Universitatea din Craiova

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD)

Programul de formare psihopedagogică, nivelul II postuniversitar

CONŢINUTUL PORTOFOLIULUI PENTRU EXAMEN

Disciplina Metodologia cercetării educaționale
An universitar 2018-2019, sem. I

1. Enumeraţi şi analizaţi cel puţin 5 probleme colaterale procesului de instruire la disciplina de

specialitate, ca probleme cu care se confruntă profesorul practician (2,5 puncte).
2. Identificaţi cel puţin 5 posibile teme de cercetare pentru un profesor (1,5 puncte).
3. Realizaţi un proiect de cercetare pedagogică, pentru o temă aleasă în funcţie de specificul
specializării dvs. (5 puncte). În Anexa 1A, aveți o listă cu teme care pot fi abordate în
proiectele de cercetare, precum și o posibilă structură a proiectului de cercetare (Anexa 1B)
și un set de exigențe minimale (Anexa 1C).

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 1 punct din oficiu.

Pot fi consultate/ folosite orice alte surse bibliografice în domeniu.

Bibliografie minimală
 Ştefan, M. A. (2013). “Metodologia cercetării educaţionale” în Popescu, A.M. (coord.),
Frăsineanu, E.S., Mogonea, F., Ştefan, M. A., Mogonea, F.R. Formarea psihopedagogică a
profesorului – ipoteze şi soluţii aplicative, sarcini, modele şi instrumente. Craiova: Sitech.

Bibliografie generală
 Bocoş, M. (2003). Teoria şi practica cercetării pedagogice. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de
Ştiinţă.
 Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative şi calitative. Bucureşti:
Editura Economică.
 Drăgan, J., Nicola, I. (1993). Cercetarea psihopedagogică. Tg.Mureş: Tipomureş.
 Frăsineanu, E. S. (2013).“Cercetarea pedagogică”. În Pedagogie şi psihologie pentru pregătirea
examenelor de definitivat şi grad didactic II. Maciuc, I. et al. Craiova: Editura Universitaria. pp.
451-464.
 Gugiuman A., Zeţu., E., Codreanca, L. (1993). Introducere în cercetarea pedagogică. Chişinău:
Editura Tehnică.
 Iluţ, P. (1997). Abordarea calitativă a socioumanului. Iaşi: Polirom.
 Ionel, V. (2008). Fundamentele pedagogiei. Craiova: Editura Universitaria.
 Joiţa , E. (1998). Pedagogia - ştiinţa integrativă a educaţiei. Iaşi: Polirom.
 Krueger, R.A., Casey, M.A. (2005). Metoda Focus Grup: ghid practic pentru cercetarea
aplicată. Iaşi: Editura Polirom.
 Mogonea, F.R., Mogonea, F., Popescu, A.M., Ştefan, M.A. (2012). Ghid teoretic şi aplicativ
pentru realizarea lucrării de licenţă/disertaţie. Craiova: Universitaria.
 Mucchielli, A. (2002). Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi sociale. Iaşi: Editura
Polirom.
 Novak, A. (1988). Ghid statistic pentru cercetările din educaţie şi învăţămant. Bucureşti:
Editura Litera.
 Rateau, P. (2004). Metodele şi statisticile experimentale în ştiinţele umane. Iaşi: Polirom.
 Stan, E. (2004). Pedagogie postmodernă. Iaşi: Institutul European.
 Toma, S. (1994). Profesorul – factor de decizie. Bucureşti: Ed. Tehnică.

1
 ANEXA 1A

Lista orientativă a unor teme care să fie abordate în proiectele de cercetare, prin detalierea
lor, în funcţie de specializarea cursantului

1) Educaţia în familie
2) Educaţia pentru timpul liber
3) Autoeducaţia
4) Educaţia permanentă
5) Parteneriatul între factorii educaţionali
6) Rolul factorilor dezvoltării psihice în diverse etape de vârstă,
7) Educaţia copiilor cu Cerinţe Educative Speciale (CES),
8) Educaţia interculturală
9) Educaţia copiilor talentaţi
10) Convergenţa laturilor educaţiei pentru formarea omului modern
11) Educaţia adulţilor
12) Educaţia prim mass media
13) Manualele alternative
14) Supraaglomerarea informaţională
15) Oboseala şcolară la elevi
16) Analize asupra opţionalelor curriculare
17) Proiectarea interdisciplinară a unităţilor de învăţare
18) Organizarea modulară a conţinuturilor
19) Educaţia la distanţă
20) Educaţia on-line; informatizarea învăţământului
21) Managementul stresului
22) Managementul conflictelor educaţionale
23) Managementul timpului liber
24) Dezvoltarea motivaţiei elevilor pentru învăţare/autoinstruire
25) Educaţia extracurriculară

