APLICAREA METODEI QFD LA PLANIFICAREA CURRICULAR DIN DOMENIUL EDUCAIEI MILITARE

Daniela Cosma, Benoni Sf lo!, "asile C# $%a&$, A'i M$s(a%#, Do el Ba'ea Nicolae Balcescu Land Forces Academy Sibiu, Romania danasibro@yahoo.com, bsfarlog@armyacademy.ro, vcarutasu@armyacademy.ro, dorel.badea@yahoo.com, amustata@armyacademy.ro
A)s( a*(+ Articolul se nscrie n linia preocuparilor de a dezbate conceptia si rezultatele unui amplu proiect de cercetare initiat de AFT si desfasurat n colaborare cu ANM !, AFA" si #NA$%, av&nd ca obiectiv principal identificarea unor posibilitati de ameliorare'imbunatatire a parcursului n cariera a ofiterilor din armata (om&niei n concordanta cu necesitatile specifice organizatiei militare, si, ntr)o varianta mai cuprinzatoare, cu cele specifice pietei muncii, n general. * abordare realmente satisfacatoare a situatiei resursei umane n organizatie nu poate sa faca abstractie de procesul de formare a oamenilor. +n acest conte,t ne)am propus sa studiem modul n care curricullum parcurs n academiile categoriilor de forte corespunde cu necesitatile operative ale unitatilor militare -beneficiare., iar metoda /F0 constituie un instrument adecvat de orientare a investigatiilor cu caracter de noutate pentru domeniul militar. Autorii propun un cadru teoretic de aplicare a metodei /F0 pentru optimizarea planific1rii curiculare n institu2iile militare de nv121m&nt din (om&nia. $rin concentrarea resurselor asupra elementelor cheie rezultate din cerin2ele reale c&mpului de lupt1 modern 3i asupra standardelor calitative specifice educa2iei universitare, vom putea decide dac1 simple imbun1t12iri sunt suficiente sau noi strategii trebuie s1 creasc1 eficien2a procesului de transformare n derulare n toate institu2iile militare de nv121m&nt superior militar. C$,in(e *-eie+ QFD, planificare curicular, cmp de lup modern, s andarde cali a i!e, educa"ie mili ar# ./ PROFILUL INSTITUIEI

Academia For"elor $eres re %Nicolae B&lcescu% e cea mai impor an in i u"ie mili ar de in!"mn superior din Romnia, fonda 'n ())* ca re+ul a al procesului de ransformare ,i reform pe care la parcurs sis emul mili ar ,i 'n cadrul lui sis emul educa"iei mili are# -rincipalele carac eris ici care definesc Academia For"elor $eres re %Nicolae B&lcescu% sun dup cum urmea+.(/0 A/ S*o0$l A*a'emiei 1 S forme+e ofi"eri pen ru for"ele eres re a,a 'nc dup absol!ire ace, ia s poa ob"ine licen"a 'n n S ii" 2ili ar3 1S fie pre4 i"i pen ru urm oarele speciali+ri0 5nfan erie, $ransmisiuni, Ar ilrie, 6eniu, $ancuri, N#B#7#, Au o, Lo4is ic# B/ S( $*($ $ a sis(em$l$i e'$*a(ional / 5n rela"ie cu obiec i!ele urmri e planul educa"ional ,i pro4rama anali ic include discipline mili are ,i uni!ersi are care po reali+a un e8ilibru 'n re pre4 irea profesional ,i in elec ual # Aces e discipline po fi 4rupa e dup cum urmea+0 a# 5nsruc"ia mili ar de ba+ 9:;#):<= care se desf,oar modular de>a lun4ul 'n re4ii perioade de ins ruc"ie 'n poli4oane de ra4ere ,i abere de pre4 ire ,i urmre, e s 'mbun "easc cuno, iin"ele ,i abili "ile cade"ilor ,i s forme+e compe en"e !aria e# Aceas a se formea+ prin in ermediul urm oarelor discipline0 $ac ic, 5ns ruc"ia ra4erii,$opo4rafie 2ili ar, ,i Re4ulamen e Drep 5n erna"ional 2ili ar3 b# Disciplinele Fundamen ale 9:?#:@<= asi4ur fundamen area , iin"ific a 'n re4ii cariere ,i include disciplinele0 $8eoria Ar4ani+a"iilor, 6eneral $8eora 6eneral a S iin"ei 2ili are, A 5n roducere 'n 2ana4emen , -si8olo4ie, Sociolo4ie, Bconomie, 5ns ruc"ia $ra4erii, 2a 8ema ic, -eda4o4ie, 5nforma ic e c#Cn primii doi ani de s udiu aces e cursuri sun urma e de o"i s uden"ii din academie'n cadrul modulului comun3
( :

Academia Na!al Mircea cel 1tr&n 7ons an"a Academia For"elor Aeriene 4enri 5uand1 Bra,o! ; Dni!ersi a ea Na ional de Aprare 5arol 6 Bucure, i

Structura curicular

Discipline complementare 5%

Pregtire militar de baz 24%

Pregatire de specialitate 51%

Discipline f undamentale 20%

Fig. !. 7tructura sistemului educa2ional din AFT c# -re4 irea de speciali a e 9*?#;E<= asi4ur pre4a irea ini"ial 'n arm ,i formarea cade"ilor ca mana4eri ,i lideri3 d# Disciplinele 7ompemen are 9pre4 ire fi+ic, limbi s ine, *#FF<= comple ea+ 'n re4ul process de formare # C/ O)1e*(i,e S forme+e cul ura mili ar, mana4erial ,i ci!ic ,o impor an dimensiune a carrierei ofi"erilor# S ob"in compe en"a de leaderi mili ari, ins ruc ori, ce "eni# S acumule+e ba+ele eore ice ,i prac ice ale speciali+rii 'n arm# S ob"in mas erul 'n cel pu"in una din limbile cu circula"ie in erna"ional 9 Bn4le+= S>,i forme+e abili a ea de a u ili+a e8nolo4ia mili ar specific# S s rn4 alian"a cu na"iunea, cu arma a ,i democra"ia#

MODELUL ABSOLVENTULUI

conduc or mili ar

educa or

Formarea iniial a ofierilor prin n m!nt uni ersitar" astfel nc!t fiecare absol ent s poat e#ercita n str!nsa lor cone#iune rolurile de$

ce ean 'n ser!iciul naiunii specialis mili ar

lup or

Fig. ". 2/ PLANIFiCARE CURICULAR

%&'&()&* 1+ din +2

Modelul Absolventului

5n secolul GG5, in con eH ul de+!ol arii socie a ii ba+a e pe cunoas ere, e!olu ia sis emelor educa ionale, de la radi ionalism la !ir ual aduce in a en ia specialis ilor, in r>o maniera iminen a, domeniul asi4urarii cali a ii in in!a aman , in mod real, pra4ma ic# Dni!ersi a ea es e forumul care in!a a mereu, pen ru binele ei si al comuni a ii# -ornind de la aces e consideren e, in e apa 5 ins i u iile par enere !or s udia0 e!olu ia paradi4melor educa ionale de la ins ruc i!ism la cons ruc i!ism 9respec i! ran+i ia de la in!a aman ul de ip ransmisi! la cel de ip in erac i!=# -eda4o4ia ca ar a a educa iei isi cau a modali a i op ime de ac iune in rapor cu ori+on ul aHiolo4ic si po en ialul indi!idual al s uden ului# 5n aces sens pu em !orbi de peda4o4ia perennis 9-lanc8ard=# Dimensiunile ei depasesc e8nicile educa i!e, me odolo4iile, modali a ile de or4ani+are a procesului forma i! si se indreap a spre abordarea fundamen elor on olo4ice ale educa iei# 7ompa ibili+area pro4ramelor de ermina s abilirea de rela ii par eneriale in re ins i u ii# -ar eneria ul se manifes a sub forma urma oarelor ac iuni de reciproci a e0 a= par enerii isi comunica reciproc informa ii despre performan ele si condui a s uden ului3 b= facili ea+a ac iunile educa i!e ale unuia si ale celuilal par ener3 c= fiecare par ener in reprinde ac iuni acolo si cand i se solici a aIu or si d= rolul fiecarui par ener !a fi aprecia prin efec ele ac iunii asupra mul imii de s uden i# 7el mai frec!en mod de a descrie mana4emen ul educa"iei as +i e prin curriculum, ,i obiec i!ele sun enun"a e , planul proiec a , apoi aplica , ,i apoi sun msura e performan"ele# Aces a orien ea+ cadrele didac ice cum s planifice ,i s !erifice cali a ea curiculei# B o modali a e de 4ndire asupra educa"iei care s>a de+!ol a sub influen"a li era urii speciali+a e din domeniul mana4emen ului educa"iei#7onform aces eia, eoria cen ral a curiculumului e siml0 !ia"a omului cons din performan"a unor ac i!i "i specifice , ,i educa"ia probabil una pen ru o !ia", sau una pen ru o nac i!i a e specific rebuie adec!a carac eris icilor celui care o !a u ili+e ,i ac iunii pen ru care se pre4 e, e# 7arac eris icile ceru e de beneficiar !or

ar"a ce abili "i, a i udini, deprinderii, forme de cuno, iin"e sun necesare oamenilor,,i aces ea !or fi obiec i!a e prin curiculum$8is Jill s8oJ 8e abili ies, a i udes, 8abi s, apprecia ions and forms of KnoJled4e 8a people need, and 8ese Jill be 8e obIec i!e of 8e curriculum# $ermenul de curriculum deri! din limba la in ,i 'nseamn 'n esen" drum c re# Bduca"ia ba+a pe curriculum, are ca elemen cen ral la oa e e aIele sale ac i!i a ea de proiec are a raseului ele!ului c re un "el cunoscu # Cn sens 4eneral, curriculum>ul desemnea+ a ' un ansamblu coeren de con"inu uri, me ode de predare, 'n!"are ,i e!aluare, or4ani+a 'n !ederea reali+rii unor obiec i!e de ermina e, c' ,i un sis em compleH de procese deci+ionale, mana4eriale sau de moni ori+are a 'n re4ului proces ins ruc i!>educa i! reali+a pe parcursul perioadei de ,colari+are a ele!ului# Cn sens res r'ns, curriculum>ul es e un ansamblu de documen e re4la oare 'n cadrul crora se consemnea+ da ele esen"iale pri!ind procesele educa i!e ,i procesul de predare>'n!"are>e!aluare 'n ,coal 'n !ederea reali+rii finali "ilor preconi+a e ale 'n!"m'n ului e8nic# 2/.COMPONENTELE CURICULUMULUI 7urriculum>ul de ba+ include0 >obiec i!ele educa"ionale 4enerale ale sis emului de 'n!"mn din AF$ >obiec i!ele 4enerale ransdisciplinare >obiec i!ele pe speciali+ari ,i ni!eluri educa"ionale >obiec i!e pe arii curriculare >obiec i!e 4enerale ale disciplinelor uni!ersi are >planul de 'n!"mn de ba+ >s andardele curriculare

STANDARDE DE PREGTIRE PROFESIONAL UNITI DE COMPETENE COMPETENE CONINUTURI EVALUARE

PRINCIPII PRIVIND PREDAREA, NVAREA, EVALUAREA

Figura % Modelul 5uriculumului

2/2 Ca a*(e is(i*ile *$ i*$l$m$l$i >Bs e s ruc ura modular >Are la ba+ S-- cu urm oarea s ruc ur0 uni "i de compe en" pen ru abili "i c8eie,uni "i de compe en"e e8nice 4enerale, uni "i de compe en" e8nice speciali+a e >Dni "ile de compe en" 4enerale ,i speciali+a e repre+in supor ul pe care se formea+ ,i se e!aluea+ compe en"ele pen ru abili "i c8eie >Se ci e, e liniar da ori asocierii din re compe en"ele indi!iduale ,i con"inu uri - Are rolul de a forma ba+a pre4 irii profesionale corespun+ oare speciali+arilor - Ac i!i a"ile de 'n!"are respec principiile cen ra e pe s uden 9 profesorului 'i re!ine liber a ea de a dis ribui numrul de ore aloca emelor ,as fel 'nc s forme+e s uden ilor compe en"ele pre!+u e 'n s andard=# 2/3/ PRO4RAMA >7on"inu ul pro4ramei es e pre+en a 4lobal >Abiec i!ele sun formula e 'n ermeni 4enerali+a ori3accen ul se pune pe obiec i!e de cuno, in"e > 2e odolo4iile ,i s ra e4iile de predare>'n!"are nu sun pre+en a e >Cn unele pro4rame se propun cri erii de apreciere ,i normele de no are >5ns rumen ele de e!aluare sun rapor a e la un e alon >7on"inu ul curriculum>ului es e fleHibil ,i poa e fi recons rui 'n dependen" de necesi "i >7ompe en"ele au un carac er s andardi+a ,se s ruc urea+ pe ni!eluri >Se ofer su4es ii me odolo4ice >Se propun su4es ii 4enerale de e!aluare ,i mos re concre e >5ns rumen ele de e!aluare sun rapor a e la cri erii !aria e > > > 2/5/STANDARDE CURICULARE Asi4ur coneHiunea din re curriculum ,i e!aluare # -e ba+a lor se !or elabora ni!elurile de performan" ale ele!ilor,precum ,i es ele de e!aluare 2sura 'n care se formea+ compe en"ele e8nice speciali+a e din S-- es e do!edi 'n procesul de e!aluare

Drm oarele fi4ure descriu cadrul 8eore ic al proiec rii curiculare din Academia For"elor $eres re Nicolae Blcescu 0
ARHITECTURA ARHITECTURAFORMRII FORMRII
Dezvoltare caracterial
GESTIONAREA PROCESULUI DE FORMARE A OFI,ERILOR N A.F.T.
m $i il i( a
RENNOIREA PROIE !"#"I PEDA$O$I
ON EP&IA DE 'OR(ARE- DE*+O#!ARE PRO'ESIONA#, )I "!I#I*ARE A O'I&ERI#OR N AR(A!A RO(.NIEI

C e

* e ( a

* $

l $ m i * $

e n ' ' 7 i

E'$*aie a*a'emi*#

P e!#(i e mili(a #
%&'&()&* 14 din +2

( i i n i f i * #

Re

fo

In

,#

P e!#(i e fi6i*#

Proiectie pedagogic si constituirea resurselor

1994

Proces de acreditare academica

& aluare de proces si sistem

PRO ES"# /O#O$NA

m #

ON EP&IA DE 'OR(ARE )I DE*+O#!ARE PRO'ESIONA#, A PERSONA#"#"I DIN 'OR&E#E !ERES!RE

B ic

Social

Spiri ual

($

1998

2000

%&'&()&* - din +2

2002

200%

2000

2008

Fi4# F# 7adrul 8eore ic de de+!ol are

Fi4# *# 7oncep ul de de+!ol are

5urriculum planning poa e fi pri!i ca un apor sys ema ic al beneficiarilor,s den ilor ,i profesorilor la specificarea con"inu urilor 'n!"rii care ne permi e s proiec m cursurile# Aces a cuprinde urm oarele fa+e0 Fa6a .+ 8n%ele!e ea *on(e9($l$i Aceas fa+ presupune un audi al ac ualului curriculum a,i include ob"inerea unor informa"ii rele!an e despre profilul s uden"ilor# Fa6a 2+ Planifi*a ea es$ selo Aceas fa+ presupune i erpre area cali "ii academice , s andardelor esen"iale de 'n!"are## Fa6a 3+ Im0lemen(a ea Aceas fa+ presupune implemen area pro4resi! a planului curicular# Fa6a 5+ Moni(o i6a ea *on(in$# Aceas fa+ presupune moni ori+area ni!elului de pre4a ire a s uden"ilor ,i pe impul implemen rii# Fa6a :+ E,al$a ea &i *o e*%ia Aceas fa+ presupune e!aluarea ni!elului de mul"umire al beneficiarului ,i efec uarea corec"iilor necesare# 3/ QUALIT; FUNCTION DEPLO;MENT <QFD= Quali y func ion deploymen 9QFD= a fos de+!ol a 'n anii ()E? de AKao 9()L:= .:/ ca o me od de a incorpora cerin"ele clien"ilor 'n proiec area noilor produse# 2a+ur ,i al"ii au defini QFD ca o me od de definire a carac eris icilor de proiec are re+ul a e din cerin"ele clien"ilor ,i de ransformare a aces ora 'n obiec i!e de proiec are ,i punc e cri ice ale asi4urrii cali "ii .;/# 5alitatea nu mai es e considera as +i ca fiind simpla cu are a conformi "ii cu o specifica"ie# A "ine numai s se reduc diferen"a 'n re ceea ce cere clien ul ,i ceea ce i se ser!e, e nu mai cons i uie calea succesului# $rebuie 48ici ceea ce ar pu ea sa isface clien ul# $rebuie ino!a ,i sun necesare ins rumen e pen ru o cali a e ino!a oare# Dnele produse eHis pe pia" fr un rspuns la o a, ep are eHplici a consuma orului# Aces a es e ca+ul apara elor fo o di4i ale ce po fi cupla e la elefoanele mobile, es e ca+ul a4endelor elec ronice e c# Nimeni nu a specifica aces ip de pres a"ie# -roiec an"i ino!a ori au a!u in ui"ia necesi "ilor la en e# Bi ,i>au ima4ina solu"ii, produse sau ser!icii, care 4enerea+ sa isfac"ia# Bs e !orba de sa isfacerea unor necesi "i la en e, care po 4enera uneori un 'nal 4rad de sa isfac"ie pen ru o in!es i"ie uneori rela i! limi a # Din mo i!e conIunc urale sau economice, reu,i a es e considera as +i ca fiind dependen esen"ial de ino!are# BHis en"a pe pia" doar pen ru sa isfacerea unor ne!oi implici e sau specifica e es e riscan , deoarece concuren"a es e adesea 'n msur s reali+e+e acelea,i performan"e, dar la un pre" mai sc+u # F /uality Function 0eployment 8/F09 es e o me od modern u ili+a 'n domeniul planificrii cali "ii 'n scopul reali+rii unor produse corespun+ oare cerin"elor clien"ilor# Aplicarea me odei necesi 4sirea rspunsurilor la dou 'n rebri esen"iale0 M7e doresc consuma oriiN ,i M7um po fi sa isfcu e solici rile aces oraN# Cn final se reali+ea+ ranspunerea solici rilor clien"ilor 'n carac eris ici ,i specifica"ii e8nice ale produselor sau ser!iciilor# QFD se cen rali+ea+ pe li!rarea !alorilor cu nd ne!oile !i+ibile si subsidiare, ransla nd aces lucru 'n r>un cadru de lucru ,i mod de ac"iune, comunicnd aces lucru 'n in eriorul or4ani+a"iei#2ai mul , QFD permi e consuma orilor s abilirea unor priori "i 'n ceea ce pri!e, e cerin"ele lor ,i scoa e 'n e!iden" acele aspec e care rebuiesc op imi+a e pen ru a permi e or4ani+a"iei noas re s ob"in un a!an aI fa" de concuren"# * 7e or4ani+a"ie ',i permi e s fac risip de resurse , financiare, umane ,i de imp,pe lucruri pe care consuma orii nu le !or sau 'n se4men ul de pia" unde sun lideriN QFD a apru acum ;? de ani 'n Oaponia ca un sis em al cali "ii cen ra pe producerea de ser!icii ,i bunuri care sa isfac cerin"ele consuma orilor#-en ru a !alorifica 'n mod eficien necesi "ile consuma orilor,es e mai u,or s ascul"i !ocea consuma orilor pe parcursul procesului de produc"ie ,i de de+!ol are a bunurilor ,i ser!iciilor#Doc orul S8i4eru 2i+uno , Dr PoIi AKao, ,i al"i eHper"i 'n s udiul cali "ii din Oaponia au de+!ol a ins rumen ele ,i e8nicile QFD ,i le>au or4ani+a 'n r>un sis em compre8ensi! pen ru a asi4ura cali a ea ,i sa isfac"ia clien"ilor 'n noile produse#

F
*

2aHim , B# , Managementul calit12ii, Bdi ura Dni!ersi "ii MAleHandru 5oan 7u+a, 5a,i, :??* ,p#(( JJJ#JiKipedia#or4QJiKiQQuali yRfunc ionRdeploymen #8 ml

3/. Ti0$ i 'e *ali(a(e Dr# N# Sano a pu u defini cali a ea 'n ermeni mul mai complec,i, iden ificnd 'n mod unic rei ipuri de cali a e0 cali a e de ba+ 9obli4a orie=, cali a e necesar ,i cali a e eHcep"ional# Dn produs compe i i! rebuie s aib a ribu ele obli4a orii, s maHimi+e+e a ribu ele necesare ,i s includ a de mul e a ribu e eHcep"ionale c e sun posibile la un cos pe care pia"a s>l poa supor aE# Dinamica cali "ii obli4a orii indic fap ul c anumi e cerin"e ale clien"ilor, dac nu sun respec a e crea+ o mare insa isfac"ie, iar dac sun respec a e au doar un efec limi a asupra sa isfac"iei clien"ilor# De eHemplu, cnd o persoan mer4e la un res auran , se a, eap s 4seasc locuri libere# Dac nu eHis nici unul, el !a fi nesa isfcu # Dac eHis un loc liber, nu es e 4enera o sa isfac"ie deosebi , deoarece persoana se a, ep a la aces lucru# Cn ca+ul 'n care persoana 4se, e mai mul e locuri libere, ni!elul sa isfac"iei es e acela,i cu cel pe care 'l are pen ru un sin4ur loc liber# Lipsa a ribu elor de ba+ !a fi eHprima prin reclama"ii# Cn indus rie cali a ea es e adesea msura prin numrul reclama"iilor clien"ilor, numrul 4aran"iilor acorda e, numrul de 'nlocuiri de produse e c# 7ali a ea necesar 4enerea+ clien"ilor sa isfac"ie propor"ional cu performan"a produsului# A ribu ele necesare au 'n 4eneral un rspuns liniar# 7re, erea ni!elului sa isfac"iei es e ob"inu prin cre, erea aces or a ribu e# De eHemplu, un clien 'n r>un res auran a, eap s>i fie lua ,i onora comanda 'n r>un imp re+onabil# 7u c aceas cerere es e sa isfcu mai bine cu a clien ul !a fi mai mul"umi # 7lien"ii ',i eHprim liber dorin"ele rela i! la aces e a ribu e ale cali "ii cnd sun 'n reba"i# Aceas a se nume, e adesea M!ocea clien ului# -re"ul pe care un clien es e dispus s>l pl easc pen ru un produs sau ser!iciu es e s rns le4a de a ribu ele necesare# 7ali a ea eHcep"ional 4enerea+ sa isfac"ie po+i i! la orice ni!el es e reali+a , deoarece clien ul prime, e ce!a ce nu se a, eap sau nici nu crede c es e posibil# De eHemplu, 'n r>un res auran , dac un clien prime, e un pa8ar de ,ampanie din par ea casei, el !a fi plcu surprins# 7lien"ii nu eHprim aces e a ribu e 'n sondaIele de opinie pen ru c nu , iu c le doresc# -en ru 4enerarea loiali "ii clien"ilor fa" de o marc, companiile rebuie s de+!ol e resursele crea i!e pen ru iden ificarea ideilor ,i ino!a"iilor care con ribuie la sa isfacerea ne!oilor eHcep"ionale ale clien"ilor# Aces ip de cali a e, numi ,i Mcali a e plus, de!ine mo i!ul pen ru care un clien ale4e o anumi companie 'n locul al eia ,i se 'n oarce la aceas a de fiecare da # A ribu ele eHcep"ionale 4enerea+ un rspuns eHponen"ial# 2ici 'mbun "iri 'n furni+area lor 4enerea+ cre, eri rela i! mari 'n sa isfac"ie#

Fi4ura# E# 2odelul Sano pen ru sa isfac"ia clien"ilor

Fi4ura L Dinamica a ribu elor cali "ii defini e de Sano

S>a obser!a c cerin"ele clien"ilor se sc8imb 'n imp# 7ali a ea plus dup ce pia"a de!ine familiar ,i sa ura cu ea, de!ine cali a e necesar# 7u recerea impului ea poa e de!eni c8iar ,i cali a e obli4a orie# De eHemplu, elefonul la bordul au omobilului, la 'ncepu a fos cali a e eHcep"ional# Acum, el a de!eni cali a e necesar# 7lien ul es e dispus s pl easc pen ru aceas facili a e# Cn imp 'ns, aces a ribu !a de!eni obli4a oriu# Deci, a ribu ele cali "ii se sc8imb permanen , fiind necesar o ino!are con inu pen ru ps rarea po+i"iei pe pia"# -rincipiul fundamen al al me odei cons 'n cule4erea u uror informa"iilor rele!an e despre consuma or ,i folosirea aces ora pen ru proiec area unui produs sau ser!iciu# QFD a porni de la ideea 'mbun "irii con ribu"iei pie"ii la reducerea diferen"elor 'n re cerin"ele consuma orilor ,i performan"ele produsului# As fel ac i!i "ile de de+!ol are a produsului sun pri!i e din perspec i!a clien ului ,i nu a produc oruluiL# 2e oda QFD face posibil scur area e apei de proiec are a produsului, da ori concen rrii resurselor asupra elemen elor c8eie, re+ul a e din cerin"ele reale ale clien"ilor# De asemenea se !a reduce ,i impul necesar reproiec rii ,i modificrilor# 7erin"ele ,i a, ep rile clien"ilor !or de ermina dac sun necesare noi e8nolo4ii, dac simple 'mbun "iri sun suficien e sau dac un concep re!olu"ionar se impune a fi de+!ol a # -rin u ili+area corec a aces ei me ode, impul o al al ciclului de reali+are a unui produs poa e fi redus la mai pu"in de Ium a e din impul re+ul a prin u ili+area

N# Sano : Attractive ;uality and must)be ;uality, $8e Oournal of $8e Oapanese Socie y for Quali y 7on rol, April ()@F

A ensi y $eH Analy ics Solu ion for Toice of 8e 7us omer Analy ics 9:??L=0 -alo Al o, 7A# JJJ#a ensi y#comQJJJQpdfQa ensi yR!oiceRofRcus omer#pdf

me odelor radi"ionale#@ 3/2 Dia! ama 7o$se of Q$ali(>

-en ru documen area e apelor de lucru, ca supor 4rafic pen ru me oda QFD, se u ili+ea+ o dia4ram special numi MUouse of Quali y# Blemen ele de ba+ ale aces eia sun 0 > matricea cerin2elor clien2ilor0 sun puse 'n e!iden" dorin"ele ,i a, ep rile aces ora referi oare la produsul respec i!, precum ,i impor an"a acorda de c re clien fiecrei cerin"e# > matricea caracteristicilor tehnice0 pune 'n e!iden" cerin"ele or4ani+a"iei, ceea ce furni+orul
rebuie s asi4ure pen ru a da consis en" produsului# De asemenea es e specifica modul 'n care fiecare carac eris ic e8nic rebuie s e!olue+e# > matricea de leg1tur10 pune 'n e!iden" coresponden"a din re a, ep rile clien"ilor ,i carac eris icile e8nice ale produsului, fiind elemen ul de ba+ al dia4ramei# > matricea corela2iilor0 ara in erdependen"a din re carac eris icile e8nice ale produsului# > matricea de evaluare a produsului n raport cu concuren2a, din punct de vedere al clientului 0 pen ru fiecare cerin" 'n par e se iden ific din perspec i!e clien ului, po+i"ia produsului propriu ,i produsele similare ale al or 'n reprinderi concuren e# > matricea de evaluare a produsului din punct de vedere tehnic0 include informa"ii referi oare la 4radul de dificul a e 'n reali+area fiecrei carac eris ici e8nice a produsului, !aloarea la care rebuie s aIun4 fiecare carac eris ic e8nic, eHprima e 'n uni "ile de msur specifice, impor an"a fiecrei carac eris ici 'n mrime absolu ,i rela i! ,i anali+a compara i! cu produsele concuren e din punc de !edere e8nic#

2a ricea de corela"ie

2a ricea carac eris icilor e8nice 2a rice a de e!aluare rapor a la clien"i

2a rice a cerin"elo r clien"ilo rr

2a ricea de le4 ur

2a ricea de e!aluare din punc de !edere e8nic

Figura > 0iagrama 4ouse of /uality

7ompleHi a ea ,i na ura informa"iilor necesare pen ru elaborarea dia4ramei MUouse of Quali y, face ca me oda QFD s fie o me od de 4rup, fiind aplica de o ec8ip, care 'n 4eneral cuprinde E>) persoane, pro!enind din oa e compar imen ele 'n reprinderii#Vona cen ral a dia4ramei are forma unui abel cu dou in rri0 pe linie sun men"iona e cerin"ele clien"ilor, iar pe coloan sun men"iona e carac eris icile de cali a e prin care aces e cerin"e sun sa isfcu e#La in ersec"ia liniilor cu coloanele es e pus 'n e!iden" coresponden"a din re a, ep rile clien"ilor ,i carac eris icile de cali a e ale produsului sau ser!iciului# Aceas a ma rice poar denumirea de ma ricea rela"iilor ,i repre+in elemen ul de ba+ al dia4ramei# 3/3/ E(a0ele me(o'olo!iei QFD B apele me odolo4iei QFD au 'n !edere comple area dia4ramei MUouse of Quali y0 !. 6dentificarea produsului0 mana4erul ,i specialis ul iden ific produsul ce !a fi anali+a # ". 5onstruirea echipei de lucru interdepartamentale, cnd mana4erul, pe ba+a recomandrilor specialis ului QFD cons ruie, e 4rupul de anali+ forma din E>) persoane din oa e compar imen ele impor an e ale 'n reprinderii ,i !a asi4ura condi"iile necesare desf,urrii comple e a procesului de anali+ a produsului# %. -en ru buna desf,urare a procesului de anali+ ,i pen ru do+area efor ului es e necesar stabilirea preliminar1 a intervalului de timp necesar pen ru re+ol!area problemei# Aceas a se s abile, e 'n func"ie de compleHi a ea produsului, pu nd !aria de la c e!a +ile, sp mni sau luni# <. 5ompletarea matricei cerin2elor clien2ilor=

JJJ#Wfdi#or4QbooKsQsymposiumR<:?proceedin4s#8 m

) identificarea clien2ilor, fcndu>se uneori, pn la u ili+a orul final, c8iar dac produsul anali+a !a fi li!ra unui clien in ermediar# Aceas problem rebuie anali+a din dou punc e de !edere0 pen ru un produs nou sau pen ru un produs eHis en ce urmea+ a fi 'mbun "i # ) colectarea informa2iilor referitoare la cerin2ele clien2ilor 0 po pro!eni din r>o !arie a e de surse0 cali a i!e sau can i a i!e, s ruc ura e sau alea oare# -en ru ob"inerea da elor se folosesc 'n 4eneral c8es ionare speciale ,i e,an ioane repre+en a i!e pen ru clien"i sau concuren"# Da ele ob"inu e cons i uie un re+ul a a ceea ce clien"ii spun c doresc, Mcerin"e eHprima e, sau facili "i pe care ei le doresc dar nu le eHprim, Mcali a e a, ep a # -en ru ob"inerea da elor solici a e, can i a i!e, s ruc ura e se u ili+ea+ c8es ionare speciale, anali+a efec unduse pe un e,an ion repre+en a i! de clien"i)# ) gruparea datelor pe cerin2e care 4rupea+ pe ca e4orii 'n func"ie de rela"iile fire, i din re ele# Aces proces es e un proces mai mul crea i! dec lo4ic, ob"inndu>se 'n final a,a>numi a Mdia4ram de afini a e# ) determinarea gradului de importan21 a cerin2elor clien2ilor 0 se formea+ o ma rice p ra ic cu cerin"ele clien"ilor pe !er ical ,i ori+on al cu elemen e ?,( sau :0

0 = (d i? )i? =(,n
unde0 > n es e numrul cerin"elor3 diI X ? dac iXI sau cerin"a i es e mai pu in impor an ca cerin"a I ( dac cerin"a i es e la fel de impor an ca cerin"a I : dac cerin"a i es e mai impor an ca cerin"a I 5oeficientul de importan21 al cerin2ei i !a fi0

9:=

5ii =

d
? =(

i?

9;=

nr#chestionare

-en ru de erminarea 4radului de impor an" al fiecrei cerin"e 9Ri= se ierar8i+ea+ cerin"ele 'n func"ie de impor an"a lor ,i se aloc un numr pen ru fiecare ni!el de impor an"# Taloarea ob"inu se aIus ea+ cu un coeficien de corec"ie 9cX?,*###?,L=# @. 5ompletarea matricei caracteristicilor tehnice0 ) se determin1 caracteristicile tehnice ale produsului0 puse 'n e!iden" de ec8ipa de lucru in erdepar amen al3 ) se stabile3te modul de varia2ie a caracteristicilor tehnice pentru mbun1t12irea performan2elor produsului 0 ec8ipa de lucru pune 'n e!iden" modul 'n care fiecare carac eris ic e8nic rebuie s e!olue+e pen ru a con ribui la 'mbun "irea performan"elor produsului# A. 5ompletarea matricei corela2iilor de c re ec8ipa in erdepar amen al# B. 5ompletarea matricei de leg1tur1 ntre cerin2ele clien2ilor 3i caracteristicile tehnice ale produsului, AC8ai?9 0 pe linii se afl cerin"ele clien"ilor iar pe coloane se afl carac eris icile e8nice ale produselor# La in ersec"ia liniilor cu coloanele es e pus 'n e!iden" coresponden"a 'n re a, ep rile clien"ilor ,i carac eris icile de cali a e ale produsului, ob"inndu>se elemen ul aiI# Aceas ma rice es e un elemen de ba+ al dia4ramei QFD, deoarece prin in ermediul ei se po s abili deficien"ele pri!ind carac eris icile specifica e, aces ea pu nd fi elimina e 'nain ea u ili+rii specifica"iilor 'n procesul reali+rii produselor#(? >. Analiza comparativ1 a produsului propriu cu cele similare ale concuren2ilor, din punctul de vedere al clien2ilor= se s abile, e 4radul de apreciere a produsului din perspec i!a clien ului# Dn e,an ion repre+en a i! de clien"i sun c8es iona"i 'n le4 ur cu modul 'n care aprecia+ produsul anali+a compara i! cu produsele oferi e de concuren"i# Re+ul a ele sun recu e 'n coloana Ms udiul pie"ii# Cn cadrul ma ricei de e!aluare a cerin"elor clien"ilor mai po fi adu4a e ,i al e coloane cum ar fi0 Mreclama"ii pri!ind ser!ice>ul e c# D. 5ompletarea matricei de evaluare din punct de vedere tehnic= > evaluarea tehnic1 competitiv10 4radul de aprecere a unei carac eris ici e8nice es e s abili de ec8ipa de lucru pe ba+a da elor de ca alo4 sau a eHperien"ei profesionale3 > gradul de dificultate al fiecrei carac eris ici a produsului lund 'n considerare posibili "ile 'n reprinderii3 > Evaloarea produs. absolut1 3i relativ10 semnifica"ia e8nic corespun+ oare fiecrei carac eris ici a produsului s abili pe ba+a unei formule ma ema ice0

JJJ#Wfdi#or4QJ8a RisRWfdQfaWsRabou RWfd#8 m

(?

DlJicK, An 8ony, Turn 5ustomer 6nput into 6nnovation# Uar!ard Business Re!ieJ, :??:, p#@?# 9A paper 8a describes 8e Toice of 8e 7us omer process in more mana4erial lan4ua4e, ra 8er 8an produc de!eloper or marKe researc8er lan4ua4e=#

G ? = (i ai? , ? = (,###, F G rel ? =

i =(

(??G ?

9F=

G?
i =(

Cn cadrul dia4ramei QFD po fi in roduse oric e al e ipuri de informa"ii, dac se consider u ile 'n anali+a cali "ii produsului# 7ea mai impor an e ap a a me odei QFD es e e apa planificrii reali+rii noului produs#Ba se poa e reali+a u ili+nd a,a numi a ,,cas a cali "ii produsului sau ,,ma ricele de planificare a produsului#-rincipalele ins rumen e de lucru ale ma ricei de planificare a produsui sun 0 ma ricea cererilor clien"ilor3 ma ricea carac eris icilor de con rol ale produsului anali+a 3 ma ricea de rela"ii 'n re cele dou ma rici elabora e an erior3 ma ricea ce corela"ie pri!ind cerin"ele in erne ale noului produs 'n rapor cu firmele concuren e#Ba are la ba+ cerin"ele ,i preferin"ele clien"ilor# Drmea+ anali+a posibili "ilor 'n reprinderii de a reali+a pa,ii iden ifica"i an erior0 eHis en"a do rilor necesare, eHis en"a resurselor umane cu calificrile necesare, posibili "ile de ac8i+i"ie a ma eriilor prime ,i ma erialelor necesare, in!es i"iile necesare ,i posibili "ile de asi4urare a fondurilor pen ru reali+area aces ora# (( 3/5/ Mo'ali(#%i 'e e,i(a e a *elo mai *om$ne 0 o)leme 'e im0lemen(a e (# A ne'n ele4ere adec!a a !ocii consuma orului -ia"a radi"ional ,i cerce rile consuma orilor nu ofer o ima4ine clar a adev1ratelor beneficii ale produsului , cele mai dori e de c re ace, ia#7el mai frec!en , in er!iurile cer prerea clien"ilor despre rs urile pe care ei le !or ,i se opresc pu"in pe 'n ele4erea 'n profun+ime a problemelor#Aceas profund 'n"ele4ere a mo i!a"iei clien"ilor es e necesar pen ru a pune 'mpreun mul ele informa"ii nereali+a e , lucru ce rebuie s conduc la ino!a"ie ,i produse diferi e pen ru a c, i4a clien"i# :# A slab colaborare 'n re depar amen e pe impul desf,urrii procesului 2unca 'n r>un mediu colabora i!, asi4ur ec8ipei o profund 'n"ele4ere a beneficiilor cu a e de consuma ori, aces ea fiind 'n ri e de o con inu de+!ol are a cuno, in"elor ec8ipei precum ,i mo i!ele pen ru care s>a de+!ol a prima oar produsul, conduc la in eroperabili a e 'n re depar amen e ,i implici la performan"# ;# 7oncen rarea eHa4era pe produs ,i nu pe consuma or 7el mai frec!en ec8ipele se concen rea+ pe carac eris icile produsului ,i pe solu"ii prea r+iu, neacordnd nici o ,ans 'n"ele4erii necesi "ii conduc orilor de ino!a"ie#Cn"ele4erea adec!a a aces or lucruri !a face diferen"a pen ru consuma ori, de!ansnd compe i orii#Aceas a se poa e reali+a prin 'n"ele4erea cerin"elor, a priori "ilor aces ora, urma de de+!ol area aces or cerin"e 'n r>un produs compe i i!# F# Neacordnd suficien imp pen ru o bun anali+ a pie"ei ,i implemen area a me odei 2e oda QFD nu presupune o simpl sc8i"are a 2a ricei -lanificrii -rodusului ,i a 7asei 7ali "ii ci rei +ile de pre4 ire pen ru dobndirea eHperien"ei necesare reali+rii me odei#Bs e necesar un mana4emen al cali "ii de la cule4erea ,i 'n"ele4erea !ocii consuma orului la de+!ol area concep ului pe pia" prin r>un produs cali a i!, care s creasc considerabil ,ansele de c, i4 ,i s de!in un produs profi abil pe pia"#Aces a nu se poa e reali+a fr un efor de cel pu"in rei +ile# (: 3/: Ma( i*ile ?Casei Cali(#%ii@/ 2e oda permi e elaborarea unui proiec pen ru un produs care s rspund 'n mod op im solici rilor clien"ilor# Se face mai 'n i o anc8e care s s abileasc care sun func"iile produsului pe care le a, eap clien"ii precum ,i impor an"a aces ora# Apoi se elaborea+ carac eris icile ,i se corelea+ cu func"iile# $o oda se fac compara"ii cu performan"ele al or firme ,i de asemenea carac eris icile sun anali+a e una 'n rapor cu celelel e, pen ru a !edea care se sus"in ,i care se con ra+ic# Apoi de la carac eris ici se rece, 'n mod similar, spre performan"e e8nice msurabile ,i de aici spre ma eriale, e8nolo4ii# Ni!elul de in erdependen" Q in erconeHiune obser!a es e msura de obicei pe o scal de pa ru punc e 9'nal , mediu, sc+u ,i deloc= ,i un simbol repre+en nd aces ni!el de in erdependen" Q in erconeHiune es e in rodus 'n celula ma ricei# Fiecrui ni!el de ro unIire a in erdependen" Q in erconeHiunei 'i es e a ribui un scorQ punc aI pe care ec8ipa rebuie s 'l 'n"elea4 ,i asupra cruia rebuie s cad de acord 'nain e de comple area aces ei ma rice# De eHemplu0 Cnal 1 ), 2ediu 1 E, Sc+u 1 ;, Nimic 1 ? Talorile rela i!e ale aces or ro unIiri rebuie alese pen ru a se po ri!i indi!idual proiec ului QFD ,i po fi !aria e mai r+iu pen ru a s udia impac ul lor asupra conclu+iilor eHerci"iului QFD# 2a ricea Macoperi, riun48iular a 7asei de 7ali a e es e folosi pen ru a iden ifica unde se con ra+ic ,i unde se spriIin cerin"ele e8nice ce carac eri+ea+ produsul# 7a ,i 'n sec"iune in erdependen"e Q in erconeHiuni, ec8ipa QFD lucrea+ pe celulele din aceas ma rice acoperi, lund 'n considerare 'mperec8erile de cerin"e e8nice pe care aces ea le repre+in # -en ru fiecare celul se pune 'n rebarea0 Cmbun "irea unei cerin"e cau+ea+ de eriorarea sau 'mbun "irea celeilal e cerin"e e8niceN A unci cnd rspunsul es e o de eriorare, apare o compensa"ie e8nolo4ic ,i un simbol es e in rodus 'n celula care repre+in aceas a 9de obicei o cruce sau M>=# Acolo unde Cmbun "irea unei cerin"e duce au oma la 'mbun "irea unei al e
(( (:

2aHim B#, Managementul calit12ii , Bdi ura Dni!ersi "ii YYAleHandru 5oan 7u+aZZ, 5a,i, :??*, p#L:>LF JJJ#Wfdi#or4QrnormanRQFDR5mpRFaul s#8 m

cerin"e, un simbol al erna i! es e in rodus 'n celul 9de obicei un semn de !+u sau M[=#Diferi e ni!eluri de as fel de in erac"iune po+i i! sau ne4a i! 9de eH# pu ernicQ medieQ slab= po fi indica e folosindu>se diferi e simboluri colora e# 5nforma"ia 'nre4is ra 'n ma ricea acoperi, es e folosi oare ec8ipei de proiec are 'n c e!a moduri# Accen uea+ locul unde o 'mbun "ire proiec are dori ar pu ea duce la o 4am de beneficii pen ru produs# De asemenea concen rea+ a en"ia asupra rela"iilor ne4a i!e din proiec # Aces ea po repre+en a opor uni "i pen ru solu"iile ino!a oare ce !or fi de+!ol a e ,i care duc la e!i area necesi "ii unor asemenea compromisuri# 3/A De*i6ia 'e a $(ili6a QFD 2e oda QFD se recomand a se u ili+a 'n de+!ol area s ra e4ic a scopurilor ce !i+ea+ pia"a produsului ,i !ia"a 'n reprinderii, 'ncepnd din fa+a de concep"ie, pn la urmrirea compor amen ului lui 'n consum# A!an aIele me odei pen ru firm sun semnifica i!e ,i e!iden e0 s imulea+ munca 'n ec8ip ,i an renea+ an4aIa"ii 'n procesul mana4erial3 se 'mbun "e, e comunicarea pe ori+on al ,i pe !er ical 'n firm3 mo i!ea+ ,i a ra4e persoane din oa e compar imen ele firmei \conduce la cre, erea cali "ii, sa isfacerea clien"ilor cre, erea eficien"ei economice ,i sociale QFD es e un ins rumen pu ernic care poa e conduce la 'mbun "iri semnifica i!e ale performan"ei produsului ,i procesului#$o u,i, ca maIori a ea ins rumen elor,nu es e rspunsul pen ru fiecare sluIb#7u oa e c QFD are po en"ialul de a 'ndeplinii obiec i!ele de de+!ol are ale produsului prin reducerea impuli de produc"ie ,i a cos urilor,nu es e rspunsul pe ermen scur la problemele de de+!ol are ale produsului#QFD es e o e8nolo4ie pe care mana4erii ar rebui sa o aib disponibil pen ru aplicare ei 'n pro4ramul lor#(; 7a par e a cri eriului de elaborare a deci+iilor pen ru adop area me odei QFD, mana4erii de pro4rame ar rebui s decid dac impac urile pe ermen scur conduc la beneficii des ul de pu ernice ,i de !i+ibile care s permi or4ani+a"iei s con inue in!es i"iile 'n folosirea procesului pn cnd efec ele dorin e 'n pri!in"a reducerii ciclului de produc"ie ,i al cos urilor po fi reali+a e#(FQFD furni+ea+ o cale sis ema ic de cons ruire a unei perspec i!e asupra0 ce ne!oi rebuiesc sa isfcu e, cea mai bun modali a e de a le reali+a, ordinea 'n care rebuiesc 'ndeplini e, personalul ,i resursele necesare#De asemenea, furni+ea+ un cadru pen ru documen area necesar adop rii deci+iilor# (* 5/ APLICAREA METODEI QFD LA PLANIFICAREA CURICULUMULUI DIN INSTITUIILE MILITARE DE 8N"MBNT A abordare realmen e sa isfaca oare a si ua iei resursei umane 'n or4ani+a ie nu poa e sa faca abs rac ie de procesul de formare a oamenilor# Cn aces con eH ne>am propus sa s udiem modul 'n care curricullum parcurs 'n academiile ca e4oriilor de for e corespunde cu necesi a ile opera i!e ale uni a ilor mili are beneficiare, iar me oda QFD cons i uie un ins rumen adec!a de orien are a in!es i4a iilor cu carac er de nou a e pen ru domeniul mili ar PROIECTAREA CURRICULUMCULUI
7oncep 7oncepia iaS2F$ S2F$ pri!i pri!i oare oarela la modelul modelul absol!en absol!en ului ului

$eoria $eoriass iin iinifica ifica a aproiec proiec arii arii curriculare curriculare

B!olu B!oluia ia posibila posibila in incariera cariera

No$l in$( No$l*on *on in$( al almisi$nilo misi$nilo FT FT

CURRICULUM CURRICULUM EDUCATIONAL EDUCATIONAL

BHperien a BHperien aacumula acumula

Lec ii a Lec ii'n! 'n! aee $radi ia iispecificul $radi ia. . specificul din prac ica ]es -oin din prac ica ]es -oin 'n! mn 'n! mnului ului . iial . aleeacademii academii mili miliar arromnesc romnesc occiden occidenale ale

S S andarde andarde
Specifice SpecificeNA$A NA$A Na ionale Na ionale de deacredi acrediare are academic academic

%&'&()&* 12 din +2

Fi4# )# -lanificarea curicular

(; (F

Uauser O# R# and 7lausin4 D# The 4ouse of /uality, Uar!ard Business Re!ieJ 2ay> Oune, ()@@, p#@F>@*# 6uin a L# R# and -rai+ler N# 7# The /F0 ooF, The Team Approach to 7olving $roblems and 7atisfying 5ustomers Through /uality Function 0eployment, A2A7A2 BooKs, ());, p#(;F (* 7lausin4 D#, Total /uality 0evelopment# AS2B -ress, ())F, p#(:*

Cn r>o prima e apa am reali+a o o cerce are>pilo pe un esan ion res rans de ofi eri din AF$ urmand ca eHperien a acumula a in r>un as fel de demers sa sus ina cerce area ul erioara reali+a a la ni!elul in re4ii arma e# Ne>am propus sa iden ificam necesi a ile resim i e de ca re clien , 'n ca+ul de fa a uni a ile mili are din oa e ca e4oriile de for e, Mse4men ul de pia a !i+a fiind corpul ofi erilor# Anali+ele din cadrul aces ei e ape au fos orien a e de cele sap e e ape ale Bli + QFD 0 78es ionarele u ili+a e au fos cons rui e 'n Iurul a doua elemen e fundamen ale0 solici arile>sarcina 9misiunile= specifice fiecarui ni!el ierar8ic din cariera ofi erilor si au oe!aluarea in rapor cu eHi4en ele impuse de aces ea# Ac i!i a ea de adminis rare a c8es ionarului a fos dubla a prin obser!a ii direc e, in er!iuri, ac i!i a i 4en focus>4roup efec ua e de membrii ec8ipei de cerce are in eren 94o o 4emba=# 7u o"ii a!em forma o ima4ine despre ceea ce 'nseamn o sarcin mili ar 'n ea rul de opera"ii alia # Bs e !orba de o misiune locali+a pe eri oriu s rin, uneori os il, 'n care se cere concen rarea maHim 'n fiecare momen , o a mosfer de lucru des ins, rela"ii ba+a e pe 'ncredere o al 'n ceilal"i ,i 'n s abili a ea lor emo"ionala ,i profesional# Nimeni nu ,i>ar dori s aib al uri o persoan care ar pu ea ceda psi8ic 'n r>o si ua"ie de cri+, sau care ar recur4e la u+ul armelor 'n cea mai mic si ua"ie ensiona , srind pes e e apele de ne4ociere ,i i4nornd efec ele unei as fel de ac"iuni# Din aces punc de !edere, nici un fel de eHerci"iu sau si ua"ie simula nu poa e reproduce in ensi a ea ririlor ,i a ensiunilor pre+en e 'n ea rul de opera"ii# De aceea, am considera ca punc de plecare opinia unor cadre cu eHperien" 'n desf,urarea de misiuni reale, pe care i>am numi speciali, i pe parcursul s udiului nos ru# Subiec"ii au fos ru4a"i s acorde o no pe o scal de la ( la (? fiecreia din re urm oarele carac eris ici, in func"ie de impor an"a lor 'n fiecare din re si ua"iile 'n care s>ar pu ea 4si 'n ea rele de opera"ii 1 si ua"ie de lup sau de s abili a e ,i spriIin0

capaci a e de mobili+are capaci a e de cooperare fleHibili a e conformism pruden" ac"ional capaci a ea de a an icipa si ua"ii nepre!+u e a4resi!i a e ac"ional capaci a e de con rolQau ocon rol responsabili a e s pnire de sine

crea i!i a e capaci a e de ne4ociere 4ndire anali ic capaci a e de a impro!i+a spiri de sacrificiu enaci a e sim"ul umorului 8o rre ac"ional promp i udine deci+ional capaci a e empa ic

Cn urma aces or rspunsuri, fiecare carac eris ic a primi o pondere 'n func"ie de media !alorilor ob"inu e ,i de aba erea aces or !alori, ce reflec 4radul de 4enerali a e al necesi "ii pre+en"ei aces ora 'n re rs urile mili arilor# Brorile ce ar pu ea aprea 'n r>o as fel de clasificare sun cele da ora e unei proas e 'n"ele4eri a no"iunii, sau a unei preri personale subiec i!e, nerepre+en a i!e pen ru popula"ie# Bliminarea aces or probleme s>a fcu prin eliminarea !alorilor aberan e, z , a unci !aloarea es e afec a de influen"e aberan e=, ,i respec i! prin folosind cri eriul 78au!ene 9 dac , , > eliminarea carac eris icilor ce pre+in o aba ere mul prea mare9 'n ca+ul nos ru au fos elimina e carac eris icile cu o aba ere apropia !alorii :=# As fel, se asi4ur un pra4 de si4uran" c mai mic, ,i o repre+en a i!i a e c mai mare la ni!elul 'n re4ii popula"ii, ceea ce es e primul pas spre !alidarea ins rumen ului de cerce are#
15 a ut or i ot a t e c a p. de ne !oc i e r e e mpa t i e s pi r i t s a c r i f i c i u a !r e s i v i t a t e a ut oc ont r ol !a ndi r e a na l . c r eati vi tate ot a r a r e c a p. de a i mpr ov i z a c onf or mi s m t e na c i t a t e i nt ui t i e r e s pons a bi l i t a t e c umpa t a r e mobi l i z a r e c oope r a r e pr omt i t udi ne de c i z i ona l a 4. 86% 4. 91% 5. 09% 5. 29% 5. 37% 5. 42% 5. 50% 5. 58% 5. 60% 5. 65% 5. 68% 5. 78% 5. 81% 5. 84% 5. 87% 5. 87% 5. 92% 5. 96% 19 7 16 13 10 7 4 2 1 4 5 10 12 1 3 8 6 13 11 9 14 17 18 21 20

19 16

Figura !H $onderea caracteristicilor pentru misiuni de lupta

Figura !!$onderea caracteristicilor pentru misiuni de spri?in

(?

A1ate re a 2a 3e te 43i4a ce 4tr al

1 21 20 11 110 10 1/ 15 14 1+ 12 11 10 1 + 2 1 0 2 + 4 5 / 0 (2)2(*&)3'*3(33 abaterea lupta abatere spri4in

-e de al a par e, a fos lua a 'n considerare posibili a ea ca subiec ii c8es ionarii sa nu cons ien i+e+e corec sau 'n o ali a e necesi a ile proprii dar si cele ale or4ani+a iei in e4ran e# Cn consecin a, am alca ui si un 4rup de lucru forma din specialis i din domeniile s iin e mili are, mana4emen ul or4ani+a iei, eoria deci+iei, marKe in4, cerce ari opra ionale e c# precum si prac icieni afla i 'n func ii de deci+ie la ni!el s ra e4ic, a caror sarcina a fos elaborarea modelului absol!en ului ins i u iilor de 'n!a amn implica e#

Figura!" Abaterea fa21 de tendin2a central1

Lipsa eHperien"ei dobndi e prin an renamen si pre4 irea psi8ica pen ru lup a sun an ipo+ii ar4umen elor in ca+ul celor care nu se considera pre4 i"i, in imp ce pre4 irea de speciali a e, pre4 irea fi+ica, psi8ica, capaci a ea de adap are sau cunoa, erea limbii en4le+e se afla in frun ea mo i!elor celor care se considera pre4 i"i pen ru misiunile in erna"ionale# 78iar daca principala sursa informa"ionala a inerilor despre modali a ea de selec"ie o repre+in cole4ii cu eHperien"a par iciprii 1 o sursa nu ocmai si4ura, daca luam in considera"ie subiec i!ismul 1, foar e mul"i sun de prere ca ni!elul cuno, in"elor de speciali a e ar rebui sa repre+in e un cri eriu esen"ial in selec"ia personalului# 5nformarea mili arilor despre or4ani+area selec"iilor es e clasa a ul ima in ordinea priori arilor pen ru 'mbun "irea selec"iei# Nu , im in ce msura eHperien"a ea relor de opera"ii es e un a u pen ru promo!area in cariera insa cer es e ca o as fel de eHperien"a impune, sau ar rebui sa impun, respec in rndul personalului arma ei# Re+ul a ele sondaIului demons rea+ ca ;L,* < din re subiec"i sun de prere ca mili arii care au par icipa la misiuni in ea rele de opera"ii nu au suficien e mo i!e pen ru a se considera profesioni, i, iar F@,(: < sun de prere ca o misiune in erna"ionala es e o condi"ie suficien a pen ru cali a ea de mili ar profesionis # Re+ul a ul demons rea+ un rela i! ec8ilibru al opiniilor, ceea ce ne poa e 'n ri con!in4erea ca profesionalismul mili ar mai are, 'nc, de lup a cu anumi e sin a4me de 4enul celor cu Mcapra !ecinului, pre+en e, paradoHal, in men ali a ea cadrelor inere#

Figura 13 Motivaia participrii la misiuni internaionale -rin prisma in ereselor na"ionale, par iciparea cu efec i!e in ea rele de opera"ii es e sus"inu a de EE,@L < din numrul celor c8es iona"i# S a u ul de ara membra a NA$A, al uri de ima4inea Romniei in lume, cons i uie principalul ar4umen al celor care au considera ca misiunile eH erne repre+in in eresele na"ionale# $o la aceas a 'n rebare, ne!oia de profesionali+are a arma ei si solidari a ea Romniei cu ac"iunile umani are ocupa ul imele doua po+i"ii# 5n ca+ul celor ;? < care nu sun de acord cu pre+en a rupelor romane, i in +onele de conflic , in eresele americane repre+in unicul ar4umen al opiniei eHprima e# Din di!erse mo i!e, ;,:; < din numrul subiec"ilor s>au ab"inu ori nu au fos in msura sa rspund la aceas a 'n rebare# -rin ul ima 'n rebare a sondaIului am in en"iona sa aflam in ce msura es e percepu riscul misiunilor din ea rele de opera"ii#

((

B!aluarea rspunsurilor 1 pe o scara de la unu la cinci 1 a scos in e!iden a riscul mare cu care sun percepu e as fel de misiuni# Si o u,i foar e mul"i ',i doresc sa par icipe# