8 pe val!rile dem!"raEiei Di pe aspiraEiile s!"ietCEii r!mGneDti Di "!ntri7uie la pCstrarea identitCEii naEi!nale# 4,5 Idealul edu"aEi!nal al D"!lii r!mGneDti "!nstC Fn de:v!ltarea li7erC8 inte ralC Di arm!ni!asC a individualitCEii umane8 Fn f!rmarea pers!nalitCEii aut!n!me Di "reative# Art# - < 435 HnvCECmGntul are "a finalitate f!rmarea pers!nalitCEii umeane prin? a5 FnsuDirea "un!DtinEel!r DtiinEifi"e8 a val!ril!r "ulturii naEi!nale Di universale; 75 f!rmarea "apa"itCEil!r intele"tuale8 a disp!ni7ilitCEi!r afe"tive Di a a7ilitCEil!r pra"ti"e prin asimilarea de "un!DtinEe umaniste8 DtiinEifi"e8 te=ni"e Di esteti"e; "5 asimilarea te=ni"il!r de mun"C intele"tualC8 ne"esare instruirii Di aut!rinstruirii pe durata Fntre ii vieEi; d5 edu"area Fn spiritul respe"tCrii drepturil!r Di li7ertCEil!r fundamentale ale !mului8 ale demnitCEii Di al t!leranEei8 al s"=im7ului li7er de !pinii; e5 "ultivarea sensi7ilitCEii faEC de pr!7lemati"a umanC8 faEC de val!rile m!ral9"ivi"e8 a respe"tului pentru naturC Di mediul Fn"!n>urCt!r; f5 de:v!ltarea arm!ni!asC a individului8 prin edu"aEie fi:i"C8 edu"aEie i ieni"!9sanitarC Di pra"ti"area sp!rtului; 5 pr!fesi!nali:area tinerei eneraEii pentru desfCDurarea un!r a"tivitCEi utile8 pr!du"Ct!are de 7unuri materiale Di spirituale; =5 FnvCECmGntul asi urC "ultivarea dra !stei faEC de EarC8 faEC de tre"utul ist!ri" Di de tradiEiile p!p!rului r!mGn; i5 finalitCEile D"!lii r!mGneDti se reali:ea:C prin strate ii Di te=ni"i m!derne de instruire Di edu"are8 susEinute de DtiinEe ale edu"aEiei Di pra"ti"C D"!larC8 "!nf!rm !7ie"tivel!r fie"Crui nivel de FnvCECmGnt 4%e ea HnvCECmGntului5 Sco ul e$uca9io"al < ip!sta:C a finalitCEii edu"aEiei "are reali:ea:C a"!rdul Fntre ideal Di

!7ie"tivele edu"aEi!nale8 ! finalitate se"retatC de FnseDi a"Eiunile dida"ti"e8 este ade"vat a"est!ra Di ve=i"ulea:C se"venEe ale m!delului de pers!nalitate umanC8 aDa "um p!t fi ele reali:ate Fn pra"ti"a instru"tiv9edu"ativC 4"f# Cu"!D8 ,22,5# DupC $!ise 43//(58 s"!pul edu"aEi!nal s9ar inte ra Fn "ate !ria o+iectivelor intermediare 4Fn "a:ul Fn "are am ierar=i:a finalitCEile edu"aEiei dupC radul de eneralitate al a"=i:iEiei Fn plan psi=!9"!mp!rtamental urmCrite prin demersul peda ! i"; "elelalte "ate !rii Fn ierar=ie ar fi o+iectivele generale Di o+iectivele specifice !7ie"tivele la le"Eie8 spre exemplu5#

O+iectivul educaional < sunt "ele inv!"a7ile la fie"are le"Eie sau se"venEC de le"Eie 4"f# ,*

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) $!ise8 3//(5# Este ip!sta:a "ea mai I"!n"retC a finalitCEil!r Di desemnea:C tipul de s"=im7Cri pe "are pr!"esul de FnvCECmGnt sau "el din alt sistem edu"ativ Fl aDteaptC DiA sau Fl reali:ea:C 4Cu"!D8 ,22,8 p# 3/35# Hnt!tdeauna8 !7ie"tivele edu"aEi!nale se referC la a"=i:iEii de Fn"!rp!rat8 redate Fn termeni de "!mp!rtamente "!n"rete8 vi:i7ile8 mCsura7ile Di exprima7ile# Rap!rtat la influenEele manifestate asupra alt!r "ate !rii su7sumate strate iei dida"ti"e8 !7ie"tivele edu"aEi!nale p!t exer"ita diferite fun"Eii 4"f# )!t!lea8 3/**8 apud# Cu"!D8 ,22,5? 9 Funcia de orientare a(iologic < de !rientare a elevil!r "Ctre val!ri edu"aEi!nale de:ira7ile# )retin:Gnd unele "!mp!rtamente din partea elevil!r8 impli"it se "!muni"C faptul "C a"este a"=i:iEii sunt val!r!ase Di imp!rtante pentru existenEa l!r; 9 Funcia de anticipare a re'ultatelor educaiei < pr!ie"tarea !7ie"tivel!r se p!ate fa"e la diferite niveluri de eneralitate Di ri !are8 prin indi"area "apa"itCEil!r Di perf!rmanEel!r d!rite# O7ie"tivul tre7uie sC trea"C de la f!rmulCri peri!adC "!nvena7ilC de timp; 9 Funcia evaluativ < "alitatea !7ie"tivel!r8 "laritatea enunECrii Di "!n"reti:area l!r sunt "!ndiEii esenEiale pentru validitatea Di fidelitatea evaluCrii Di apre"ierii D"!lare# OdatC "u pr!ie"tarea !7ie"tivel!r8 pr!fes!rii v!r "!n"epe Di te=ni"ile de evaluare < adi"C felul Fn "are v!r Dti da"C "eea "e tre7uie reali:at va fireali:at# 9 Funcia de orientare i ,auto& reglare ale proceselor didactice < !7ie"tivele fun"Ei!nea:C "a instanEe de referinEC8 diri>are a a"Eiunil!r de predare8 FnvCEare Di evaluare# )entru Viviane Di Gil7ert de %ands=eere8 fun"Eiile !7ie"tivel!r "uprind 4"f# $!ise8# 3//(5? fun"Eia de raportare la valorile societii, fun"Eia de Idu+l verificare a adevrului- Fn edu"aEie8 adi"C8 de apreciere a mersului n!rmal al pr!"esului edu"ativ Di de confruntare a re:ultatului !7Einut "u "el aDteptat; ! fun"Eie de contienti'are a educatului asupra desfCDurCrii pr!priei edu"aEii8 ! fun"Eie de ghidare a activitii educatorilor, ! fun"Eie de cretere a nivelului de aspiraie t!t pe "alea "!nDtienti:Crii edu"atului8 ! fun"Eie de sprijin pentru designul pedagogic 4Idesi n Fn sens de pr!ie"tare5 43/6/8 p,118 apud. $!ise8 3//(8 p#,35# Com ete"9ele 4 enerale sau spe"ifi"e5 "e urmea:C a fi f!rmate repre:intC ansam7luri enerale la !7ie"tive spe"ifi"e8 "!n"epute su7 f!rma un!r re:ultate "!n"rete8 a "Cr!r manifestare sC fie testa7ilC dupC !

stru"turate de "un!DtinEe Di deprinderi d!7Gndite prin FnvCEare; a"estea apar "a stru"turi !perante "u a>ut!rul "Cr!ra se p!t identifi"a Di se re:!lvC8 Fn "!ntexte diverse8 pr!7leme "ara"teristi"e unui anumit d!meniu 4"f# Cu"!D8 ,22,5# Hn demersul de sta7ilire a competenelor s9a "!nsiderat "C ,/

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) s!luEia se aflC la interse"Eia dintre d!meniul dida"ti" 4vi:Gnd ariile "urri"ulare58 "el s!"i!e"!n!mi" 4vi:Gnd pre Ctirea pentru piaEa mun"ii5 Di d!meniul de "un!aDtere "!n"reti:at Fn D"!alC printr9un !7ie"t de studiu 4des"ris psi=!l! i" prin m!dul de Gndire spe"ifi" expertului8 Fn sensul "! nitivist al termenului5 4idem5# Astfel8 a"este pr!ie"te de devenire au un "ara"ter metadis"iplinar8 fiinEea:C "a repere inte riste8 l!7aliste Di "!nferC demersuril!r dida"ti"e dis"iplinare un "ara"ter unitar# Hn pr!"esele identifi"Crii Di f!rmulCrii l!r partenerii la ne !"iere sunt mai puEin elevii8 "Gt repre:entanEi ai instanEel!r s!"iale resp!nsa7ile sC "!nfi ure:e f!rmula "ea mai feri"itC de devenire pentru eneraEia Fn f!rmare8 rap!rtat la "erinEele "un!aDterii enerale 4"u un "ara"ter t!t mai "!mplex Di "erinEe de de:v!ltare "! nitivC t!t mai Fnalte5 Di la a"elea ale "un!aDterii spe"ifi"e 4"um este "ea aferentC r!luril!r pr!fesi!nale spe"ifi"e5# )r!fes!rul se vede astfel Fn situaEia de a9Di asuma pr!"ese de ne !"iere Di translare 4la nivelul de:ideratel!r de "un!aDtere Di f!rmare pe "are expertul Fn d!meniu le9ar pr!m!va elevil!r sCi faEC de tre7uinEele de "un!aDtere pe "are mediul s!"i!e"!n!mi" le re"lamC "a ur ente Di faEC de "eea "e este peda ! i" p!si7il "a Di de:iderat al "un!aDterii8 Fn rap!rt "u spe"ifi"ul de:v!ltCrii afe"tive8 "! nitive Di psi=!9m!t!rii a edu"aEil!r5# DupC C# $!ise 43//(58 /inalit6ile educa6iei Fndeplines"? a5 ! fun"Eie a(iologic8 "!nstGnd Fn translarea val!ril!r din plan universal Fn plan individual ; 75 ! fun"Eie de anticipare a re'ultatelor de'ira+ile8 !datC "u "!nDtienti:area elevului asupra l!r; "5 ! fun"Eie de reper al evalurii8 pe "are ! FndeplineDte Fn permanenEC8 "!ndu"Gnd la d!uC "!r!lare8 anume? reper al evaluCrii !rientativ9 ameli!rative 4f!rmative58 "ea din timpul desfCDurCrii pr!"esului8 luFnd aspe"tul inv!"atei re lCri permanente a pr!"esului; reper al evaluCrii finale8 "u r!l de "lasifi"are a elevil!r# 4$!ise8 3//(8 p#,,5

O pro2le+ practic :n proiectarea i or*an9area unui de+ers educativ- opera6ionali9area i ta.ono+ia o2iectivelor educa6ionale Cum "e $e/i"im obiecti#ele e$uca9io"ale; O7ie"tivele sunt aserEiuni8 de "ele mai multe !ri de naturC "uantifi"a7ilC8 !peraEi!nalC8 "are fa" referire la evenimente prin intermediul "Cr!ra p!ate fi "!re"t dia n!sti"atC mCsura '2

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) stCpGnirii uneiA un!r anumite a"tivitCEi 4d!menii A se"venEe ale "un!aDterii5# O7ie"tivul edu"aEi!nal a f!st definit de $a er "a intenEie "!muni"atC pintr9! aserEiune "are des"rie ! anume s"=im7are pr!pusC spre reali:are de "Ctre edu"at < ! aserEiune despre "um ar tre7ui sC fie edu"atul dupC "e va fi finali:at "u su""es ! se"venEC de FnvCEare# Este ! des"riere a unui patern "!mp!rtamental pe "are d!rim "a edu"atul sC fie "apa7il sC9l a"tive:e la un m!ment dat# Altfel spus8 !ri"e !"a:ie de FnvCEare tre7uie sC "ulmine:e Fntr9! s"=im7are la nivelul "!mp!rtamentului "elui "are FnvaEC# Re:ultatul a"este s"=im7Cri p!ate fi !7servat 4Di pr!"esul de FnvCEare astfel dem!nstrat5 prin n!tarea a "eea "e edu"atul este "apa7il sC fa"C8 prin "!mparaEie "u "eea "e nu putea fa"e anteri!r FnvCECrii# O aserEiune "are des"rie "eea "e edu"atul va fi "apa7il sC fa"C la finalul unui pr!"es edu"ativ este "un!s"utC su7 denumirea de !7ie"tiv edu"aEi!nal 4Cur:!n8 ,22'5# In "uvintele lui +l!!m? un !7ie"tiv exprimC Fn"er"area pr!fes!rului de a9Di "larifi"a sieDi sau de a "!muni"a "el!rlaEi s"=im7Crile pe "are Di le9a pr!pus Fn "!mp!rtamentul elevului 4+l!!m8 3/*35# Astfel ne9am putea pr!pune "a la finalul unei le"Eii despre m!t!are8 elevul sC fie "apa7il s denumeasc "!re"t pCrEile l!r "!mp!nente8 sau "a la finalul unei le"Eii despre te=ni"a servirii Fn d!meniul alimentar pu7li"8 elevul s poat demonstra m!delul servirii "i!r7el!r la mese "u mai mult de un "lient# )rin termenii sC denumeas"C Di sC p!atC dem!nstra am numit d!uC f!rme de "!mp!rtament prin intermediul "Cr!ra un pr!fes!r ar putea identifi"a mCsura Fndeplinirii a "eea "e el Di9a pr!pus sC reali:e:e prin le"Eie# Atun"i "Gnd definim !7ie"tivele edu"aEi!nale "a finalitCEi pr!puse de pr!fes!r pentru a"tivitatea de FnvCEare reali:atC de "Ctre elevi8 existC peri"!lul "a prin a"easta sC se FnEelea C "C prin !7ie"tive sunt exprimate intenEiile pr!fes!rului Fn le CturC "u pr!pria a"tivitate "are va "!ndu"e Fn final la m!difi"Cri Fn plan psi=!9"!mp!rtamental la nivelul elevil!r# Astfel8 am putea FntGlni Fn pra"ti"a pr!ie"tCrii dida"ti"e8 f!rmulCri pre"um ? s e(plic rolul posturii i respiraiei corecte pentru calitatea interpretrilor vocale sau s e(emplific o fug8 !ri s le e(plic modul corect de utili'are a unoer categorii diferite de materiale n pictura-pastel # Sunt t!ate aserEiuni "are exprimC un anumit tip de intenEi!nalitate dar "are nu se inte*rea9 cate*oriei o2iectivelor educa6ionale# O7ie"tivul "!nfi urea:C Fn m!d expli"it "GDti ul Fn plan psi=!"!mp!rtamental pe "are elevul Fl va avea "a urmare a un!r anumite intervenEii din partea pr!fes!rului 4 "=iar de tipul "el!r exemplifi"ate anteri!r5# C!nfi urarea pre:enEei Di a"tivitCEii pr!fes!rului este8 la nivelul !7ie"tivului edu"aEi!nal8 d!ar impli"itC? se su7FnEele e "C pentru "a elevul sC p!atC !7Eine "GDti ul prefi urat prin !7ie"tivul edu"aEi!nal este ne"esar "a pr!fes!rul sC "!!rd!ne:e Fntr9un fel sau altul desfCDurarea uneiA un!r se"venEe de FnvCEare Fn "are Fl impli"C Fn "alitate de er!u prin"ipal pe edu"at# Ale erea8 pr! ramarea Di anunEarea '3

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) m!dului Fn "are pr!fes!rul intenEi!nea:C sC pr!du"C "CDt urile Fn plan psi=!"!mp!rtamental la nivelul elevului 4anunEate prin !7ie"tivele edu"aEi!nale5 se fa"e Fntr9! altC se"venEC a pr!ie"tCrii dida"ti"e8 ulteri!arC sta7ilirii !7ie"tivel!r# Alte!ri8 exprimCrile "u pretenEii de !7ie"tiv edu"aEi!nal se re:umC la f!rmulCri de enul? sC li se indu"C spiritul de e"=ipC !ri elevil!r sC li se indu"C starea de "!mf!rt Fn a"tivitatea de FnvCEare AsC li se indu"C sentimente 7une faEC de etnii Di "!nfesiuni reli iase diferite de a l!r# Sunt t!ate f!rmulCri er!nate Di peri"ul!ase prin a"eea "C sunt exprimate la m!dul impers!nal 4impli"Gnd lipsa asumCrii resp!nsa7ilitCEii pentru "eea "e ar tre7ui sau nu sC se FntGmple !ri pr!du"C Fn planul de:v!ltCrii edu"aEil!r5 Di nu lasC l!" evaluCril!r 4 nu Dtim "Gt de mare este "GDti ul previ:i!nat Fn rap!rt "u "eea "e elevul DtieA simte sau fa"e de>a Di ni"i "are este "riteriul dupC "are pr!fes!rul va Dti da"C "eea "e Di9a pr!pus a f!st reali:at5# Alte!ri8 "eea "e se intenEi!nea:C a fun"Ei!na "a Di !7ie"tiv edu"aEi!nal este Fn aDa fel exprimat Fn"Gt este imp!si7il de spus "e intenEi!nea:C pr!fes!rul sC !7EinC "a umare a intervenEiei edu"ative pe "are ! va "!ndu"e 4ex? %e ea lui O=m5# O altC er!are fre"ventC Fn f!rmulCrile un!ra dintre pr!fes!ri 4!ri8 Di mai fre"vent8 a "el!r "are se pre Ctes" pentru r!lul dida"ti" Di sunt Fn fa:a primel!r exersCri de a"est en5 ! repre:intC aserEiunile de tipul s neleag 7una fun"Ei!nare a p!mpei "u aer "!mprimatA s nvee !rdinea !peraEiil!r de pre Ctire a instrumentarului de la7!rat!r pentru un experiment "=imi"A s se g#ndeasc sin uri la pr!7lemCA s cunoasc m!dul "!re"t de mCsurare a unei piese et"# A"este ver7e 4pe "are C#$!ise le numea intele"tualiste5 pre:intC peri"!lul de a exprima "!mp!rtamente "are nu p!t fi verifi"ate 4sau mCsurate5# Ce elemente din "!mp!rtamentul exteri!r 4vi:i7il5 al elevului ne9ar putea indi"a "u pre"i:ie "C a"esta FnEele e8 FnvaEC8 GndeDte8 "un!aDte "eea "e n!i ne9am pr!pus pentru el Di nu alt"evaR $!dalitatea de definire a !7ie"tivel!r edu"aEi!nale pe "are ! v!m des"rie Di expli"a Fn "ele "e urmea:C este Fns!EitC de parametri de ri ur!:itate Di pre"i:ie Di p!rneDte de la premisa "C !7ie"tivele exprimC a"tivitatea edu"aEil!r 4elevul va expli"a&5 Di nu pe a"eea a pr!fes!rului 4a preda strate ii "!mer"iale "!ntemp!rane5# D!uC sunt "ate !riile de !7ie"tive la "are v!m fa"e referire? a5 O+iective generale ? "are sunt exprimate "a a"=i:iEii de nivel eneral Fn planul psi=!"!mp!rtamental al edu"aEil!r 4"un!DtinEele Di deprinderile asimilate la finalul par"ur erii unui se ment mai mare dintr9un d!meniu al "un!aDterii5 < s"!p edu"aEi!nal8 !7ie"tive "adru 4denumiri din n!men"lat!rul !7ie"tivel!r edu"aEi!nale f!l!site Fn FnvCECmGntul r!mGnes"5

',

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 75 O+iective specifice? exprimC "!mp!rtamente !7serva7ile la nivelul elevului aDteptate la finalul unei se"venEe de FnvCEare < !7ie"tive spe"ifi"e 4denumire din n!men"lat!rul !7ie"tivel!r edu"aEi!nale f!l!site Fn FnvCECmGntul r!mGnes"5 Un exemplu8 p!rnind de la un "urs elementar de "=imie8 p!ate apCrea dupC "um urmea:C? O+iectiv general? la finalul le"Eiei8 elevul va putea dem!nstra FnEele erea "!re"tC a pr!prietCEil!r di!xidului de "ar7!n Di a pr!du"erii a"estuia din "Cr7une8 prin a"Eiunea unui a"id; O+iective specifice? 3# elevul va desena "!re"t s"=ema aparatului utili:at; ,# elevul va expli"a Fn "uvinte pr!prii pr!"esul pr!du"erii de di!xid de "ar7!n; '# elevul va identifi"a trei pr!prietCEi ale di!xidului de "ar7!n# 4dupC Cur:!n8 ,22'5 Un alt exemplu8 Fn d!meniul unei FntGlniri de diri inEie8 de exemplu? O+iectivul general 4s"!pul le"Eiei5? elevii sC dem!nstre:e FnEele erea "!re"tC a n!Eiunii de 7!alC "u transmitere !ralC O+iective specifice? 3# elevul va enumera "!re"t d!uC afe"Eiuni "u transmitere !ralC; ,# elevul va re"un!aDte dintr9! listC datC re ulile "!re"te ale pr!filaxiei 7!lil!r "u transmitere !ralC; '# elevul va dem!nstra "!re"t m!dul de pr!te"Eie a pers!anel!r din >ur8 Fn situaEia Fn "are ar fi nev!it sC strCnute8 tuDeas"C8 et" Selec6ia o2iectivelor educa6iei De unde ne pr!"urCm finalitCEi pentru "eea "e urmea:C sC "!ndu"em Di "um am putea sC arantCm "C "eea "e ne9am pr!pus repre:intC Di "eea "e ar rCspunde Fn m!dul "el mai fidel nev!il!r reale ale devenirii Di de:v!ltCrii edu"aEil!r pe "are Fi m!delCmR Sunt Fntre7Cri fireDti pe "are !ri"e edu"at!r resp!nsa7il ar tre7ui sC Di le adrese:e# Sunt dire"Eiile f!rmulate de f!ruri instituEi!nale superi!are 4D"!alC8 inspe"t!rat8 minister5 sufi"iente pentru "a urmCrirea l!r Fndeapr!ape 4"e l9ar s"uti pe edu"at!rul sin ur de rCspunderea inte ralC a sele"Eiei Di f!rmulCrii !7ie"tivel!r intervenEiei edu"ative5 sC fie sufi"ientC pentru a rCspunde Fn m!dul "el mai natural Di mai pr!du"tiv "u putinEC la nev!ia de:v!ltCrii Fn !m a Fntre ii perfe"Eiuni de "are a"esta este "apa7il 4Mant5R Sunt "!nEinuturile FnvCECmGntului s!luEia la a"eastC pr!7lemCR ''

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) Am spune "C da8 fie"are dintre dire"Eiile f!rmulate mai sus repre:intC parte dintre instanEele de "are pr!fes!rul are a Eine seamC Fn pr!"esul ela7!rCrii finalitCEil!r demersuril!r pe "are le va Fntreprinde "u elevii# Diri uit!r Fn demesul a"esta tre7uie9 "redem9 sC rCmGnC t!tuDi elevul8 vC:ut Fn termenii p!tenEialului8 interesel!r Di tre7uinEel!r lui edu"ative# ADa8 un demers edu"ativ 7ine Gndit 4Di intenEi!nat5 tre7uie sC9Di pr!punC finalitCEi "!nfi urate la diferite trepte de eneralitate 4Di "!mplexitate58 pe de ! parte Di sele"tate din diferitele d!menii psi=!9"!mp!rtamentale 4"u predile"Eie? "! nitiv8 afe"tiv8 psi=!m!t!r5 pentru a"!perierea tre7uinEel!r edu"aEi!nale "!mplexe8 atGt la nivelul su7ie"tului edu"aEi!nal individual 4ar putea pCrea "el puEin un truism sC mai amintim ai"i "C a livra inf!rmaEia < "! nitiv 9 spre exemplu8 nu FnseamnC apr!ape nimi" Fn planul "GDti ului edu"ativ al individului da"C inf!rmaEia nu este Fns!EitC Di de atitudinile <afe"tiv 9 Di deprinderile pra"ti"e < psi=!m!t!r 9 p!trivite "are s9! transf!rme "u adevCrat Fn "un!DtinEC de val!are5 "Gt Di la nivelul rupului de 7enefi"iari edu"aEi!nali 4"u t!atC multitudinea Di varietatea de interese8 p!tenEialuri Di tre7uinEe spe"ifi"e "are existC Di se manifestC la a"est nivel5#

$lasi/icarea 1ta.ono+ii4 o2iectivelor educa6ionale? In pre:entarea "ate !riil!r de !7ie"tive edu"aEi!nale am fC"ut ! seamC de diferenEieri8 dupC "um urmea:C? /. Dup criteriul generalitii 4respe"tiv al "!n"reteEii sau dupC lCr imea sferei l!r de referinEC58 !7ie"tivele p!t fi? de nivel *eneral 4FntGlnite Di su7 denumirea de finaliti8 fa" referire la a"=i:iEiile vi:ate pentru unitCEi temp!rale mari8 de tipul "i"lului de FnvCECmGnt5 < s"!puri; Ex? formarea capacitii de a nt#mpina viitorul; Formarea respectului pentru mediul nconjurtor8 et" de nivel inter+ediar 7 1fa" referire la a"=i:iEiile Fn plan psi=!"!mp!rtamental vi:ate pentru unitCEi de FnvCEamGnt mai puEin ample de"Gt "ele de mai sus8 de tipul? materia de FnvCECmGnt8 "apit!lel!r la dis"ipline8 et"59 o2iective cadru '-

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) Ex? f!rmarea deprinderil!r de s"ris9"itit "!re"t; .!rmarea deprinderil!r de "al"ul matemati" "!re"t; de nivel speci/ic sau concrete 7 1fa" referire la a"=i:iEiile psi=!"!mp!rtamentale vi:ate pentru unitCEi mi"i de FnvCEare8 de tipul le"Eiei59 o2iectivele speci/ice Ex? f!rmarea deprinderii "!re"te de s"riere a lui A mare de mGnC Exersarea deprinderii de FnmulEire "u - a numerel!r de la 3 la32; +# O7ie"tive spe"ifi"e p!t fi "!nstruiteA ela7!rate Fn relaEie "u !ri"are dintre nivelurile a"=i:iEiil!r Fn plan psi=!9"!mp!rtamental intenEi!nate la nivelul a"tel!r edu"aEi!nale# .!rma Fn "are sunt "el mai adesea repre:entateA exprimate a"este a"=i:iEii este a"eea a tax!n!miil!r 4"lasifi"Cri ale !7ie"tivel!r !r ani:ate dupa "riteriul tipului Di nivelului a"=i:iEiil!r edu"aEiei Fn plan psi=!9 "!mp!rtamental5# Cele mai "un!s"ute dintre a"estea ar fi ? tax!n!mia "! nitivC a lui +#+l!!m; tax!n!mia afe"tivC a lui D#Mrat=S!=l; tax!n!mia pentru d!meniul psi=!m!t!r < E#O# Simps!n# DupC criteriul domeniului psiho - comportamental vi:at Fn !7ie"tiv8 distin em aDadar? 3.#. O2iective co*nitive 4vi:ea:C a"=i:iEii la nivelul !peraEiil!r Gndirii5 "are p!t fa"e referire la a"=i:iEii Fn plan psi=!9"!mp!rtamental de diferite nivele de "!mplexitate T ta(onomia lui 0loom pentru o+iectivele cognitive U?

I Cun!aDtere 3# A"=i:iEia inf!rmaEiei 3#3 date parti"ulare? denumiri8 fapte8 date sim7!luri; 1($ elevul s denumeasc o+iecte din realitatea nconjurtoare ,la+oratorul de chimie, de fi'ic, etc& 3#, m!duri de tratare a datel!r parti"ulare8 fCra a le apli"a? "!nvenEii8 "lasifi"Cri8 "riterii8 met!de; 1($ elevul s e(pun corect o metod de trecere a pei din stare lichid n stare ga'oas, n condiii de la+orator2 3#' date universale ? prin"ipii8 le i8 te!rii; 1($ elevul s pre'inte corect teoria relativitii II# Deprinderi Di "apa"itCEi intele"tuale ,# HnEele erea 4"!mpre=ensiunea5 ,#3# Tradu"ere8 transpunere; '1

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 1($ elevul s e(prime n cuvinte proprii nelesul conceptului de educaie2 ,#, Interpretare? re:umare8 expli"are 1($ 1levul s e(pun pe scurt te'a renascentist asupra educaiei ,#'# Extrap!lare? extinderea tendinEel!r8 enerali:are; 1($ elevul s identifice alte situaii dec#t acelea de la+orator de transformare a apei din stare lichid n stare de vapori %. Apli"area 1($ elevul s transforme n la+orator apa din stare solid n stare de vapori -# Anali:a -#3# CCutarea elementel!r 1($ 1levul s identifice toate ideile principale ntr-un te(t dat2 -#,# CCutarea relaEiil!r 1($ elevul s identifice relaiile de asemnare ntre organismul uman i acela al primatelor -#'# CCutarea prin"ipiil!r de !r ani:are; 1($ 1levul s identifice corect cau'ele transformrii strilor apei n diferite situaii date 1# Sinte:a 1#3# )r!7lema unei lu"rCri pers!nale 1($ elevul s redacte'e un referat cu tema$ /semnri i deose+iri ntre 3. 1#,# Ela7!rarea unui plan de a"Eiune; 1($ 4n raport cu o situaie dat, elevul s imagine'e succesiunea pailor operaionali in soluionarea unei pro+leme de grup 1#' Dedu"erea unui ansam7lu de relaEii a7stra"te# Intr!du"erea unei re uli 1($ elevul s fie capa+il s-i formule'e reguli de conduit n raport cu diferite conte(te sociale -# Evaluarea (#3# Criti"C internC? a >ude"a8 a de"ide8 a ar umenta asupra exa"titCEii8 er!ril!r8 la"unel!r; 1($ elevul s-i aprecie'e singur calitatea rspunsurilor la o pro+lem dat (#,# Criti"C externC? a >ude"a8 a ar umenta s"!puri8 efi"ienEC8 utilitate 1($ 1levul s aprecie'e corect rspunsul unui coleg la o pro+lem dat Tax!n!mia "! nitiva a lui +l!!m !r ani:ea:C "!mp!rtamentele dupC radul l!r de '(

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) "!mplexitate# A"eastC tax!n!mie este pre:entatC Fn "ele "e urmea:C8 Di pentru fie"are dintre nivelurile sale sunt exemplifi"ate !7ie"tive spe"ifi"e f!rmulate "!re"t 4Fn a"!rd "u d!meniul de a"=i:iEie psi=!9"!mp!rtamentalC Di "u treapta aferentC de "!mplexitate din tax!n!mie5# ADa "um p!ate fi "!nstatat8 a"eastC tax!n!mie se !r ani:ea:C pe d!uC rupe mari "!mp!rtamentale sau se"Eiuni? I# Cunoaterea Di II# deprinderile i capacitile intelectuale# )rima se"Eiune "uprinde un sin ur nivel 4"lasCA "ate !rie5? 3# /chi'iia cunostinelor8 "are semnifi"C "!mp!rtamentul "!nstGnd Fn redarea fie prin re"un!aDtere8 fie prin repr!du"ere din mem!rie # Este un tip de !7ie"tive prin ex"elenEC inf!rmative# T!ate nivelurile urmCt!are sunt Fn"adrate Fn se"Eiunea 4II5 deprinderi i capaciti intelectuale? ,# Comprehensiune 4FnEele ere58 dem!nstratC de elev fie prin expunere utili:Gnd "uvinte pr!prii8 fie prin exprimarea un!r e"=ivalenEe8 anal! ii8 et"; '# /plicare8 sau parti"ulari:area "un!DtinEel!r Di deprinderil!r la situaEii "!n"rete8 pra"ti"e; -# /nali'a8 sau a7ilitatea de a desfa"e mental un Fntre Fn pCrEi "!mp!nente Fn s"!pul desprinderii trCsCturil!r "ara"teristi"e ale fie"Creia dintre pCrEi8 a relaEiil!r de semnifi"aEie Di "!nexiunil!r Fntre pCrEi8 et" ; 1# 5inte'a 8 sau "apa"itatea de a rea"tuali:a simultan "!nEinuturi 4inf!rmaEie8 deprindere8 et"5 FnvCEate disparat Di de al le utili:a Fntr9un "!ntext diferit de a"ela al FnvCECrii pentru atin erea unei finalitCEi n!i8 parti"ulare 4elevul p!ate a>un e "u !peraEiile de sinte:C pGnC la reali:area unui pr!dus 9 creaie9 "u un rad de "!mplexitate Di !ri inalitate diferit de al !ri"Creia dintre se"venEele de "!nEinut rea"tuali:ate5# (# 1valuarea8 adi"C intrepretare prin emiterea >ude"CEil!r de val!are referit!r la ! serie de "!nEinuturi date 4"uprinde d!uC niveluri de pr!funimeA "!mplexitate su7!rd!nate ? critica intern Di critica e(tern8 dintre "are "el mai "!mplex este "!nsiderat al d!ilea 9a"ela "are presupune "apa"itatea de a identifi"a Di ar umenta er!ri Fn "!nEinuturi "are nu au f!st emise de su7ie"t5# 3.!. O2iective psiho+otorii Tta(onomia lui 6.5impsonU "are p!t fa"e referire la 4fun"Eie de radul l!r de "!mplexitate5 ? 3# )er"epEia 3#3# Stimularea sen:!rialC 1($ elevul s disting corect imagini, culori, etc, ntr-un conte(t dat 3#,# Sele"Eia indi"il!r 1($ Dintr-un ansam+lu de micri, elevul s poat distinge succesiunea micrilor implicate n activitatea de m#nuire a cuitului de +uctrie 3#'# Tradu"erea indi"il!r 1($ elevul s fie capa+il s e(plice, n cuvintele proprii, m#nuirea cuitului de +uctrie '6

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) ,# Disp!:iEia ,#3# Disp!:iEia mintalC 1($ elevul s identifice starea de concentrare necesare asimilrii o+iectului nvrii ,#,# Disp!:iEia fi:i"C 1($ elevul s identifice factorii de mediu care i confer gradul cel mai mare de confort fi'ic n raport cu activitatea de nvare2 ,#'# Disp!:iEia em!Ei!nalC 1($ elevul s identifice factorii de mediu care i confer gradul cel mai mare de confort psihic n raport cu activitatea de nvare2 '# RCspunsul =idat '#3# ImitaEia 1($ elevul s repete dup un e(emplu dat o succesiune anume de micri2 '#,# In"er"Cri Di er!ri 1($ elevul s repete singur seria micrilor, elimin#nd treptat erorile n e(ecuie -# RCspunsul aut!mati:at 4aut!matismul5 1($ elevul s reali'e'e spontan succesiunea micrilor repetate anterior, fra greeal 1# RCspunsul manifest "!mplex 1#3# InlCturarea nesi uranEei 1($ 1levul reali'e'e spontan succesiunea micrilor repetate anterior,corect i fra e'itri 1#, )erf!rmanEC aut!matC 1($ elevul s poat reali'a spontan succesiunea micrilor repetate anterior,corect, fr e'itri i n unitate de timp dat (# Adaptarea 1(. 1levul s poat repeta corect, fr e'itare i n unitate de timp dat succesiunea micrilor nsuite n conte(te diferite de acela al nvrii 6# CreaEia 1($ 1levul s reactuali'e'e un stil original n e(ecuia micrii nvate# S"=iECm un "!mentariu su""int asupra a"estei tax!n!mii luGnd "a exemplu FnsuDirea Fn!tului la dis"iplina de edu"aEie fi:i"C 4dupC $!ise8 3//(8 p#1,91-5? Percep6ia 9 se pre:intC "a pr!"es de "!nDtienti:are a a"Eiunii pe "are edu"atul urmea:C sC ! reali:e:e# $ai "!n"ret8 elevul "un!aDte dire"t pr!prietCEile8 pCrEile "!mp!nente8 relaEiile Fn "are se aflC ele Fn ansam7lul a"Eiunii# Elevul a>un e sC FnEelea C stru"tura a"Eiunii8 prin m!7ili:area '*

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) tutur!r anali:at!ril!r sCi 4 vi:ual8 auditiv8 Bineste:i"8 neur!9m!t!r58 prin stimulare sen:!rialC8 prin sele"Eie spe"ifi"C8 prin tradu"ere sau transpunere a un!r semnale Fn semnifi"aEiile l!r# Dispo9i6ia - p!rnind de la starea de "!nDtienti:are din etapa anteri!arC8 este mai uD!r de a>uns la ! stare de pre Ctire8 "are semnifi"C a"est al d!ilea nivel# Disp!:iEia sau starea de pre Ctire p!ate sC se manifeste Fn planuri multiple? Fn plan mintal 4intele"tual58 "!nstGnd Fn "un!aDterea Fn amCnunt a stru"turii a"tului psi=!m!t!r vi:at 4elevul Dtie al"Ctuirea exa"tC a a"Eiunii de Fn!t5; Fn plan fi:i"8 "!n"reti:atC Fn f!rEa8 stru"tura anat!mi"C p!trivitC8 re:istenEa ne"esarC pentru Fn"eperea FnsuDirii sistemati"e a a"Eiunii 4a"Eiunii de Fn!t5; Fn plan afe"tiv8 adi"C a avea disp!:iEia fav!ra7ilC pra"ti"Crii a"Eiunii pr!puse# &spunsul diriCat 1rspuns *hidat4 9 repre:intC8 Fn fapt8 d!ar Fn"eputul FnsuDirii pr!priu9:ise a a"Eiunii sau pri"eperii "are stC la 7a:a ei# Este v!r7a de exe"uEia FndrumatC f!arte apr!ape de "Ctre instru"t!r# A"Eiunea "elui "are FnvaEC p!ate Fm7rC"a diverse aspe"te? imitaEie8 Fn"er"are Di er!are8 iar dupC unii aut!ri8 "=iar efe"tuarea des"!mpusC pe pCrEi a a"tului de FnvCEat# Hn "a:ul Fn!tului8 este "!n"reti:area Fn t!ate a"este m!dalitCEi 4imitare8 Fn"er"are Di er!are8 des"!mpunere5# &spunsul auto+at 1auto+atis+ul4 9 tre7uie sC repre:inte re:ultatul fires" al exersCrii anunEate la nivelul anteri!r# Cu alte "uvinte8 "eea "e FnvaEC elevul se transf!rmC Fn deprindere pr!priu9:isC8 adi"C Fn efe"tuare fCrC a mai "!ntr!la fie"are amCnunt8 "i d!ar ansam7lul a"Eiunii# De"i nu mai am nev!ie sC urmCres" miD"area fie"Crei mGini sau a fie"Crui pi"i!r8 "Gnd desfCD!r a"Eiunea de a Fn!ta# &spunsul e.plicit co+ple. 9 nivelul la "are elevul p!ate sC Fn"adre:e Fn "!ntexte din "e Fn "e mai lar i a"Eiunea FnvCEatC8 ea apCrGnd "a un "!mplex de rea"Eii unite Fn a"elaDi ansam7lu# Spre exemplu8 a"tivitatea din interi!rul 7a:inului de Fn!t va fi Fn"adratC de alte elemente? luarea unei p!:iEii re ulamentare8 sCritura8 "!nta"tul "u apa8 Fnt!ar"erile "ele mai e"!n!mi"e Di efi"iente la "apCtul 7a:inului# Adaptarea 9 este expli"atC f!arte puEin Fn literatura de spe"ialitate# Ar "!nsta Fn m!difi"area "!nDtientC Di v!luntarC a miD"Cril!r# Credem "C este v!r7a ai"i Di despre ! anumitC "apa"itate de a9Di transpune "ele FnvCEate8 Fn situaEii varia7ile Di diferite de "!ntextul Fn "are s9a pr!dus FnvCEarea# Spre exemplu8 pre:entarea Fntr9un "!n"urs8 "u deprinderea de a Fn!ta8 pe "are a "apatat9! Fntr9un "adru diferit de "el al "!n"ursului# $rea6ia 9 turnarea sau m!delarea a"Eiunii FnvCEate Fntr9! f!rmC pers!nalC8 !ri inalC8 "are Fl repre:intC pe exe"utant# SC :i"em8 ! anumitC ele anEC a Einutei Fn timpul exe"uEiei8 ! anumitC m!delare a miD"Cril!r "are sC Fi sp!reas"C exe"utantului efi"ienEa8 et"# )!ate "el mai 7ine s9ar putea exemplifi"a a"est nivel prin exe"uEia "Ctre "are se tinde Fn "!n"ursurile de imnasti"C8 Fn "adrul ei fiind f!arte repre:entativ nivelul "reaEiei8 adi"C al mCiestriei# A"easta nu FnseamnC "GtuDi de puEin "C tax!n!mia d!meniului psi=!m!t!r n9ar putea fi "!n"reti:atC Di prin alte exemple8 fie "=iar din d!meniul edu"atiei intele"tuale 4f!rmarea deprinderii de a s"rie8 pr!nunEia Fntr9 lim7C strCinC8 de exemplu8 et"5

'/

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 3.0. O2iective a/ective "are p!t fa"e referire 4fun"Eie de radul l!r de "!mplexitate5 la Tta(onomia lui 7rath8ohlU? 3# Re"eptare 4pre:enEa5 3#3# C!nDtiinEa 1($ 1levul s disting pre'ena n conte(t a stimulului ,valoarea - o+iect al nvrii&2 3#,# V!inEa de a re"epta 1($ 1levul s asculte ,priveasc, etc & atent stimulul nvrii ,pictura, poe'ia, regula etc& 3#'# AtenEia diri>atC sau preferenEialC 1($ 1levul s se concentre'e singur asupra stimulului nvrii ,valoarea - o+iect al nvrii& ales de el dintr-o multitudine de opiuni acionale ,# RCspuns ,#3 Asentimentul 1($ 1levul s-i e(prime acordul cu stimulul nou ,valoarea, regula, principiul acional, etc o+iect al nvrii& ,#,# V!inEa de a rCspunde 1($ 1levul s rspund cerinei de a respecta regula jocului, atunci c#nd 4 se cere s o fac2 ,#' Satisfa"Eia de a rCspunde 1($ 1levul s respecte regula jocului , chiar i n a+sena recompensei9 coerciiei e(terioare, pentru plcerea jocului corect desfurat2 '# Val!ri:are '#3# A""eptarea unei val!ri; 1( 1levul s e(pun argumente personale pentru acceptarea regulii jocului '#,#)referinEa pentru ! val!are 1($ 1levul s reclame regula jocului atunci c#nd ar mai fi i alte posi+iliti acionale ,avantajoase pentru el, dar pernicioase pentru ceilali& '#'#An a>area 1($ 1levul s reclame regula jocului atunci c#nd ar mai fi i alte posi+iliti acionale ,aparent avantajoase pentru toi & '# Or ani:are -#3# C!n"eptuali:area unei val!ri? 1($ 1levul s defineasc ntr-o manier personali'at regula jocului2 -#,# Or ani:area unui sistem de val!ri -2

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 1($ 1levul s identifice n e(periena personal alte dou reguli cu care norma nou intr ntro relaie consensual -# Cara"teri:are 1#3# Disp!:iEie enerali:atC 1($ elevul se comport i n afara jocului ca i cum regula ar fi n continuare vala+il2 1#,# Car"ateri:area 1($ 1levul su+ordonea' regulii numeroase situaii din viaa sa, transform#nd-o n principiu e(istenial Tax!n!mia d!meniului afe"tiv ela7!ratC de Mrat=S!=l f!l!seDte "a Di "riteriu de iera=i:are a "!mp!rtamentel!r afe"tive gradul de interiori'are a trCirii afe"tive pr!duse la nivelul "elui "are FnvaEC# Astfel8 la primul nivel8 a"ela al receptrii 8 edu"atul devine d!ar "!nDtient de stimulul afe"tiv al FnvCECrii 4! p!e:ie8 ! val!are8 ! atitudine8 et"58 devenind mai sensi7il la existenEa a"estuia8 remar"Gndu9i pre:enEa8 re"eptGndu9l Di "!nferindu9i atenEie# %a nivelul rspunsului8 elevul nu d!ar "C re"eptea:C stimulul afe"tiv al FnvCECri 4val!are8 atitudine8 prin"ipiu m!ral8 et"5 dar este Di sufi"ient de atras de a"esta pentru a Fn"er"a sC le des"!pere Di sa simtC plC"ere apr!fundGndu9le# OdatC "u valori9area8 stimulul < !7ie"t al FnvCECrii < intrC Fn "!mp!rtamentul elevului destul de traini" pentru a lua "ara"teristi"ile unei "!nvin eri sau ale unei atitudini# C!mp!rtamentul este destul de "!erent Di Fnvestit de elev u ! anumitC val!are; el este m!tivat nu de d!rinEC de a se "!nf!rma sau de a !7Eine ! re"!mpensC !are"are8 "i Fn virtutea unei ade:iuni pers!nale# Or*ani9area este treapta de "!mplexitate din tax!n!mia lui Mrat=S!=l "are adu"e "u sine nevia inte rCrii n!ii val!ri Fn sistemul pers!nal al val!ril!r la "are su7ie"tul FnvCECrii se rap!rtea:C8 Fn trimp "e caracteri9area < "ea mai FnaltC treaptC de interi!ri:are a trCirii afe"tive vi:ate prin !7ie"tivul edu"aEi!nal < vi:ea:C transf!rmarea stimulului FnvCECrii Fntr9 un 7un la purtCt!r8 ! "ertitudine enerali:atC la nivelul Fntre ului "!mp!rtament al su7ie"tului FnvCECrii 4stimulul FnvCECrii devine prin"ipiu de viaEC5#

Tax!n!miile funi:ea:C inf!rmaEii despre diferitele niveluri de pr!fun:ime Di "!mplexitate la "are fa" referire a"=i:iEiile Fn plan psi=!"!mp!rtamental 4"! nitive8 afe"tive8 psi=!m!t!rii5 pr!ie"tate Fn le CturC "u ! a"tivitate edu"aEi!nalC anume# ADa8 de exemplu8 nu este t!tuna sC pr!ie"te:i ! a"=i:iEie Fn planul "un!asterii "u a pr!ie"ta un "GDti Fn planul deprinderil!r intele"tuale8 "=iar da"C Fn am7ele "a:uri se fa"e referire la a"=i:iEiile Fn plan "! nitiv# +l!!m8 des"!perC "el puEin ' niveluri de pr!fun:ime ale -3

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) a"=i:iEiil!r Fn planul "un!aDteriii 4"are mer de la particular9 concret la general9 universal9 a+stract5 Di 1 ale a"=i:iEiil!r Fn planul deprinderil!r Di "apa"itCEil!r intele"tuale# %a fel8 Simps!n des"!perC 6 nivele de pr!fun:ime Di "!mplexitate ale a"=i:iEiil!r Fn plan psi=!m!t!r8 iar Mrat=S!=l 1 Fn "a:ul a"=i:iEiil!r Fn plan afe"tiv# Impli"it8 !ri de "Gte !ri pr!ie"tea:C un demers edu"ativ8 pr!fes!rul tre7uie sC !pere:e la radarea pr! resivC a a"=i:iEiil!r edu"aEil!r Fn plan psi=!"!mp!rtamental 8 Fn rap!rt "u? Su""esiunea treptel!r de D"!lari:are par"urse Di a "el!r "e urmea:C; nivelul "un!aDterii edu"atului Fntr9un d!meniu anume; interesele de "un!aDtere Di pr!fesi!nali:are ale edu"atului; se"venEele desfCDurCrii unitCEil!r de FnvCEare 4le"Eii5;

Opera6ionali9area o2iectivelor educa6ionale )a ce +un s operaionali'm o+iective: Am sta7ilit de>a "C !ri de "Gte !ri FEi pr!pui sC reali:e:i un demers edu"ativ 4predare9 FnvCEare58 primul pas "are tre7uie fC"ut este a"ela al pr!ie"tCrii un!r re:ultate de !7Einut8 a un!r Einte spre "are sC ne !rientCm 4edu"aEi Di edu"at!ri de!p!trivC58 pe t!t par"ursul FntGlnirii f!rmative# Cu "Gt mai "lar exprimate sunt a"este EinteA Eeluri ale a"Eiunii n!astre 4edu"at Di edu"at!r5 "!mune8 "u atGt mai mari sunt Dansele "a? de!p!trivC edu"at Di edu"at!r sC Dtie 4FnEelea C5 "e au de fC"ut; "!muni"area edu"at!r9edu"at sC sp!reas"C Fn efi"ienEC; 7l!"a>ele "!muni"Crii sC disparC; m!tivaEia FnvCECrii sC sp!reas"C; satisfa"Eia FnvCECrii sC aparC; relaEia edu"at!r9edu"aEi sC devinC mai strGnsC 4"!rdialC5; "!nfli"tele sC nu aparC 4sau sC se s!luEi!ne:e5 Fn"rederea re"ipr!"C sC se FntCreas"C; "riteriile de evaluare devin mai "lare pentru am7ii parteneri edu"aEi!nali; frustrarea Fn situaEii evaluative se redu"e8 et";

Cum operaionali'm o+iective:

-,

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) In s"!pul amplifi"Crii radului de "laritate Di "!erenEC a expe"tanEel!r f!rmulate prin !7ie"tivele edu"aEi!nale8 peda ! ii re"!mandC f!rma !peraEi!nali:atC a a"est!r finalitCEi# OperaEi!nali:area !7ie"tivel!r edu"aEi!nale presupune exprimarea a"est!ra Fntr9! f!rmC din "are sC reaisC? DupC +odelul lui Ma*er 1#D<!4 !7ie"tivul !peraEi!nal "uprinde ;. Descrierea comportamentului final printr9un #e!b co"c!et? a aminti8 a re"un!aDte8 a tradu"e8 a des"rie8 a transf!rma8 a exprima8 a diferenEia8 a apli"a8 a identifi"a8 a "!mpara8 a relata8 a m!difi"a8 a exe"uta8 a ar umenta8 a "al"ula8 a defini8 a denumi8et" De e#itat #e!bele <i"telectualiste4$!ise,3//( ? a FnEele e8 a Gndi8 a apre"ia8 a "un!aDte8 a se familiari:a8 a FnvCEa8 a refle"ta8 a >ude"a8 et"9 pentru "C a"est tip de a"Eiuni nu desemnea:C "!mp!rtamente vi:i7ile 4experi!are8 masura7ile5 "are sC p!atC fi verifi"ate nemi>l!"it Di8 prin urmare8 nu p!t fi "!nsiderate !peraEi!nale 4"are p!t fi mCsurate5 <. Condiiile n care se reali'ea' comportamentul vi'at co"$i9ii mate!iale? "e i se pune elevului la disp!:iEie "a spri>in 4materiale < planDe8 pa ini de internet8 et"98 spaEiii de lu"ru? la7!rat!r8 "lasC8 et"5 co"$i9ii si2ologice? "e rad de pre Ctire sC fi avut elevul Fn m!mentul respe"tiv 4"e "un!DtinEe de>a asimilate8 trCiri de>a experimentate8 et"5 %. Nivelul performanei accepta+ile fie un aspe"t ca"titati# 4de ex? trei din patru5 fie un aspe"t calitati# 4de ex? "!re"t8 "!mplet8 et"5 fie ! determinare tem o!al8 4de ex? Fn d!uC minute5 E.e+plu? 9 3#TsC enumereU ,#Tdou dintre cele trei stCri Fn "are putem Csi apa Fn naturCU8 '# Tple"Gnd de la un prim exemplu datU;

DupC +odelul propus de De Landsheere un !7ie"tiv edu"aEi!nal !peraEi!nali:at exprimC? 3# Cine va produce comportamentul 2 9 este partea "!nstitutivC a !7ie"tivului exprimat Fn f!rmC !peraEi!nalC "are denumeDte su7ie"tul "are reali:ea:C a"Eiunea 4a"=i:iEia Fn plan psi=!9"!mp!rtamental5; de ex 4Elevul8 studentul8 edu"atul8 su7ie"tul FnvCECrii8 et"5 # a"est element "!nstitutiv al !7ie"tivului edu"aEi!nal exprimat Fn f!rmC !peraEi!nalC a !st intr!dus de "ei d!i peda ! i 4Viviane Di Gil7ert de %ands=eere5 "u s"!pul de a a>uta pe "el "are pr!ie"tea:C un demers edu"aEi!nal sC nu s"ape din vedere faptul "C -'

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) !7ie"tivul vi:ea:C a"=i:iEii psi=!"!mp!rtamentale 4verifi"a7ile Di mCsura7ile5 Fn planul edu"atului Di nu al edu"at!rului# 4Este "un!s"utC tendinEa9 Fn m!d de!se7it din partea "el!r "e sunt la Fn"eputul drumului Fn studiul Di pra"ti"a a"tivitCEii dida"ti"e9 de a rap!rta finalitCEiile a"tivitCEil!r pe "are Di le pr!pun la "eea "e urmea:C ei sC fa"C Di nu la "eea "e urmea:C sC "GDti e Fn plan psi=!9"!mp!rtamental elevii# ADa8 de exemplu Fn l!" de ? elevii sC "iteas"C "!re"t un text dat Fn lim7a fran"e:C8 ar putea apCrea9 Fn m!d er!nat? pr!fes!rul sC9l FnveEe pe elev sC "iteas"C "!re"t un text dat Fn lim7a fran"e:C5 ,# Comportamentul de reali'at 9 "ate !ria "are exprimC a"el element "!nstitutiv al unui !7ie"tiv !peraEi!nal "are denumeDte "!mp!rtamentul 4! a"Eiune "!n"retC exprimatC printr9un ver7 la m!d pers!nal5 "e urmea:C a fi reali:at de "Ctre su7ie"tul FnvCECrii 4elevul8 edu"atul5 "a re:ultat al FnvCECrii 4impli"it predCrii5; de ex#? sC apli"e8 sC enunEe8 sC identifi"e8 et"# '# !rodusul sau performana 9 exprimC 8 Fn "adrul !7ie"tivului !peraEi!nal8 "are este !7ie"tul a"EiuniiA"!mp!rtamentului de reali:at 4"GDti ului Fn plan psi=!9"!mp!rtamental5 pe "are edu"atul Fl va !7Eine Fn urma a"tivitCEii de FnvCEare pr!puse de pr!fes!r; de ex? &sC enumere anotimpurile &8 sC apli"e formula de calcul &8 &sC identifi"e un mamifer&; -# Condiiile reali'rii comportamentului "!ndiEii materiale? "e i se pune elevului la disp!:iEie "a spri>in 4materiale < planDe8 pa ini de internet8 et"98 spaEiii de lu"ru? la7!rat!r8 "lasC8 et"58 de ex#? & avGnd la dip!:iEie planDaA "!mputerulA ta7la8 et"& "!ndiEii psi=!l! i"e? "e rad de pre Ctire sC fi avut elevul Fn m!mentul respe"tiv 4"e "un!DtinEe de>a asimilate8 trCiri de>a experimentate8 et"5; de ex#? & "un!s"Gnd de>a f!rmula&8 &avGnd de>a experienEC utili:Crii&8 et" 1# Criteriul reuitei fie un aspe"t "antitativ 4de ex? trei din patru5 fie un aspe"t "alitativ 4de ex? "!re"t8 "!mplet8 et"5 fie ! determinare temp!ralC 4de ex? Fn d!uC minute5 E.e+plu- 3EElevulU ,TsC re"un!as"CU -Tt!ateU 'Tf!rmele de plural ale su7stantivului visU 1TFntr9un text literar datU#

$ontroverse cu privire la teoria o2iectivelor educa6ionale

--

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) /vantaje i limite ale operaionali'rii o+iectivelor

OperaEi!nali:Gnd !7ie"tivele edu"aEi!nale nu fa"em alt"eva de"Gt sC "!nfi urCm Eintele 4pun"tele finale9 a"=i:iEiile elevil!r Fn plan psi=!9"!mp!rtamental5 ale a"tivitCEii edu"ative pe "are intenEi!nCm a ! desfCDura Fn termenii verifi"a7ilitCEii Di mCsura7ilitCEii l!r# DesemnGnd FnsC pun"te finale verifi"a7ile Di mCsura7ile pentru pr!"esul edu"aEi!nal? !ferim am7il!r parteneri edu"aEi!nali pun"te de reper pentru "eea "e urmea:C a fi !7Einut "a urmare a ef!rturil!r "!mune; prin radarea "!mplexitCEii a"=i:iEiil!r Fn plan psi=!9"!mp!rtamental 4ve:i tax!n!miile !7ie"tivel!r5 !ferim ! "!nfi urare a demersului eneral "e urmea:C a fi Fntreprins; !ferim am7il!r parteneri edu"aEi!nali repere privind perf!rmanEele de:ira7ile Fn rap!rt "u a"tivitatea "e urmea:C a fi desfCDuratC; edu"atul ia "un!DtinEC despre "riteriile reuDitei "!mp!rtamentel!r pe "are la sfGrDitul a"tivitCEii edu"ative va fi "apa7il sC le pr!du"C; edu"at!rul are Di al repere de aut!9evaluare privind efi"ienEC demersuril!r Fntreprinse Fn rap!rt "u finalitCEile pr!puse 4prin mCsura atin erii a"est!r finalitCEi de "Ctre elevi5; !ferim am7il!r partneri edu"aEi!nali un fa"t!r p!tenEat!r pentru ef!rturile pe "are a"eDtia tre7uie sC le an a>e:e Fn demersul f!rmativ8 "!nDtienti:Gndu9i asupra a "eea "e urmea:C sC se FntGmple# Cu t!ate a"este avanta>e evidente pe "are exprimarea !7ie"tivel!r Fn f!rmC !peraEi!nalC le presupune8 este !are a"est pr!"edeu peda ! i" "apa7il sC surm!nte:e t!ate nea>unsurile "e s9 ar putea interpune Fntre intenEia edu"ativC Di transpunerea a"esteia Fn fapt edu"aEi!nalR Unul dintre nea>unsurile !peraEi!nali:Crii este a"ela "C p!ate repre:enta un fa"t!r al diminuCrii sp!ntaneitCEii FnvCECrii# Aspe"tul a f!st de>a dis"utat 4anteri!r58 dar meritC su7liniat "=iar da"C Fn m!d repetitiv8 faptul "C rCmGne mCsurC a mCiestriei sale peda ! i"e8 a7ilitatea "u "are f!rmat!rul Dtie "!nfi ura din elementele !peraEi!nale ale unui "!ntext edu"aEi!nal situaEiile de FnvCEare Fn "are "reativitatea Di sp!ntaneitatea sC p!atC fi val!rifi"ate la maximum# Departe de n!i de a nu apre"ia nev!ia de sp!ntan Fn FnvCEare Di Fn relaEia pr!fes!r9elev "=iar8 dar Di mai departe de a nu su7linia nev!ia rap!rtCrii la ! serie de repere verifi"a7ile Di mCsura7ile pe unitate de FnvCEare8 "are nu numai "C nu pre>udi"ia:C plC"erea des"!periril!r dar le Di "!nferC si uranEa Di "!mf!rtul de a avea sens Di semnifi"aEii Fn rap!rt "u nivelul "un!aDterii anteri!are Di "erinEele de:v!ltCrii ulteri!are# O altC limitC !peraEi!nali:Crii8 statuatC Fn literatura de spe"ialitate 4de %ands=eere8 3/6/8 $!ise8 3//(5 ! repre:intC difi"ultatea !peraEi!nali:Crii anumit!r "ate !rii de !7ie"tive -1

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) edu"aEi!nale# Astfel8 ar putea apCrea "C sin urele !7ie"tive vi:ate 4Di prin urmare Di "ele mai imp!rtante5 referit!r la ! se"venEC edu"aEi!nalC !are"are sunt a"elea exprimate Fn f!rmC !peraEi!nalC8 rCmGnGnd Fn a"est fel Fn afara !7ie"tului de interes al parteneril!r edu"aEi!nali !7ie"tive mai difi"il de !peraEi!nali:at dar nu mai puEin imp!rtante# C!n"ret8 s9ar putea "rede "C !7ie"tivele "! nitive Di "ele psi=!m!t!rii < "are "!mp!rtC prin fre"venEa Di uDurinEa exteri!ri:Crii un!r "!mp!rtamente dem!nstrative relevante un rad mai mare de !peraEi!nali:are9 ar fi urmCrite "u pri!ritate Fntr9! a"tivitate edu"ativC8 Fn detrimentul !7ie"tivel!r afe"tive "are fa" referire la ! serie de "!mp!rtamente prin ex"elenEC mai difi"il de exteri!ri:at 4verifi"at5 Di mCsurat# Hn le CturC "u a"eastC "ate !rie de !7ie"tive d!uC ar fi impedimentele !peraEi!nali:Crii? factorul temporal Di caracterul greu de concreti'at sau nee(teriori'a+il al un!r a"=i:iEii din "ele mai de seamC 4de %ands=eere8 3/6/5# Hn privinEa primului dintre "ele d!uC impedimente menEi!nate8 "un!s"ut este faptul "C a"=i:iEiile "ele mai imp!rtante sunt lente# Sentimentele superi!are Di val!rile Fnalte "ara"teri:ea:C fiinEa umanC la finalul peri!ade mai lun i de timp iar verifi"area existenEei l!r deDi mai difi"il de reali:at nu e "u nimi" mai puEin imp!rtantC de"Gt a"eea a un!r "!mp!rtamente de nivel "! nitiv sau psi=!m!t!r# Spe"ialiDtii f!rmulea:C "a s!luEie la a"eastC limitC fixarea un!r repere intermediare 4parEiale8 "!mp!nente5 prin !7ie"tivele !peraEi!nale 4)!t!lea8 3/**5# Astfel8 de exemplu8 f!rmarea spiritului de e"=ipC ar putea fi transpus Fn a"=i:iEii de nivel intermediar de tipul? definirea e"=ipei8 enumerarea avanta>el!r aparteneEei la ! e"=ipC8 "un!aDterea resp!nsa7ilitCEil!r spe"ifi"e unui mem7ru de e"=ipC8 apli"area re ulil!r de lu"ru Fn e"=ipC8 et" CGt priveDte caracterul greu de concreti'at sau nee(teriori'a+il al un!r "!mp!rtamente "e tre7uie a"=i:iEi!nate prin a"tivitCEile de FnvCEare Fn D"!alC8 p!si7ile remedii le9ar putea "!nstitui f!rmularea un!r repere de tipul ? apre"ierea indire"tC a interesel!r 4!7servarea8 de"i8 a "!mp!rtamentel!r afe"tive5 prin intermediul constatrii re'ultatelor cresc#nde n domeniile vi'i+ile 4"! nitiv Di psi=!m!t!r5 4$!ise8 3//(8 p# (*5# O altC su estie8 !feritC de +l!!m8 este de a mCsura timpul pe "are edu"atul Fl "!nsa"rC pr!7lemei "e "!nstituie Einta interesului sCu8 prin "!mparaEie "u distri7uEia resursel!r sale de timp Fn rap!rt "u alte a"tivitCEi pe "are le desfCD!arC# Cu t!ate nea>unsurile !peraEi!nali:Crii pr!ie"tarea finalitCEil!r a"tului edu"aEi!nal Fn f!rma Fn "are a"=i:iEiile vi:ate p!t fi verifi"ate Di mCsurate este a7s!lut ne"esarC8 "=iar Di a"!l! unde8 la prima vedere a"est lu"ru pare "el puEin f!arte difi"il de reali:at# CC"i8 la "e f!l!seDte afirmaEia "C ! le"Eie de m!ralC p#,235# -( f!rmea:C "etCEeni 7uni8 da"C nu Dtim sC9i re"un!aDtem pe "ei "are au devenit 7uni sau sunt pe "ale sC devinCR 4De %ands=eere8 3/6/8

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR)

)II. (EO&IA SI ME(ODOLOGIA $%&&I$%L%M%L%I #. Statut episte+olo*ic si de9voltari actuale in R!mania8 dis"ursul despre "urri"ulum a in"eput sa se "!nture:e in spe"ial $u a %=(=8 !data "u infiintarea C!nsiliului Nati!nal pentru Curri"ulum; asta:i termenul "ir"ula fre"vent in diferite "!ntexte si "u $i/e!ite sem"i/icatii; 9 de exemplu8 pr! ramele pentru invatamantul !7li at!riu materiali:ea:a "urri"ulumul su7 f!rma? !7ie"tive "adru8 !7ie"tive de referinta8 exemple de a"tivitati de invatare8 standarde de perf!rmanta si "!ntinuturi ale invatarii; 9 9 in invatamantul li"eal8 "urri"ulumul inseamna? "!mpetente atitudini8 "!mpetente spe"ifi"e8 unitati de "!ntinut; unele lu"rari de peda ! ie defines" "urri"ulumul drept "!ntinutul invatamantului; in a"est "!ntext8 $e/i"i!ea co"ce tului $e#i"e /oa!te $i/icila; etim!l! ia termenului de o!igi"e lati"a adu"e in prim plan sensul de 7a:a "are semnifi"a "ursa8 aler are8 termeni "e su erea:a ideile de "ir"ularitate8 !rdine8 ri !are8 predestinare; val!rifi"and anal! ia8 in d!meniul s"!lar "urri"ulum indi"a un traseu de invatare 7ine definit; exista ! #a!ietate $e $e/i"itii a te!me"ului8 "!n"eptul fiind supus in "!ntinuare pr!"esului de extindere si nuantare a ariei sale semnati"e8 "a efe"t al ev!lutiei din "ampul "er"etarii; f!arte des se utili:ea:a "!n"eptul de "urri"ulum $e/i"it ca si e1 e!ie"ta $e i"#ata!e; !. (ipuri de curriculu+ din perspe"tiva teo!iei cu!!iculumului5 9 9 9 "urri"ulum general 4"!re "urri"ulum5 "are "!nfera ! 7a:a de "!mpetente !7li at!rii pentru t!ti elevii dintr9un "i"lu de s"!laritate; "urri"ulum speciali'at "are se f!"ali:ea:a pe apr!fundarea "!mpetentel!r in d!menii parti"ulare de studiu; ex# C!le iul de Arte are "urri"ulum spe"iali:at; "urri"ulum su+liminal 4as"uns8 nestudiat5 "are "!nsta in experientele de invatare traite in s"!ala8 fara a fi planifi"ate de"larat; enerale8 val!ri si

-6

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 "urri"ulum informal "are deriva din !"a:iile de invatare !ferite de familie8 mass9 media8 mu:ee8 prieteni8 7iseri"a8 "inemat! raf et" din perspe"tiva $e&#olta!ii cu!!icula!e? 9 9 9 9 9 9 "urri"ulum recomandat de experti; "urri"ulum scris "are are "ara"ter !fi"ial; "urri"ulum predat repre:inta experienta de invatare !ferita de pr!fes!ri elevil!r; "urri"ulum testat intalnit in pr!7e de examinare; "urri"ulum invatat de "atre elev; "urri"ulum de suport dat de materiale dida"ti"e pre"um "ule eri8 s!ftSare edu"ati!nal et"; din perspe"tiva $ocume"telo! cu!!icula!e? 9 "urri"ulum nucleu "are este trun"=iul "!mun de experiente de invatare 4(1961V5 pentru elevii dintr9un "i"lu de invatamant; este uni"ul sistem de referinta in evaluarile nati!nale; 9 "urri"ulum la deci'ia scolii "are permiteflexi7ili:area experientel!r de invatare 4,19'1V5 in a"!rd "u nev!ile elevil!r dintr9! s"!ala sau "lasa; el se "!mpune din trei tipuri? 9 "urri"ulum apr!fundat pentru elevii sla7i; 9 "urri"ulum extins pentru elevii 7uni; 9 "urri"ulum ela7!rat in s"!ala su7 f!rma de !pti!nal# 0. Docu+ente curriculare )lanul de invatamant 4planul "adru5 este un d!"ument !fi"ial "u "ara"ter n!rmativ si !7li at!riu in "are se stru"turea:a "!ntinutul invatamantului pe niveluri si pr!filuri de s"!li; are un "ara"ter re lat!r si refle"ta p!liti"a edu"ati!nala a statului; in invatamantul preuniversitar planurile "adru sunt ela7!rate de C!misia de ela7!rare a )lanului de Invatamant8 numita prin Ordinul $inistrului; "!ntine? 9 9 9 dis"iplinele "e urmea:a a fi studiate si su""esiunea a"est!ra pe ani de studiu; numarul saptamanal si annual de !re pentru fie"are !7ie"t8 la fie"are an de studiu; stru"tura anului s"!lar;

)r! rama s"!lara este un d!"ument !fi"ial "are reda "!ntinutul invatamantului la ! anumita dis"iplina pe fie"are an de studiu; -*

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) pentr pr!fes!r pr! rama este prin"ipalul =id in pr!ie"tarea dida"ti"a; se mai numeste pr! rama analiti"a sau "urri"ulum nati!nal; dupa ref!rma "urri"ulara pr! ramele s"!lare au d!7andit un "ara"ter mai flexi7il; pr! ramele s"!lare se "ara"teri:ea:a prin !r ani:area in spirala a "!ntinuturil!r8 "are presupune reluarea de la un an la altul a pr!7lemel!r fundamentale si insusirea de n!i "un!stinte; $anualele s"!lare sunt instrumente de lu"ru pentru pr!fes!ri si elevi8 "are "!n"reti:ea:a pr! rama s"!lara8 detaliind temele pe "apit!le8 su7"apit!le8 le"tii si teme; pentru pr!fes!r este un auxiliar pentru pre atirea le"tiil!r; fun"tiile manualului? de inf!rmare8 de !rientare a invatarii8 stimulativa8 de aut!instruire; pr!7lemati"a manualel!r alternative presupune din partea pr!fes!ril!r"!mpetente

peda ! i"e pentru ale erea manualului p!trivit; $aterialele sup!rt 4auxiliare5 sunt =idurile met!d!l! i"e8 s!fturile edu"ati!nale8 "ule erile de texte sau exer"itii; au un impa"t puterni"8 mentinand m!tivatia elevil!r prin atra"tivitatea l!r; ?. (eorii privind proiectarea si de9voltarea curriculu+ului scolar BBB NUMAI PENTRU GRADUL II m!dele clasice? esentialismul8 en"i"l!pedismul, p!lite=nismul, pra matismul; m!dele co"tem o!a"e? "!nstru"tivismul, "! nitivismul 4te!ria inteli entel!r multiple5 ;. $ontinuturi- concept criterii de selectie "!ntinuturile pr!"esului de invatamant sunt sele"ti!nate8 sistemati:ate si ierar=i:ate dida"ti" in d!"umentele s"!lare; "!ntinuturile pr!"esel!r instru"tiv edu"ative sunt sele"tate prin met!d!l! ii peda ! i"e spe"iale8 din intre ul patrim!niu "ultural al !menirii; "riteriile de sele"tie a "!ntinuturil!r sunt? fil!s!fi"e8 ide!l! i"e8 epistem!l! i"e8 s!"i!l! i"e8 psi=!l! i"e8 eti"e8 peda ! i"e; alte "riterii de sele"tie tin de? finalitatile urmarite in pr!"esul dida"ti"8 val!area intrimse"a si p!tentialul f!rmativ8 fre"venta utili:arii "un!stintel!r;

-/

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) <. Modalitati de or*ani9are a con6inuturilor :nv6+8ntului 1+onodisciplinaritatea pluridisciplinaritatea PENTRU GRADUL II monodisciplinaritatea este f!rma traditi!nala de !r ani:are a "!ntinuturil!r pe dis"ipline predate relativ independent; interdisciplinaritatea ia , f!rme? pluridisciplinaritatea 4a7!rdarea unei teme de mai multe dis"ipline5 si transdisciplinaritatea 4"rearea unei n!i dis"ipline din intrepatrunderea alt!ra5; )III. P&O$ES%L DE I')A(AMA'( #. Anali9a conceptuala pr!"esul de invatamant repre:inta ! acti#itate i"st!ucti#0e$ucati#a com le1a. $es/asu!ata i" mo$ co"stie"t. o!ga"i&at si sistematic i" ca$!ul $i/e!itelo! i"stitutii $e i"#atama"t. i" #e$e!ea ati"ge!ii /i"alitatilo! e$ucatiei scola!e si u"i#e!sita!e; are drept "!mp!nente prin"ipale predarea8 invatarea si evaluarea; !. A2ordari structural-siste+ice /unctionale si interactionale anali:a sistemi"a a pr!"esului de invatamant evidentia:a ' perspe"tive de a7!rdare? 9 9 9 /u"ctio"ala? urmareste anumite finalitati; st!uctu!ala? in"lude resurse umane materiale8 strate ii8 "!ntinuturi et"; o e!atio"ala? se desfas!ara prin !peratiile de predare9invatare9evaluare; interdisciplinaritatea transdisciplinaritatea4 !!! NUMAI

com o"e"tele pr!"esului de invatamant? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 elevul si cadrul dida"ti"8 fie"are "u pers!nalitatea sa; continuturile predate? "un!stinte8 deprinderi; strategii dida"ti"e; o+iective edu"ati!nale; forme de organi'are a a"tivitatii 4individual8 fr!ntal8 in pere"=i8 pe rupe5; relatiile interumane 4CD9elev8 elev9elev5 climatul s!"ial8 afe"tiv8 "ultural; predarea, invatarea, evaluarea re:ultatel!r; timpul s"!lar; mediul fi:i" s"!lar si materilele dida"ti"e;

intre predare8 invatare si evaluare exista ! stransa i"te!$e e"$e"ta?

12

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 9 predarea nu are sens de"at in masura in "are determina un ef!rt "!respun:at!r de invatare din partea elevil!r; invatarea8 fara "ara"terul !r ani:at al predarii8 devine =a!ti"a8 inefi"ienta8 neunitara; reusita pr!"esului de invatamant se dat!rea evaluarii "are are r!l de dia n!sti" si "are a"ti!nnea:a "a un feed97a"B intre "ele d!ua elemente; === fiecare dintre cele trei mari componente ale procesului de invatamant sunt tratate in capitole separate;

)I. I')A(A&EA #. Deli+itari conceptuale invatarea este spe"ifi"a nu d!ar !mului8 ea se i"tal"este i" i"t!eaga lume #ie; i" se"s la!g8 invatarii i9au f!st a"!rdate ! multitudine de definitii; ex# pr!"esul d!7andirii experientei individuale de "!mp!rtare 4%e!ntiev5 sau a"ea m!difi"are a "apa"itatii umane "are nu p!ate fi atri7uita pr!"esului de "restere 4Ga ne5; in "!ntextul pr!"esului de instruire8 invatarea este definita drept o aciti#itate sistematica. $i!i4ata. $es/asu!ata i"t!0u" ca$!u o!ga"i&at. o!ie"tata i" $i!ectia asimila!ii $e cu"osti"te si a /o!ma!ii st!uctu!ilo! si2ice si $e e!so"alitate3 este !r ani:ata radual si diferentiat8 pe ciclu!i si !o/ilu!i8 "u finalitati pre"ise pentru fie"are "i"lu; re:ultatele invatarii s"!lare sunt de d!ua tipuri? 9 9 unul i"/o!mati#8 su7 f!rma "un!stintel!r din diverse dis"ipline; unul /o!mati#8 exprimat in de:v!ltarea aparatului "! nitiv al elevului si in "!nturarea pers!nalitatii; !. $onditii interne si e.terne ale invatarii invatarea nu este numai un eveniment natural8 ea pr!du"andu9se in anumite "!nditii "e p!t fi !7servate si "!ntr!late; ! invatare efi"ienta re:ulta din i"te!$e e"$e"ta celo! $oua ti u!i $e co"$itii; C!nditii interne ale invatarii tin de parti"ularitatile si $is o"ibilitatile celui ca!e i"#ata; in"lud? p!tentialul ereditar8 nivelul de:v!ltarii intele"tuale8 "un!stiinte8 "apa"itati8 m!tivatie8 v!inta8 stapanirea un!r te=ni"i de mun"a intele"tuala8 stilul de invatare; 13

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) C!nditii externe ale invatarii sunt independente de "el "are invata8 sunt s eci/ice situatiei $e i"st!ui!e; in"lud? sistemul de "erinte s"!lare8 radul de difi"ultate al materiei8 stru"tura materialului de invatat8 "alitatea instruirii 4met!de dida"ti"e utili:ate58 "!mpetenta "adrului dida"ti"8 relatia pr!fes!r9elev8 "limatul s"!lar si familial8 estiunea timpului; 0. Stiluri de invatare este preferinta unui elev pentru anumite m!dalitati de !r ani:are a situatiil!r de invatare; in fun"tie de !e/e!i"tele e"t!u u" a"umit co"te1t $e i"#ata!e? 9 9 9 9 9 9 stilul participativ? "ara"teri:at prin d!rinta de invata; stilul nonparticipativ? "ara"teristi"a este a7senta parti"iparii in invatare; stilul competitiv? este f!arte pre:enta d!rinta intre"ere si de a "asti a; stilul cooperant? parti"ipare in "adrul invatarii dat!rita pla"erii de a inter"ti!na "u "eilalti; stilul autonom? andire independenta8 in"redere in sine si "apa"itatea de a <si !r ani:a sin ur mun"a; stilul dependent? nev!ia de pr!fes!r "a sursa de inf!rmatie si de stru"turare a sar"inil!r de invatare8 a7senta "uri!:itatii intele"tuale; in fun"tie de mo$alitatile $e co$a!e se"&o!iala 4"el mai "un!s"ut "riteriu5? 9 9 9 stilul vi'ual? elevul invata pe 7a:a de s"=eme8 rafi"e8 ilustratii8 text s"ris; stilul auditiv? elevul invata "el mai 7ine audiind un dis"urs sau expli"atiile "el!rlalti; stilul >ineste'ic? invatarea se reali:ea:a mai ales prin apli"atii pra"ti"e8 impli"are fi:i"a; in fun"tie de ciclul i"#ata!ii e1 e!ie"tiale? 9 9 9 stilul divergent? preferinta de a invata ple"and de la n!u8 "are s!li"ita ima inatia si anali:a situatiil!r din mai multe pun"te de vedere; stilul convergent? se "ara"teri:ea:a prin "autarea apli"atiil!r pra"ti"e ale aspe"tel!r te!reti"e si a le aturil!r intre "un!stinte si viata reala; stilul acomodativ? preferinta pentru situatii "are ne"esita luarea rapida a un!r de"i:ii; invatarea se reali:ea:a prin re:!lvarea pr!7lemel!r in m!d intuitiv8 prin tat!nari su""esive si prin asumarea de ris"uri;

1,

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 stilul asimilator? se distin e prin marea "apa"itate de a "!n"epe m!dele te!reti"e8 prin nev!ia de a inte ra inf!rmatiile intr9un "adru "!n"eptual ple"and de la prelu"rarea unei ame lar i de inf!rmatii; ?. (eorii ale invatarii !!! NUMAI PENTRU GRADUL II Te!ria "!nditi!narii "lasi"e 4)avl!v5 individul p!ate "rea ! as!"iere intre un stimul initial neutru si un raspuns "!mp!rtamental8 a"easta as!"iere stimul9raspuns "!nstituind traseul extern al instaurarii unei "un!stinte n!i; pentru "a raspunsul "!nditi!nat sa se pr!du"a este ne"esar "a la fie"are as!"iere stimulul "!nditi!nat tre7uie sa pre"eada stimulul ne"!nditi!nat; a"easta te!rie a f!st mult apli"ata in psi=!terapia tul7uraril!r anxi!ase8 a al"!!lismului si a dependentei de tutun; Te!ria "!nexi!nista sau invatarea prin in"er"are si er!are 4T=!rndiBe5 plea"a de la ideea "e fiinta "are invata se "!nfrunta "u ! situatie pr!7lema; re:!lvarea pr!7lemei se fa"e prin sele"tarea raspunsului p!trivit dintr9! serie de raspunsuri p!si7ile; in"er"arile in"ununate de su""es sunt retinute8 iar "ele urmate de ese" sunt in=i7ate; te!ria in"lude d!ua le i? 9 9 le ea exer"itiului? s!lidaritatea unei le aturi stimul9rea"tie este dependenta de numarul repetitiil!r; le ea efe"tului? se refera la intarirea sau sla7irea unei le aturi "a re:ultat al "!nse"intel!r pe "are a"easta le are; astfel8 exista tendinta de a repeta "!mp!rtamnetele urmate de "!nse"inte p!:itive invatarea depinde de"i de "eea "e se intampla dupa rea"tie; pla"erea invatarii unui anumit aspe"t va du"e la d!rinta de a "un!aste sau experimenta mai mult din a"el lu"ru; Te!ria "!nditi!narii instrumentale 4SBinner5 a"!rda un r!l imp!rtant intaririi in invatare; intarirea p!ate fi? 9 9 p!:itiva? prin furni:area unui stimul pla"ut dupa pr!du"erea unui anumit "!mp!rtament; ne ativa? prin inlaturarea unui stimul nepla"ut dupa pr!du"erea unui "!mp!rtament; astfel8 pedeapsa va du"e la s"aderea fre"ventei "!mp!rtamentului; Te!ria "!nstru"tivismului "! nitiv 4)ia et5 < dupa D!rina Salavastru

1'

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) expli"area invatarii inseamna des"rierea inteli entei "a f!rma parti"ulara a adaptarii 7i!l! i"e; de:v!ltarea inteli entei este ! adaptare din "e in "e mai "!mplexa la mediu8 "are presupune d!ua pr!"ese de 7a:a? asimilarea si a"!m!darea; stadiile de:v!ltarii "! nitive? 9 9 9 9 stadiul sen:!ri!m!t!r 429, ani5; stadiul pre!perati!nal 4,96 ani5; stadiul !peratiil!r "!n"rete 4693, ani5; stadiul !peratiil!r f!rmale 4dupa 3, ani5;

,. P&EDA&EA #. $oncept este a"tivitatea desfasurata de pr!fes!r in "adrul le"tiei8 spre a determina la elevi a"tivitatea de invatare 4Gri !ras5; "!nsta in a"tivitatile instru"tiv9edu"ative "!nduse de pr!fes!r8 in"lusiv "ele "are prives" f!rmarea "alitatil!r psi=i"e afe"tive8 v!litive8 "ara"teriale 4T!msa5; predarea a f!st "!nsideratC mult timp a"tivitatea d!minanta in invatamant8 insa a"um a""entul se pune pe fun"tia invatarii; a7!rdarea m!derna a predarii impli"a urmat!arele? 9 9 9 9 9 predarea nu se limitea:a la simpla transmitere de "un!stinte8 ea presupunand diri>area invatarii; indu"e un pr!"es real de invatare da"a ii m!tivea:a pe elevi sa parti"ipe in a"tivitate; are un "ara"ter intenti!nal8 pr! ramat8 !r ani:at; este un pr!"es 7a:at pe relatiile dintre pr!fes!r si elevi; este un pr!"es n!rmativ8 presupune "!nvertirea re ulil!r si prin"ipiil!r dida"ti"e in situatii pra"ti"e;

1-

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 9 este un pr!"es a"tiv9parti"ipativ8 avand in vedere impli"area elevil!r in pr!"esul dida"ti"; este un pr!"es se"vential si reversi7il8 in fun"tie de nivelurile de intele erea ale elevil!r; este in stransa le atura "u invatarea si evaluarea;

!. Modele !!! NUMAI PENTRU GRADUL II predarea p!ate fi anali:ata in fun"tie ( m!dele? $!dele "!mp!rtamentale permit pr!fes!rului un "!ntr!l marit asupra elevil!r; impli"a des"rierea "!mp!rtamentel!r in termeni de perf!rmanta; efi"ienta predarii este determinata prin spe"ifi"area "!mp!rtamentului final; $!dele "! nitiv9!perati!nale se "!n"entrea:a pe pr!"esele "! nitive pr!duse in timpul a"tivitatii de predare9invatare; se 7a:ea:a pe pr!"ese l! i"e desfasurate de elevi; impli"a "!nsiderarea predarii "a ! m!dalitate de de:v!ltare a "apa"itatii de re:!lvare de pr!7leme; $!dele 7a:ate pe pr! ramare au in vedere definirea "lara a !7ie"tivel!r8 pr!ie"tarea instrumentel!r de masura a reali:arii !7ie"tivel!r8 ela7!rarea strate iei si a "!ntinutului et"; !7ie"tivele sunt des"rise expli"it8 "!mp!rtamentul final se defineste !perati!nal8 pr! ramele sunt verifi"ate experimental; $!dele 7a:ate pe simulare f!l!ses" "a prin"ipiu anal! ia; m!dalitati dida"ti"e ale predarii? >!"ul dida"ti"8 dramati:area8 simularea pe "al"ulat!r sau in la7!rat!r; $!dele intera"ti!nale se 7a:ea:a pe relatia dintre pr!fes!r si elev; anali:ea:a "!muni"area dida"ti"a pe verti"ala si !ri:!ntala; se "entrea:a pe intera"tiunea intre "ara"teristi"ile parti"ulare ale pr!fes!rului "u "ele ale elevului; $!delul f!rmativ9persuasiv anali:ea:a fun"tia persuasiva a predarii; 11

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) !rientarea si indrumarea sistemi"a du"e la !7tinerea unr! re:ultate ri ur!s evaluate; 0. Stiluri de predare stilul de predare repre:inta a"ele "!mp!rtamente si "alitati pers!nale "!nstante "are apar in relatia "u "lasa; pr!fes!rii ar tre7ui sa intelea a pr!priile stiluri de predare8 pentru a deveni mai flexi7ili8 mai adaptati nev!il!r elevil!r; stilul dida"ti" are un "ara"ter pers!nal8 este uni" pentru fie"are pr!fes!r; resp!nsivitatea la "erinEele "!ntextului D"!lar 4dupC +ennett5? 9 9 stil f!rmal? a""ent pe atin erea unui nivel a"ademi" inalt; stil inf!rmal? a""ent aut!exprimare8 pla"erea de a invata8 a "reativitatii;

adaptat stiluril!r de FnvCEare ale elevil!r 4dupC $"Cart=N5? 9 9 9 stilul ima inativ? "entrat pe stimularea de:v!ltarii pers!nale; stilul analiti"? interesat de transmiterea "un!stintel!r intr9! maniera "at mai detaliata si mai us!r de inteles; stilul an"!rat in "!n"ret? "entrat de pr!du"tivitate si "!mpetenta; f!rmea:a deprinderile de "are v!r avea nev!ie elevii pentru a fi independenti e"!n!mi" in viata; 9 stilul dinami"? are in "entru fa"ilitarea aut!des"!peririi8 invatarea experientiala; adaptat stilulril!r de FnvCEare "entrate pe ! d!minantC sen:!rialC 4dupC S!liven5? 9 stilul vi:ual? pr!fes!rul f!l!seste in predare ima ini8 s"=eme8 rafi"e sau alte ilustrari; 9 stilul ver7al9auditiv? pr!fes!rul "iteste sau furni:ea:a in "ea mai mare parte a timpului expli"atii ver7ale; 9 stilul ta"til? p!rfes!rul re"ur e in predare la a"tivitati m!tri"e sau manuale ale elevil!r; 9 stilul Bineste:i"? pr!fes!rul an a>ea:a elevii in a"tiuni m!tri"e prin intermediul "ar!ra a"estia invata; 9 stilul intera"ti!nal? pr!fes!rul re"ur e la te=ni"i "e presupun intera"tiuni sau dis"utii in rup; 9 stilul individual? pr!fes!rul le pretinde elevil!r mem!rare8 pr!ie"te sau teme reali:ate individual; in fun"tie de relatia pr!fes!r9elev? 9 stilul aut!ritar? de"i:iile sunt luate d!ar de "atre pr!fes!r8 elevii lasa t!ata resp!nsa7ilitatea rupului in mainile pr!fes!rului;

1(

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 stilul laisse:9faire? pr!fes!rul nu ia ni"i! de"i:ie8 nu ii impli"a pe elevi in a"tivitate8 elevii sunt lasati li7eri; stilul dem!"rati"? pr!fes!rul !fera variante de lu"ru8 dar ii lasa pe elevi sa ! alea a pe "ea "are li se p!triveste l!r "el mai 7ine; in fun"tie de parti"ularitatile "!! nitive ale predarii? 9 9 stilul "!n"ret? !fera multe detalii8 a""ent pe exemple; stilul a7stra"t? utili:ea:a un lim7a> de spe"ialitate ri ur!s?

in fun"tie de m!dul de "!muni"are? 9 9 dire"tiv? interesat de !pinia elevil!r; n!ndire"tiv? "entrat pe urmarirea l! i"ii pr!prii invatarii de "atre fie"are elev; !!! NUMAI PENTRU GRADUL II

Strate*ii de predare

urmares" f!l!sirea "el!r mai ade"vate met!de si pr!"edee de predare8 "!relate "u mi>l!a"ele de invatamant m!derne8 alaturi de diverse f!rme de !r ani:ate m!derne; strate iile predarii se !"upa "u !r ani:area situatiil!r de invatare; "lasifi"are strate iil!r? 9 de transmitere a un!r re uli de tip al !ritmi" prin expunere8 dem!nstratie8 exer"itiu; 9 de "!m7inare a predarii exp!:itive "u invatarea euristi"a; ,I. S(&A(EGII DIDA$(I$E #. Deli+itari conceptuale 1strate*ii +etode si +iCloace de invata+ant4 meto$ologia pr!"esului de invatamant repre:inta "adrul te!reti" "are asi ura !rientarea pra"ti"a8 efi"ienta8 a m!dalitatil!r de reali:are a a"tivitatil!r de instruire8 prin intermediul met!del!r8 pr!"edeel!r si a mi>l!a"el!r dida"ti"e8 sel"tate si val!rifi"ate in "!nf!rmitate "u !7ie"tivele pr!puse; ! meto$a este ! "ale de urmat in a"tivitatea "!muna a edu"at!rului si edu"atului8 pentru indeplinirea !7ie"tivel!r edu"ati!nale; un !oce$eu dida"ti" este "!nstituit de !peratiile su7!rd!nate a"tiunii met!dei8 pr!puse in vedere efi"ienti:arii a"esteia pe par"ursul anumit!r se"vente ale le"tiei; mi4loacele $i$actice repre:inta instrumentele su7!rd!nate ppr!"edeel!r si met!dei pentru reali:are efi"ienta a sar"inil!r pr!puse; "lasifi"area met!del!r de invatamant? a7 meto$e $e !e$a!e0asimila!e

16

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 traditionale? expunerea8 "!nversatia8 dem!nstratia8 !7servarea8 lu"rul "u manualul8 exer"itiul; de data mai recenta? al !ritmi:area8 m!delarea8 pr!7lemati:area8 instruirea pr! ramata8 studiul de "a:8 met!de de simulare 4>!"urile8 invatarea pe simulat!r58 invatarea prin des"!perire; 9 de ultima generatie? 7rainst!rmin 8 )=illips (9(8 "u7ul8 m!:ai"ul8 met!da a"variului8 met!da SINE%G8 >!"urile de spar ere a =etii8 "!ntr!versa a"ademi"a8 dis"utia panel8 dia rama Venn8 >!"ul de r!l8 turul aleriei8 "!pa"ul "u er!ri8 met!da palariil!r andit!are8 sine"ti"a8 met!da piramidei8 fl!area de l!tus; b7 meto$e $e e#alua!e 9 9 traditionale? verifi"area !rala "ure"ta8 verifi"area s"risa8 verifi"area pra"ti"a; de data mai recenta? verifi"are prin teste d!"im!l! i"e8 verifi"are prin met!de alternative 4pr!ie"tul8 p!rt!f!liul8 aut!evaluarea5; !. Metode si tehnici +oderne de invata+ant !!! NUMAI PENTRU GRADUL II +rainst!rmin este utili:ata f!arte fre"vent de!are"e stimulea:a "reativitatea; pr!vine din 7rain 4"reier5 si st!rm 4furtuna5 si se tradu"e prin asalt de idei; p!rneste de la ideea "a in re:!lvarea unei pr!7leme8 amanarea evaluarii ideil!r emise si lipsa atitudinii "riti"e v!r diminua fa"t!rii in=i7it!ri si 7l!"a>ele ale sp!ntaneitatii in andire; etape? 9 se pre:inta rupului de exersare 4al"atuit din ,93, pers!ane5 ! pr!7lema de re:!lvat; se anunta re ulile met!dei 4"antitatea este "ea "are determina "alitatea s!lutiei8 "riti"a si aut!"riti"a tre7uie suspendate pe t!ata durata pr!punerii s!lutiil!r8 iar evaluarea s!lutiil!r date este amanata pentru ! alta etapa5; 9 9 9 etapa f!rmularii s!lutiil!r 4319-1 minute5 "are sunt inre istrate de "atre se"retarului rupului; etapa de asteptare in timpul "areia mai p!t fi f!rmulate eventuale idei; etapa evaluarii "riti"e in "are >uriul de"ide asupra "alitatii ideil!r pr!puse;

m!dul de expunere a ideil!r p!ate fi prin? expunere li7era8 exprimare pe rand8 prin 7iletele 4liderul stran e a"este idei la finalul exer"itiului5; SINE%G 4Sistemul Intera"tiv de N!tare pentru Efi"ienti:area %e"turii si a Gandirii5 este ! te=ni"a de pers!nali:are a le"turii si de de:v!ltare a andirii refle"tive; 1*

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) se "!nstituie in >urul unei le"turi pe 7a:a "areia elevul isi "!nstruieste pr!priul sistem "! nitiv; etape? 9 9 se "!muni"a elevil!r su7ie"tul le"turii "e urmea:a a fi studiata8 iar a"estia n!tea:a individual pe fise "e stiu despre a"el su7ie"t; se distri7uie textul8 "erandu9li9se sa mar"=e:e pe mar inea fie"arui para raf8 prin sim7!luri8 astfel? O 9 da"a "eea "e stiu de>a se "!nfirma8 W 9 da"a a"eastea "!ntra:i" "eea "e stiau8 X 9 da"a ele !fera idei n!i8 R < da"a au nelamuriri; 9 se reiau listele finale si8 prin "!la7!rarea intre elevi8 se tra "!n"lu:iile finale; .is=7!Sl 4te=ni"a a"variului5 numele pr!vine de la m!dul de dispunere a parti"ipantil!r in spatiul de de:7atere 4in d!ua "er"uri "!n"entri"e8 "el din interi!r fiind asemanat "u un a"variu; etape? 9 9 parti"ipantil!r li se pre:inta pr!7lemati"a "e urmea:a a fi a7!rdata8 fie"are s"=itandu9si niste raspunsuri de prin"ipiu pe "are urmea:a sa le sustina; se "!nstituie d!ua rupuri de parti"ipanti 4"ele d!ua "er"uri "!n"entri"e5 prin li7era ale ere a l!"uril!r pe s"aunele dispuse in a"easta f!rmatie; sar"ina "el!r din interi!r este sa de:7ata primii pr!7lema "u v!"e tare8 "eilalti avand r!lul de !7servat!ri; 9 9 9 li se "!muni"a re ula de urmat pe timpul de:7aterii? sustinerea unei idei8 a"!rdul sau de:a"!rdul "u un alt v!r7it!r tre7uie t!ate ar umentate; urmea:a de:7aterea de *932 minute in "are rupul din interi!r v!r7este8 iar "el din exteri!r inre istrea:a !piniile; se inversea:a r!lurile pentru alte *932 minute; din de:7aterea reali:ata tre7uie sa re:ulte a"=i:itii in plan inf!rmati!nal si atitudinal; $!:ai"ul 4>i saS5 are in vedere ! anumita dinami"a a rupuril!r; fie"are elev are ran ul de expert intr9! anumita pr!7lema8 a"est lu"ru avand avanta>ul stimularii si resp!nsa7ili:arii elevil!r mai timi:i; etape? 9 dupa "e se imparte textul "e urmea:a a fi studiat in parti8 pr!fes!rul f!rmea:a rupuri "!!perative initiale; se distri7uie fie"arui rup ! parte a materialului8 ei avand sar"ina de a deveni experti in aspe"tul pr!pus;

1/

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 rupurile de ref!rmea:a8 de data a"easta avand "ate un meme7ru din rupurile initiale; in a"este n!i rupuri8 fie"are elev8 expert in partea sa de le"tie8 tre7uie sa ! pre:inte "el!rlati; elevii invata astfel t!ata le"tia unul de la altul; 9 "!n"lu:ii finale exprimate fr!ntal8 "u t!ata "lasa; C!ntr!versa "reativa pre:inta un m!d de a f!l!si atat avanta>ele te=ni"ii traditi!nale de de:7atere8 "at si pr!pierea de situatiile reale pe "are intalnim in viata8 prin f!l!sirea in finalul met!dei a te=ni"il!r de "!mpr!mis; etape? 9 9 9 9 9 pr!7lemati"a este pr!pusa de "atre instru"t!r; "ursantii sunt rupati "ate d!i pentru in literatura de spe"ialitate8 urmarind perspe"tivele pr! si "!ntra; e"=ipele se intalnes" pe p!:itii "!ntradi"t!rii8 de:7atand "u ar umente pr! sau "!ntra; e"=ipele isi inversea:a r!lurile8 in"er"and sa sustina pun"tul !pus de vedere; e"=ipele isi a7and!nea:a r!lul de av!"at si tre7uie sa al"atuias"a in s"ris un rap!rt "are sa se 7a:e:e pe "!mpr!mis; 0. >or+e de or*ani9are a procesului de invata+ant 1/rontal *rupal si individual4 a"tivitati fr!ntale? le"tia8 seminarul8 a"tivitatea de la7!rat!r8 vi:ita8 ex"ursi8 vi:i!narea de spe"ta"!le; a"tivitati de rup? meditatii "u s"!p de re"uperare8 "er"ul de elevi8 intalniri "u spe"ialisti8 "!n"ursuri8 sesiuni de "!muni"ari si referate8 reda"tarea revistel!r s"!lare8 de:7ateri pe teme de spe"ialitate8 serate literare; a"tivitati individuale? mun"a independenta8 studiul individual8 efe"tuarea temel!r pentru a"asa8 ela7!rarea de "!mpuneri si alte lu"rari s"rise si pra"ti"e8 le"tura suplimentara8 studiul in 7i7li!te"i8 int!"mirea referatel!r8 pre atirea si sustinerea un!r "!muni"ari8 pre atirea pentru examen; ?. Instruirea asistata de calculator !!! NUMAI PENTRU GRADUL II rev!lutia ten!l! i"a p!ate fi val!rifi"ata "u su""es in "!ntextul edu"ati!nal; exista ' m!dalitati de adaptare inf!rmati"e? 9 intr!du"erea "ursuril!r de initiereA f!rmare in f!rmati"a; (2 a "urri"ulumului la p!si7ilitatile !ferite de sistemele

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 utili:area v!lumului mare de inf!rmatii !7tinute pe a"easta "ale; val!rifi"area "ala"ulat!rului nu numai "a mi>l!" dida"ti"8 "i si "a strate ie de pr!ie"tare si desfasurare a a"tivitatii; relevante in a"est sens sunt? s!fturile edu"ati!nale8 e9learnin et";

;. Interactiunea o2iective-continuturi-strate*ii in instruirea scolara relatia dintre !7ie"tive8 "!ntinuturi si strate ii de parti"ulari:ea:a in fun"tie de mai multi fa"t!ri; pr!ie"tarea !ri"arui demers dida"ti" impune ade"varea "!erentei intre !7ie"tivele urmarite si "!ntinuturile "e urme:a a fi asimilate; in fun"tie de finalitatile urmarite8 se sele"tea:a si "ele mai ade"vate "!ntinuturi si strate ii pentru reali:area !ptima a intentiil!r pr!puse; ! "!nditie a7s!lut ne"esara reali:arii unei "!m7inari !ptime a !7ie"tivel!r8 "!ntinuturil!r si strate iil!r este ! 7una "un!astere a prin"ipalel!r "!mp!nente ale sistemului de instruire; ale erea "!ntinuturil!r in fun"tie de !7e"tive p!ate fi anali:ata din mai multe perspe"tive? 9 9 9 9 radul de n!utate pentru elevi; "ara"terul "!n"ret sau a7stra"t al "!ntinuturil!rl "!relarea intradis"iplinara; a""esi7ilitatea "!ntinuturil!r;

! strate ie este in a"!rd "u !7ie"tivele si "!ntinuturile pr!puse da"a ea du"e la efi"ienti:area asimilarii inf!rmatiil!r8 in a"elasi timp avand in vedere si latura f!rmativ9edu"ativa de de:v!ltare a pers!nalitatii elevului si de stimulare a "!mp!nentel!r v!litiv9"ara"teriale; ,II. $OM%'I$A&EA DIDA$(I$A #. Ele+ente particularitati tipuri comu"ica!ea e$ucatio"ala sau peda ! i"a este "ea "are mi>l!"este reali:area fen!menului edu"ati!nal in ansam7lul sau8 indiferent de "!ntinuturile8 nivelurile8 f!rmele sau partenerii impli"ati; comu"ica!ea $i$actica este ! f!rma parti"ulara a "!muni"arii edu"ati!nale8 !7li at!rie in ve=i"ularea un!r "!ntinuturi determinate8 spe"ifi"e unui a"t de invatare sistemati"a; ca!acte!isticile "!muni"arii dida"ti"e? 9 vi:ea:a in m!d pri!ritar intele erea "el!r transmise; (3

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 9 9 9 presupune ! !r ani:area dida"ti"a a inf!rmatiil!r; pr!fes!rul are un r! a"tiv8 a"ti!nand "a un filtru "e sele"ti!nea:a8 !r ani:ea:a8 pers!nali:ea:a "!ntinuturile stiintifi"e; "!m7ina "ele d!ua f!rme8 !rala si s"risa8 avand diverse parti"ularitati de tin de ritm8 de f!rma 4a""entuarea dimensiunii paraver7ale5 si de "!ntinut; presupune animarea sele"tiva a partenerului; este rituali:ata 4Nu v!r7i neintre7at8 Ridi"a9te in pi"i!are "and raspun:i5;

ti u!i de "!muni"are? 9 9 9 9 "!muni"area intrapers!nala < pers!ana p!arta un dial! limpe:i anumite lu"ruri8 situatii8 relatii; "!muni"area interpers!nala < "ea mai raspandita; "!muni"area de rup < ! f!rma a "!muni"arii interpers!nale in "are numarul emitat!ril!r sau a re"ept!ril!r p!ate diferi; tipi"a este "!muni"area in rupul mi"; "!muni"area pu7li"a < emitat!rul este uni"8 iar re"ept!rul se "!nstituie dintr9un audit!riu mai lar ; ai"i intra prele erile universitare8 dis"ursul ele"t!ral8 "!muni"arile stiintifi"e; 9 "!muni"area de masa < sunt identifi"ate eneri" prin termenul de mass9media si are un impa"t "!nsidera7il asupra unui numar f!arte lar de audit!ri; !. Modele ale co+unicarii !!! NUMAI PENTRU GRADUL II $!delul matemati" este un m!del liniar "are priveste "!muni"area intr9un m!d me"ani"ist; s"=ema "!muni"arii in"lude urmat!arele "!mp!nente? sursa de inf!rmare8 transmitat!r8 "anal8 re"ept!r8 destinatie8 sursa de : !m!t; $!delul psi=!s!"i!l! i" este ilustrat de S"!ala de la )al! Alt! si su7linia:a faptul "a esenta "!muni"arii "!nsta in pr!"ese relati!nale si intera"ti!nale8 iar !ri"e "!mp!rtament are ! val!are "!muni"ativa; prin"ipii? 9 9 9 "!muni"area este inevita7ila; "!muni"area este un pr!"es "!ntinuu; "!muni"area este ireversi7ila 4!data pr!dusa8 nu mai p!ate fi anulata5; "u sine pentru a9si

0. 3ariere in co+unicarea didactica !!! NUMAI PENTRU DEFINITIVAT 7l!"a>e determinate de "ara"teristi"ile pers!anei? (,

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 9 "entrarea individului pe sine insusi; defi"iente fi:i"e8 sen:!riale8 !7!seala8 surmena>ul; nein"rederea in "eilalti;

7l!"a>e determinate de relatiile s!"ial9val!ri"e existente intre parti"ipantii la relatia de "!muni"are dida"ti"a; 7l!"a>e determinate de "analele de transmisie < : !m!tul de interferenta; lipsa de "!ns!nanta intre "!muni"area ver7ala si "ea n!nver7ala; f!l!sirea neade"vata a paralim7a>ului; ?. Gestionarea con/lictelor si prevenirea violentei in scoala !!! NUMAI PENTRU GRADUL II prevenirea vi!lentei in s"!ala se p!ate reali:a in trei m!duri? 9 9 preventie !ima!a? de:v!ltarea unei atitudini p!:itive fata de fie"are elev8 exprimarea in"rederii in "apa"itatea lui de a reusi; preventie secu"$a!a? s"!ala repre:inta un p!st de !7servatie privile iat al de:v!ltarii "!pilului; pr!fes!rul8 !7servand "u atenti elevul8 p!ate lua masuri de pr!te"tie si a>ut!r "are sa vi:e:e inlaturarea "au:el!r a7u:uril!r; 9 preventie te!tia!a? are in vedere spri>inul dire"t adus elevil!r "are manifesta "!mp!rtamente vi!lente8 impiedi"and "r!ni"i:area tul7uraril!r le ate de vi!lenta; pentru a fa"e fata unui "!nfli"t8 se re"!manda urmat!arele strate ii? 9 9 9 9 $e e#ita!e? pr!fes!rul i n!ra m!mentan "ri:a "reata si "!ntinua "ursul "a si "um nimi" nu s9ar fi intamplat; $e ute!e 6$e coe!citie7 "and pr!fes!rul re"ur e la puterea sa si la "!nstran ere; $e com !omis? pr!fes!rul re"ur e la "!n"esii pentru a fa"e fata situatiei; $e !e&ol#a!e "egociata? presupune respe"tul mutual8 an a>area re"ipr!"a; ,III. E)AL%A&EA S$OLA&A #. De/inire etape /unctii /or+e strate*ii si +etode 1traditionale si co+ple+entare4 evaluarea tre7uie "!n"eputa nu numai "a un "!ntr!l al "un!stintel!r8 "i "a ! "ale de perfe"ti!nare; evaluarea s"!lara este !ocesul !i" ca!e se $elimitea&a. se obti" i"/o!matii utile. e!mita"$ lua!ea u"o! $eci&ii ulte!ioa!e; eta e ale evaluarii 4!peratii5? ('

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 9 masurarea? sta7ilirea unei relatii fun"ti!nale intre ! serie de sim7!luri si un ansam7lu de fen!mene8 "!f!rm un!r "ara"teristi"i !7serva7ile; aprecierea? emiterea unei >ude"ati de val!are asupra re:ultatului unei masurari8 pe 7a:a unui "riteriu de val!ri:are; deci'ia? ansam7lu de "!n"lu:ii desprinse din apre"iere si ad!ptarea un!r masuri ameli!rative de !ptimi:are a pr!"esului dida"ti"; /u"ctiile e#alua!ii5 9 9 9 9 9 9 de "!nstatare A dia n!:a a re:ultatel!r unei a"tivitati dida"ti"e; de inf!rmare a s!"ietatii privind stadiul pre atirii p!pulatiei s"!lare; de pr! n!sti"are a nev!il!r si disp!ni7ilitatil!r viit!are ale elevil!r sau ale institutiil!r de invatamant; de sele"tie a elevil!r prin 7urse8 premii et"; de re lare si aut!re lare a pr!"esului de invatamant; m!tivati!nala? de stimulare a ef!rturil!r de invatare;

st!ategii $e e#alua!e5 9 9 in fun"tie de "antitatea de inf!rmatie evaluata? evaluare partiala8 evaluare l!7ala; in fun"tie de perspe"tiva temp!rala? initiala8 pe parcursul desfasurarii prorpiu'ise a programului 4"u variantele? evaluare "!ntinua sau f!rmativa si evaluare sumativa sau "umulativa58 finala; 9 in fun"tie de f!rma in "are se exprima elevul? !rala8 s"risa si pra"ti"a; meto$e $e e#alua!e5 9 9 traditi!nale? pr!7e !rale8 pr!7e srise8 pr!7e pra"ti"e8 testul d!"im!l! i"; alternative si "!mplementare? p!rt!f!liul8 pr!ie"tul8 investi atia8 aut!evaluarea;

=== detalii despre metodele traditionala si alternative de evaluare in ?!regatirea psihopedagogica-, coord. Dan !otolea s.a., 1ditura !olirom, <@@A, p.%%;2 !. Ela2orarea pro2ei de evaluare eta e5 9 9 9 9 9 pre"i:area !7ie"tivel!r si reali:are unei "!n"!rdante intre ele si "!ntinuturi; d!"umentarea stiintifi"a sele"ti!nara pr!7lemel!r repre:entative pentru intrea a materie; ale area tipului de pr!7a evaluativa; ale erea sistemului de n!tare 4n!te8 "ailifi"ative8 admisArespins5; (-

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 f!rmularea itemil!r sau a intre7aril!r; sta7ilirea "riteriului de n!tare8 a 7aremel!r;

0. >actori pertur2atori 5 erori de evaluarea scolara !!! NUMAI PENTRU GRADUL II e/ectul <2alo> < "!nsta in extinderea un!r "alitati se"ventiale la intre a "!nduita elevului; e/ectul <P?gmalio" < apre"ierea re:ultatel!r unui elev este influentata de parerea fixa a pr!fes!rului despre "apa"itatile eleului; ecuatia e!so"ala a e#aluato!ului? < < fie"are "adru dida"ti" isi pastrea:a "riterii pr!prii de apre"iere; astfel8 unii sunt mai ener!si8 altii apre"ia:a !ri inalitatea s!lutiil!r et";

e/ectul $e co"t!ast? 9 9 apare prin a""entuarea a d!ua insusiri "!ntrastante "are survin imdediat in timp si spatiu; ! te:a medi!"ra dupa una sl7a pare 7una; e/ectul $e o!$i"e5 < < pe par"ursul "!re"tarii lu"raril!r pr!fes!rul devine din "e in "e mai exi ent; ex"eptie de la re ula fa"e prima lu"rare "are este rap!rtata d!ar la 7aremul de "!re"tare; e!oa!ea logica < a7aterea de la !7ie"tivele si parametrii initiali la altii se"undari8 "um ar fi !ntiin"i!:itatea8 ef!rtul8 a"uratetea lu"rarii et" ; e/ectul $e simila!itate < tendinta pr!fes!rului de a9si "!re"ta elevii prin rap!rtare la pr!pria pers!ana; e/ectul te"$i"tei ce"t!ale? 9 9 pr!fes!rul "auta sa evite extremele s"alei de n!tare din d!rinta de a nu resi sau a nu depre"ia elevii; se manifesta mai ales la pr!fes!rii in"epat!ri;

,I). P&OIE$(A&EA A$(I)I(A(II DIDA$(I$E #. $oncept niveluri e.i*ente avantaCe si li+ite este u" $eme!s $e a"tici a!e a obiecti#elo!. co"ti"utu!ilo!. st!ategiilo! si i"st!ume"telo! $e e#alua!e si a !elatiilo! $i"t!e acestea. i" co"te1tul u"ui mo$ $e o!ga"i&a!e a acti#itatii; tipuri de pr!ie"tare? (1

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 globala? are in vedere ! peri!ada mai mare de instruire8 "!n"reti:andu9se in ela7!rarea planuril!r de invatamant si a pr! ramel!r s"!lare; esalo"ata? are "a referinta peri!ada mai mi"i de timp8 de la anul s"!lar la ! le"tie; "i#elu!i ale pr!ie"tarii? 9 9 9 pr!ie"tarea a"tivitatii anuale si semestriale 4planifi"area "alendaristi"a5; pr!ie"tarea unitatii de invatare; pr!ie"tarea le"tiei;

=== informatii privind continutul fiecarui nivel de proiectare in !sihopedagogie, coord.C. Cucos, 1ditura !olirom, <@@A2 m!delul "urri"ular al pr!ie"tarii peda ! i"e pre:inta urmat!arele e1ige"te. a#a"ta4e si limite? 9 9 9 9 este ce"t!at e obiecti#e8 nu pe "!ntinuturi8 pr!punand a"tiuni spe"ifi"e pr!"esului "!mplex de predare9invatare9evaluare; este reali:at in spiritul unui i"#atama"t /o!mati#8 nu inf!rmativ8 7a:at pe val!rifi"area p!tentialului de instruireA aut!instruire al fie"arui elev; intre t!ate elementele a"tivitatii dida"ti"e se sta7iles" rap!rturi de i"te!$e e"$e"ta; asi ura e"=ili7rul intre !egati!ea $e s ecialitate a !o/eso!ilo! si !egati!ea si2o e$agogica3 !. )ariante de redactare a proiectelor de activitate didactica stru"tura unui pr!ie"t de le"tie? 9 "apul pr!ie"tului? data8 "lasa8 aria "urri"ulara8 dis"iplina8 unitatea de invatare8 su7ie"tul le"tiei8 tipul8 !7ie"tivul fundamental8 !7ie"tive !perati!nale8 met!de si pr!"edee8 mi>l!a"e de invatamant8 material 7i7li! rafi"; 9 desfasurarea le"tiei !r ani:ata in maniera ta7elara "u? se"ventele8 le"tiei8 !7ie"tive !perati!nale8 "!ntinutul instru"tiv9edu"ativ8 strate ii dida"ti"e8 evaluarea re:ultatel!r; ,). S%$$ES%L SI I'S%$$ES%L S$OLA& #. $au9e si /or+e de +ani/estare su""esul sau insu""esul s"!lar releva radul de ade"vare A inade"vare dintre nivelul de:v!ltarii psi=!fi:i"e a elevului si s!li"itatile externe ale s"!lii; ((

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) cau&ele insu""esului s"!lar? 9 9 9 9 9 fa"t!rii +iologici? starea de sanatate8 defi"iente8 fun"tiile "reierului8 iri area san uina a a"estuia8 rapiditatea f!rmarii reflexel!r "!nditi!nate et"; fa"t!rii psihologici? pr!"esele psi=i"e 4"! nitive8 afe"tive8 v!litive58 trasaturile de pers!nalitate8 anxietatea8 =iperem!tivitatea8 infantilismul8 nevr!:e de ese"8 apatia; fa"t!ri pedagogici? stilul edu"ati!nal8 asteptarile pr!fes!rului fata de re:ultatele elevului8 "alitatea a"tului dida"ti"8 "limatul s!"i!9afe"tiv al "lasei; fa"t!rii socio-culturali din familie si "!munitate? spri>inul familiei8 !r ani:area familiala8 ne li>area sau a7u:ul asupra "!pilului8 "!nfli"tele intrafamiliale; fa"t!rii stresanti de diverse feluri? : !m!t8 p!luare8 iluminare pr!asta8 fri 8 su7nutritie8 supras!li"itare8 utili:are neade"vata a timpului8 s!mn insufi"ient; /o!me $e ma"i/esta!e5 9 ese"ul cognitiv? n!te mi"i8 "arente in asimilarea "!ntinuturil!r8 ritmuri neade"vate de reali:are a un!r sar"ini8 imp!si7ilitatea depasirii anumit!r pra uri ale invatarii8 ramanerea in urma la invatatura8 "!ri enta8 nepr!m!varea exmenel!r8 repetentia8 medi!"ritatea elevil!r "u p!si7ilitati intele"tuale8 a7senteismul8 a7and!nul s"!lar; 9 ese"ul necognitiv? inadaptare a elevului la re imul de a"tivitate al institutiei8 manifestari "!mp!rtamentale ne"!respun:at!are8 min"iuna8 vi!lenta ver7ala8 7rus"area "!le il!r8 radul inalt de intensitate a raspunsului em!ti!nal la ! situatie8 =ipersensi7ilitatea8 imp!litetea8 "!piatul8 fumatul8 fu a de la s"!ala8 furtul8 va a7!nda>ul8 "!nsumul de al"!!l8 pr!stitutia8 exmatri"ularea8 sui"idul; !. Strate*ii de a2ordare psihopeda*o*ica a di/icultatilor in invatarea scolara aparitia difi"ultatil!r de invatare la "!pii se dat!rea:a in mare parte diferentel!r intre elevi privind m!dul de a"=i:itie a "un!stintel!r si de de:v!ltare "! nitiva; elevii sunt diferiti din pun"t de vedere al a7ilitatil!r8 ritmuril!r si stiluiril!r de invatare; strate ia "ea mai efi"ienta de a7!rdare a difi"ultatil!r de invatare este i"$i#i$uali&a!ea !ocesului $i$actic3 tipuri de individuali:are? 9 /o!ma!ea g!u u!ilo! mici $e i"#ata!e ? servi"iul de a"!mpaniere 4a>ut!rul dat intre elevi58 elevii tut!ri 4intalniri peri!di"e intre elevii 7uni "u "el sla7i5 si tut!rii v!luntari 4spri>inul a"!rdat de parinti8 pr!fes!ri pensi!nari elevil!r "u difi"ultati5; 9 9 mo$i/ica!i si a$a ta!i ale sa!ci"ilo! $i$actice3 /olosi!ea mate!ialului $i$actic multise"&o!ial; (6

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 9 utili&a!ea calculato!ului 4!fera un teren de exersare atra"tiv si inedit5; i"te!#et"ii com leme"ta!e $i/e!ite 4de tip l! !pedi"8 medi"al8 "!nsiliere s"!lara8 terapie psi=!l! i"a5; a$a ta!ea cu!!icula!a 4a "!ntinuturil!r8 !7ie"tivel!r8 a "!nditiil!r de reali:are a sar"inil!r s"!lare5; 0. Pro*ra+e de interventie personali9ata s"!lari:area "!piil!r "u difi"ultati de invatare se p!ate reali:a in s"!li !7isnuite sau in s"!li spe"iale; tendinta este "a interventiile de re"uperare sa se reali:e:e i" scolile obis"uite3 unii "!pii "u difi"ultati in invatare fa" fata in "lasa !7isnuita da"a pr!fes!rii utili:ea:a met!de pre atite "u ri>a si da"a se asi ura )r! rame de interventie pers!nali:ata; a"estea din urma se ela7!rea:a i" colabo!a!ea !o/eso!ului cu !o/esio"isti ca!e s !i4i"a !ocesul $i$actic 4"!nsilier psi=!peda ! 8 "adru dida"ti" de spri>in8 pr!fes!r itinerant8 pr!fes!r "!nsultant et"5; reali:area )r! ramel!r de interventie pers!nali:ata se fa"e p!rnind de la ! i"clu&i#3 Pla"ul $e i"te!#e"tie e!so"ali&at 9 este un text9 rila 7ine "!mpletat de "are se serves" t!ti "ei "are isi !rientea:a interventiile asupra "!pilului; a"esta este de !7i"ei instrumentul pr!fes!rului spe"iali:at; 9 "uprinde? !7ie"tivele pe termen s"urt urmarite pentru "!pil strate iile de predare utili:ate8 termenele de evaluare a planului individual8 "riteriile de su""es siAsau renuntare la plan8 re:ultatele !7tinute; a"!l! unde exista "adre dida"ti"e de spri>in8 a"estea sunt resp!nsa7ile de int!"mirea si reali:area pr! ramel!r de interventie pers!nali:ata pentru fie"are elev8 dar pr!fes!rii sunt parteneri in a"est demers psi=!peda ! i"8 ei avand pr!priile !7ie"tive de urmarit; e$agogie $esc2isa. ce"t!ata e "e#oile e$ucatio"ale ale ele#ului. ba&ata e u" cu!!iculum /le1ibil si

,)I. MA'AGEME'(%L $LASEI DE ELE)I !!! NUMAI PENTRU DEFINITIVAT #. $oncept +odele /unctii strate*ii de interventie (*

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) mana ementul "lasei de elevi este un d!meniu de "er"etare in stiintele edu"atiei "are studia:a atat perspe"tivele te!reti"e de a7!rdare a "lasei de elevi8 "at si stru"turile pra"ti"e ale a"esteia8 in s"!pul fa"ilitarii interventiil!r "adrel!r dida"ti"e in situatiile edu"ati!nale "!n"rete; !olu!ile ma"age!iale ale ca$!ului $i$actic? de planifi"are8 !r ani:are8 "!muni"are8 "!ndu"ere8 "!!rd!nare8 indrumare8 m!tivare8 "!nsiliere8 "!ntr!l8 evaluare; stilu!i ma"age!iale? 9 9 9 9 mana erul dele at!r? luarea de"i:iil!r si reali:area sar"inil!r sunt dele ate "lasei; mana erul pati"ipativ? urmarirea s"!puril!r se reali:ea:a prin "!9parti"iparea pr!fes!rului si a "lasei; mana erul persuasiv? luarea de"i:iil!r este suprave =eata indeapr!ape de "atre pr!fes!r; mana erul aut!ritar? pr!fes!rul isi asuma intrea a resp!nsa7ilitate in urmarirea s"!puril!r si luarea de"i:iil!r; st!ategiile $e i"te!#e"tie in mana ementul "lasei se impart in urmat!arele "ate !rii? 9 9 9 9 9 mana ementul spatiului si al timpului edu"ati!nal; mana ementul "limatului edu"ati!nal; mane ementul mi"r!"!munitatii de invatare; mana ementul situatiil!r de "ri:a edu"ati!nala; mana ementul strate iil!r instru"ti!nale;

!. Metode si tehnici de cunoastere si caracteri9are psihopeda*o*ica a elevilor $et!da !7servatiei "!nsta in urmarirea atenta si sistemati"a a "!mp!rtamentului unei pers!ane "u s"!pul de a sesi:a aspe"tele sale "ara"teristi"e; !7sevatiile tre7uie sa se reali:e:e in "!nditii "at mai variate si sa fie f!arte numer!ase; in !ri"e !7servatie tre7uie sa n!tam "at mai exa"t faptele8 separandu9le de eventualele interpretari;

C!nv!r7irea

(/

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) este ! "!nversatie intre d!ua pers!ane8 desfasurata dupa anumite re uli met!d!l! i"e8 prin "are se urmareste !7tinerea de inf!rmatii "u privire la ! pers!ana8 in le atura "u ! tema fixata anteri!r; veridi"itatea si autenti"itatea datel!r !7tinute depind de? 9 9 9 9 9 C=esti!narul este un set de intre7ari8 7ine !r ani:ate si stru"turate pentru a !7tine date "at mai exa"te "u privire la ! pers!ana sau rup8 si ale "ar!r raspunsuri sunt "!nsemnate in s"ris; avanta>ul "=esti!narului este a"ela "a val!ri:ea:a intr!spe"tia8 masurand atitudini8 per"eptii8 em!tii su7ie"tive; limita "=esti!narului ramane tendinta de fatada "are determina pe su7ie"ti sa isi as"unda sentimentele; $et!da 7i! rafi"a sau anamne:a "!nsta in anali:a datel!r privind tre"utul unei pers!ane si a m!dului ei a"tual de existenta; se p!ate reali:a prin? anali:a un!r d!"umente8 anali:a pr!dusel!r a"tivitatii8 anali:a "ursului vietii8 des"rierea unei :ile de mun"a et"; .isa de "ara"teri:are psi=!peda ! i"a este un instrument pra"ti" "are permite inre istrarea si sitemati:area inf!rmatiil!r privind pers!nalitatea unui elev? este un auxiliar al diri intelui in !r ani:area a"tivitatii de "un!astere a elevului? exemplu de fisa psi=!peda ! i"a 4C!rnel Yavarneanu5 I# II# Date e!so"ale < nume si prenume8 data si l!"ul nasterii8 d!mi"iliul8 s"!ala urmata in pre:ent8 s"!li urmate anteri!r; Me$iul /amilial < numele si pr!fesia parintil!r8 relatiile dintre parinti8 nivelul de edu"atie8 frati8 sur!ri8 alte pers!ane "are l!"uies" imreuna "u familia8 "!nditii de l!"uit8 nivelul "ultural al parintil!r8 situatia materiala8 influente extrafamiliale III# Sta!ea $e sa"atate < ante"endente ereditare8 ante"edente pers!nale8 starea eneral a sanatatii "asti area in"rederii elevil!r; mentinerea permanenta a interesului in timpul "!nv!r7irii8 prin apr!7area relataril!r8 evitarea atitudinii "riti"e; sin"eritatea raspunsuril!r; intre7arile adresate 4sa nu fie su estive8 sa nu indu"a raspunsul asteptat5; reali:area unui "limat destins pentru evitarea em!tivitatii;

62

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) IV# Re&ultate scola!e si !eocu a!i ale ele#ului < mediile enerale din ultimii ani8 !7ie"tele la "are a !7tinut n!tele "ele mai 7uneAsla7e8 su""ese de!se7ite8 pre!"upari in afara s"!lii8 fa"t!ri expli"ativi ai reusiteiAnereusitei s"!lare; V# Date asu !a st!uctu!ii si2ologice < aptitudini "i "apa"itati intele"tuale 4atentie8 inteli enta8 "apa"itatea de mem!rare8 lim7a>ul8 "reativitatea58 trasaturi de "ara"ter 4sar uinta8 !r ani:area efi"ienta a studiului8 dis"iplina in "lasa8 "!le ialitatea8 m!destie58 trasaturi de temperament 4extravertit sau intr!vertit8 ener i"8 em!tiv8 sentimental8 re"e8 a"tiv5 VI# Ca!acte!i&a!e si"tetica < nivelul pre atirii s"!lare8 nivelul inteli entei8 aptitudini sau interese spe"iale8 trasaturi de "ara"ter mai pre nante8 parti"ularitati temperamentale d!minante8 !rientare s"!lara si pr!fesi!nala8 re"!mandari de !rdin peda ! i"5# 0. Studiul relatiilor interpersonale din clasa de elevi. Mana*e+entul +icro*rupurilor educationale rupul s"!lar este un "!le"tiv reunit "u s"!pul de a desfasura ! a"itivitate edu"ati!nala; rupuli s"!lar sunt? coe&iu"ea 4unitatea dintre mem7ri58 $i"amica

"ara"teristi"ile

4transf!rmarile "are au l!"58 si"talitatea 4elementele spe"ifi"e rupului5; "lasa de elevi indeplineste de serie de fun"tii? 9 9 9 9 9 $e i"teg!a!e sociala? "a raspuns la nev!ile fundamentale de apartenenta8 re"un!astere8 afirmare8 statut; $e !egleme"ta!e a !elatiilo! $i" i"te!io!ul g!u ului? tendinta de mentine "!e:iunea; $e $i/e!e"tie!e si !egla!e? "!re"te:e aut!per"eptiile; $e secu!itatea pers!nalitatii; $e !o$ucato! $e i$ei? "lasa este un mediu pr!pi"e "reativitatii prin intemediul "!nfli"tel!r s!"i!9"! nitive; in "adrul upului s"!lar exista mai multe n!rme "are p!t fi? 9 9 "o!me e1 licite? "un!s"ute si "lar exprimate si au r!l de re lementare a a"tivitatii s"!lare; "o!me im licite? sunt as"unse8 se "!nstruies" in "adrul rupului si sunt pr!duse de viata in "!mun; si2ologica? de "!nf!rt psi=i"8 un mediu de manifestare a rupul este ! ! linda "are il a>uta pe elev sa9si

63

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) atun"i "and se ""!nstituie un "!le"tiv de elevi8 se "!nstruieste ! "!munitate edu"ati!nala rpin ef!rturile elevil!r si ale pr!fes!ril!r; ,)I. MA'AGEME'(%L I'S(I(%(IEI S$OLA&E !!! NUMAI PENTRU GRADUL II #. >unda+ente teoretico-+etodolo*ice mana ementul edu"ati!nal este u" sistem $e co"ce te. meto$e. i"t!ume"te $e o!ie"ta!e. co"$uce!e si coo!$o"a!e. utili&at i" !eali&a!ea obiecti#elo! e$ucatiei. la "i#elul e!/o!ma"telo! aste tate3 a"esta inte rea:a si adaptea:a date din? e"!n!mie8 s!"i!l! ie8 psi=!s!"i!l! ie8 p!lit!l! ie; un mana er al institutiei s"!lare tre7uie sa ai7a abilitati $e a luc!a cu? 9 9 9 i$eile 4pr! ramele de studii8 strate iile de a"tiune8 perspe"tiva s"!lii5; oame"ii 4m!tivarea8 dele area aut!ritatii8 stimularea8 f!rmarea8 evaluarea pers!nalului dida"ti"5; !esu!sele 4pr!"urare8 adaptare8 fun"ti!nare8 perfe"ti!nare5; "ara"terististi"i ale mana ementului institutiil!r s"!lare? 9 9 9 9 se !"upa de st!ategiile $e /u"ctio"a!e !ptima a sistemului edu"ati!nal si pr!"esului de invatamant; utili:ea:a !ptim !esu!sele umane8 temp!rale8 materiale8 inf!rmati!nale8 e"!n!mi"e; se 7a:ea:a pe parti"iparea un!r /acto!i ca!e ti" $e scoala. comu"itate sau $e sistemul social3 im7ina aspe"tul teo!etic cu cel !actic;

!. Stiluri de conducere exista mai multe "riterii de "lasifi"are a stilului de "!ndu"ere; "el mai "un!s"ut? 9 9 9 ti ul auto!ita!3 ti ul $emoc!atic * a!tici ati#3 ti ul laisse&0/ai!e 4permisiv8 indiferent5;

dupa "riteriul !7ie"tivului urmarit? 9 9 stilul ce"t!at $e sa!ci"a 4re"un!aste perf!rmantele su7!rd!natil!r5 stilul ce"t!at e !elatiile uma"e 4a""entuea:a r!lul m!tivatiei8 a impli"arii8 a an a>arii in sar"ina a su7!rd!natil!r5; 6,

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) dupa "riteriul lui Rensis %iBert? 9 9 9 9 stilul auto!ita!0e1 loatato! 4"!ndu"at!rul nu are in"redere in su7!rd!nati8 t!ate de"i:iile sa iau la nivelul "!ndu"erii5; stilul auto!ita!0bi"e#oito! 4mana erul ii tratea:a paternalist pe su7!rd!nati8 "!ntr!lul este insa mentinut stri"t la nivelul "!ndu"erii5; stilul co"sultati# 4ma>!ritatea de"i:iil!r se iau de "atre "!ndu"ere8 se s!li"ita des!eri idei din partea mem7ril!r !r ani:atiei5; stilul a!tici ati# 4presupune in"redere deplina in su7!rd!nati8 de"i:iile se iau prin parti"iparea in rup la a"est pr!"es8 enerea:a m!tivatii puterni"e pentru atin erea s"!puril!r5; 0. Schi+2are si de9voltare or*ani9ationala s"=im7area in !r ani:atiile s"!lare "!respunde un!r m!difi"ari senifi"ative in stru"tura !r ani:atiei8 privind m!dalitatile in "are ! anumita institutie isi desfas!ara a"tivitatea8 "u impli"atii esentiale asupra "!mp!rtamentului tutur!r mem7ril!r institutiei; "ara"teristi"i ale s"=im7arii !r ani:ati!nale? 9 9 9 9 s"=im7area inseamna de fapt invatare 4insusirea un!r n!i m!duri de andire8 "!mp!rtament5; s"=im7area repre:inta un pr!"es8 nu un eveniment 4presupune etape su""esive5; s"=im7area "ere timp; s"=im7area p!ate fi derutanta si durer!asa prin efe"tele sale;

intr9! institutie s"!lara8 s"=im7area este mai 7ine a""eptata da"a? 9 9 9 9 9 este 7ine inteleasa de "atre mem7rii !r ani:atiei; nu ameninta si uranta su7!rd!natil!r; re:ulta din apli"area un!r prin"ipii impers!nale anteri!r sta7ilite; urmea:a unei serii de s"=im7ari "are au determinat su""es; !r ani:atia a f!st pre atita pentru a"est pr!"es;

?. Descentrali9area invata+antului- rol /unctii +ecanis+e este una din dire"tiile pri!ritarre ale ref!rmei invatamantului si "!nsta in transferul de resp!nsa7ilitate8 aut!ritate si resurse "atre unitatile de invatamant si "!munitatea l!"ala; r!lul des"entrali:arii? 9 9 efi"enti:area a"tivitatii si "resterea perf!rmantel!r instituti!nale; dem!"rati:area sistemului edu"ati!nal; 6'

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 asi urarea transparentei in luarea de"i:iil!r; stimularea raspunderii pu7li"e si a resp!nsa7ilitatii "adrel!r dida"ti";

presupune si ! serie de !iscu!i enerate de insufi"ienta pre atire mana eriala a pers!nalului impli"at8 radul redus de m!7ilitate in sistemul de edu"atie8 interpretarea er!nata a le ii; ,)II. ED%$A(IA ELE)ILO& $% 'E)OI SPE$IALE #. Educatia elevilor cu nevoi speciale in s!"ietatea a"tuala exista pre!"upari sp!rite pentru inlaturarea 7arierel!r existente "u privire la inte rarea s!"iala si pr!fesi!nala a pers!anle "u di:a7ilitati; a"est lu"ru a p!rnit de la s"=im7area mentalitatii !amenil!r asupra pers!anel!r "u nev!i spe"iale; n!ua vi:iune pr!pune renuntarea la ideea de? 9 9 9 9 pers!ane "u di:a7ilitati "a !7ie"te ale milei; pers!ane "u di:a7ilitati "a pa"ienti; pr!fesi!nisti "are iau de"i:ii in l!"ul pers!anel!r "u di:a7ilitati; "!n"entrare pe defi"iente individuale;

se pr!m!vea:a astfel ideea de societate i"clu&i#a prin? 9 9 9 9 9 9 9 9 masuri le islative antidis"rimat!rii; s"=im7area de atitudine la nivelul !piniei pu7li"e; servi"ii "are sa pr!m!ve:e ! existenta independenta; spri>in pentru familie; "ara"terul pu7li" al di:a7ilitatii; a""esul la un l!" de mun"a; mass9media; sistemul de invatamant?

prin"ipalele "ate !rii de "!pii "u "erinte edu"ative spe"iale sunt? 9 9 9 9 9 9 9 "!pii "u defi"iente mintale; "!pii "u defi"iente sen:!riale 4auditive si vi:uale5; "!pii "u defi"iente fi:i"e; "!pii "u tul7urari de lim7a>; "!pii "u difi"ultati de invatare; "!pii "u tul7urari s!"i! afe"tive si "!mp!rtamentale 4in"lusiv autism5 "!pii "u defi"iente as!"iate; 6-

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) !7ie"tivul fundamental al "!piil!r "u nev!i spe"iale este inte rarea l!r in s"!lile !7isnuite; in a"est sens s9au ela7!rat ! serie de prin"ipii? 9 9 s"!lile tre7uie sa ii in"luda in pr!"esul de invatamant pe t!ti "!piii8 indiferent de "alitatile intele"tuale sau fi:i"e; in s"!ala !7isnuita "!pilul "u di:a7ilitati tre7uie sa primeas"a intre ul spri>in;

!. $reativitate inovatie si educatie pentru e.celenta a copiilor5elevilor5tinerilor cu potential aptitudinal ridicat. Metode de cultivare a talentelor si de sti+ulare a creativitatii talentul sau ex"elenta aptitudinala "!nsta in inter"tiunea dintre tre "ate !rii de trasaturi? 9 9 9 inteli enta enerala supramedie8 nivel inalt al an a>arii in sar"ina si niveluri inalte ale "reativitatii; fun"ti!narea intr9un sistem al influentel!r "!relate dintre lumea interna a individului si mediul sau in"!n>urat!r; detinerea un!r multiple medii "ulturale de influenta si evaluare 4familia8 s"!ala8 rupul de prieteni5; "riteriile de sele"tie a elevil!r suprad!tati au in vedere utili:area urmat!arel!r met!de? pr!filuri psi=!"!mp!rtamentale8 aut!aapre"iere8 interviuri8 anali:a datel!r 7i! rafi"e8 sstudii de "a:8 anali:a re:ultatel!r a"tivitatii s"!lare si extras"!lare8 des"rieri reali:ate de pr!fes!ri8 teste d!"im!l! i"e8 teste de inteli enta8 teste de "reativitate8 teste de aptitudini spe"iale; strate ii de "ultivare a talentel!r si "reativitatii? 9 9 g!u a!ea ele#ilo! i" #e$e!ea $es/asu!a!ii acti#itatilo! scola!e? in s"!li !m! ene aptitudinal8 in "lase !m! ene aptitudinal8 in rupe !m! ene aptitudinal; accele!a!ea stu$iilo!? admiterea devansata in "lasa I8 sarirea "lasel!r8 intrepatrunderea "lasel!r8 a""elerarea studiil!r la ! sin ura dis"iplina8 prin tut!riat8 edu"atie la distanta8 prin sta ii de elev9invitat la ! universitate; 9 !og!ame cu!!icula!e imbogatite. a!cu!se i" g!u e omoge"e;

0. Educatia pentru diversitate. Asi*urarea sanselor e*ale in educatie. Etica si nediscri+inare finalitatea enerala urmarita de "atre edu"atia pentru diversitate este d!7andirea de "atre 7enefi"iarii edu"atiei a "!mpetentei inter"ulturale;

61

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) "!mpetenta inter"ulturala in"ear"a depasirea starii naturale a relatiil!r inter"ulturale mar"ate de etn!"entrism8 prin inl!"uirea tensiunii8 a resiunii8 !primarii8 "u arm!nie8 e"=ili7ru8 "!!perare8 intra>ut!rarea; 7enefi"iile edu"atiei pentru diversitate? 9 9 9 9 fa"ilitarea pasirii in afara ranitel!r pr!priei "ulturi; sesi:area "ara"terului relativ al "ulturil!r; "!nstruirea unui di!l! intre traditii diferite; revi !rarea identitatil!r l!"ale8 re i!nale si nati!nale "a rea"tie la l!7ali:are;

,)III. MA'AGEME'(%L P&OIE$(ELO& DE $E&$E(A&E I' S(II'(ELE ED%$A(IEI !!! NUMAI PENTRU GRADUL II pr!ie"tul de "er"etare este intreprinderea planifi"ata a un!r a"tiuni "!!rd!nate de anali:a8 investi are8 des"riere si expli"are a unui anumit d!meniu8 pr!ie"tate pentru reali:area un!r !7ie"tive spe"ifi"e8 in "adrul un!r resurse umane8 materiale8 finan"iare si de timp sta7ilite; mana ementul pr!ie"tului de "er"etare repre:inta ansam7lul demersuril!r pra mati"e de !r ani:are8 "!ndu"ere8 m!nit!ri:are8 "!ntr!l si evaluare a a"tiunil!r spe"ifi"ate in pr!ie"tul de "er"etare8 pentru atin erea !7ie"tivel!r urmarite si in"adrarea in termenii de referinta ai pr!ie"tului; un pr!ie"t de "er"etare "uprinde? 9 9 un p!rt!f!liu de d!"umente si date; ! su""esiune de demersuri "! nitive si a"ti!nale derulate in plan real8 la termene si in "!nditii spe"ifi"ate; etapele unui pr!ie"t de "er"etare? 9 9 9 9 anali:a; pr!ie"tarea; reali:area pr!ie"tului; evaluarea pr!ie"tului;

un pr!ie"t de "er"etare tre7uie sa raspunda urmat!arel!r "erinte? 9 9 9 9 "!n"retetea? pr!ie"tul are ! adresa7ilitate pre"isa; rati!nalitatea? !rientarea expli"ita spre re:!lvarea un!r pr!7leme; ri !area? f!rmularea pre"isa a "!n"eptel!r; s!liditatea met!d!l! i"a? validitatea instrumentel!r de "er"etare8 !nestitatea "!n"lu:iil!r; 6(

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) 9 9 9 sistemati:area? sta7ileste "lar !peratiile8 etapele derularii8 "!relatiile dintre "!mp!nentele sale; efi"ienta? arantea:a re:ultate maxime "u "!sturi minime; de!nt!l! ia? !7li atia m!rala a "er"etat!rului de a respe"ta demnitatea si "!nfidentialitatea su7ie"til!r in"lusi in "er"etare; met!de de "!le"tare a datel!r? 9 9 9 metda !7servatiei; experimentul; met!da s!"i!metri"a;

,I,. PE&SO'ALI(A(EA $AD&%L%I DIDA$(I$ #. Pro/esionali9area carierei didactice- statut roluri co+petente standarde "a in !ri"e alt d!meniu8 si in "el al edu"atiei s9a ridi"at pr!7lema unui pr!fil pr!fesi!nal prin rap!rtare la anumite standarde spe"ifi"e a"estei meserii; a"tivitatea reali:ata de pr!fes!r este una dintre "ele mai "!mplexe8 ea fiind "ara"teri:ata nu numai de ! dimensiune instrumentala 4"un!stinte8 "!mpetente58 "i si de una pr!fund umana8 relevata prin ansam7lul de val!ri8 atitudini8 sentimente pe "are pr!fes!rul le exprima v!luntar sau nu in spatiul s"!lar; statusul este p!:itia s!"iala pe "are ! !"upa ! pers!ana la un m!ment dat; !olul este ! repre:entare s!"iala "u efe"te n!rmative8 lansata de "!munitate8 "e "!ndensea:a stru"turi spe"ifi"e de expe"tante; dintre r!lurile prin"ipale ale "adrului dida"ti" enumeram? 9 9 9 9 9 de !r ani:are si "!ndu"ere a "lasei "a rup s!"ial; de "!nsiliere si !rientare s"!lara si pr!fesi!nala; de indrumare a a"tivitatii extras"!lare; de perfe"ti!nare pr!fesi!nala si de "er"etare peda ! i"a; de a"tivitatea s!"i!9"ulturala;

!. >or+are initiala si continua evaluare si autoevaluare

66

Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II (NDRUMAR) f!rmarea initiala a pers!nalului dida"ti" se reali:ea:a la nivel universitar prin intermediul Departamentel!r de )re atire a )ers!nalului Dida"ti"; in"epand "u anul ,2219,22(8 s9a de"lansat un amplu pr!"es de ref!rma determinat de ad!ptarea de "atre ministrii Edu"atiei din tarile mem7re si as!"iate Uniunii Eur!pene a De"laratiei de la +!l! na prin "are se d!reste "a pana in ,232 sa se "ree:e un spatiu eur!pean al invatamantului superi!r; "a urmarea a"estui d!"ument8 intre ul sistem universitar a intrat intr9un pr!"es de ref!rma "are s9a reper"utat si asupra !r ani:arii D))D9uril!r; astfel8 $EC a ela7!rat un !rdin in iulie ,22* "are re lementea:a pr! ramul de studii psi=!peda ! i"e in vedere "ertifi"arii pentru pr!fesia dida"ti"a; astfel8 "ertifi"area pentru pr!fesia dida"ti"a se p!ate !7tine la d!ua niveluri? 9 9 nivelul I "are le a"!rda dreptul sa !"upe p!sturi dida"ti"e in invatamantul preuniversitar !7li at!riu8 "u "!nditia a"umulatii unui numar de '2 de "redite; nivelul II "are le da dreptul sa !"upe p!sturi in invatamantul li"eal#

6*