2
 ANEXA 1B

STRUCTURA UNUI PROIECT DE CERCETARE PEDAGOGICĂ AMELIORATIVĂ

1. Importanţă şi actualitate. Motivaţia alegerii temei.

1.1. Importanţa şi actualitatea temei
1.2. Motivaţia alegerii temei

2. Fundamentarea teoretică a temei

2.1. Stadiul abordǎrii temei în literatura de specialitate. Analizǎ criticǎ a surselor
bibliografice (trebuie menţionate minim 5 surse bibliografice/webografice)
2.2. Contribuţia prproie, originalǎ la abordarea temei

3. Scopul şi obiectivele cercetǎrii (cel puţin 3 obiective ale cercetării)

4. Ipotezele cercetării (generalǎ şi particulare) (menţionaţi 2 ipoteze particulare, pe care să

le dezvoltaţi ca direcţii de acţiune în cercetare)

5. Variabilele cercetării (independente şi dependente)

6. Eşantionarea conţinutului şi a populaţiei studiate

6.1. Eşantionarea conţinutului
6.2. Eşantionarea populaţiei (indicaţi dimensiunea calitativă şi cantitativă a eşantionului)

7. Etapele cercetării
7.1. Etapa constatativǎ (durată, acţiuni întreprinse)
7.2. Etapa experimentalǎ (durată, acţiuni întreprinse)
7.3.. Etapa de posttest (durată, acţiuni întreprinse)
7.4. Etapa de retest (durată, acţiuni întreprinse)

8. Metodologia şi instrumentele cercetării

(descrieţi minim 3 metode de cercetare, cu instrumentele corespunzătoare)

9. Valorificarea rezultatelor cercetării

3
 ANEXA 1C

CRITERII, EXIGENŢE CARE TREBUIE RESPECTATE ÎN ELABORAREA

PROIECTULUI DE CERCETARE PEDAGOGICĂ

I) În alegerea şi formularea temei şi motivarea alegerii acesteia

a) Să fie o temă actuală şi de interes general
b) Să aibă caracter aplicativ, să întrevadă soluţii ameliorative
c) Să aibă suport teoretic suficient
d) Titlul să fie suficient delimitat în raport cu complexitatea temei
e) Motivaţia alegerii temei să aibă în vedere aspecte teoretice, dar şi aspecte relevate de
practica educaţională

II) În fundamentarea teoretică a temei

a) Lucrările consultate să fie de referinţă şi actuale
b) Să fie valorificat şi Internetul în documentare, dar să fie făcută o selecţie riguroasă a surselor
c) Să fie analizate critic
d) Să fie consemnate corect
e) Să se realizeze un bilanţ al aspectelor realizate şi al celor nerealizate, cu indicarea
contribuţiei proprii

III) În precizarea ipotezelor, a obiectivelor, a metodologiei cercetării

1). Formularea ipotezelor

a) Să fie un enunţ cu valoare probabilă, care urmează să fie confirmat sau infirmat în practică
(„Dacă........, atunci......”, „Cu cât........., cu atât........”, „Este posibil să.........dacă aş.......”)
b) Să se refere la o problemă reală pentru care să se întrevadă soluţii ameliorative
c) Să nu reprezinte un truism, o banalitate
d) Să fie în concordanţă cu tema cercetării, cu scopul acesteia
e) Să fie exprimată corect, logic

2). Formularea obiectivelor cercetării

a) Să fie concordante cu ipotezele formulate
b) Nu se confundă cu obiectivele sau scopurile predării disciplinei de învăţământ
c) Să nu fie formulate foarte multe obiective (max. 3-5), pentru a putea fi urmărite şi
demonstrate

3). Alegerea metodologiei cercetării

a) Se face în funcţie de tipul de cercetare ales
b) Trebuie să fie concordantă cu tema, cu ipotezele formulate şi obiectivele stabilite
c) Se precizează eşantionul cercetării, durata, loc de desfăşurare, etape
d) Metodele de cercetare nu se confundă cu cele didactice, de instruire
e) Vor fi indicate şi prezentate, pe scurt metodele utilizate în cadrul cercetării, inclusiv
instrumentele specifice utilizate
f) Se va insista pe prezentarea metodelor de implementare a elementelor noi (ex: experimentul
psiho-pedagogic), acestea fiind prezentate mai amănunţit
g) Vor fi prezentate inclusiv modalităţile de prelucrare şi interpretare a rezultatelor cercetării şi
de valorificare a acestora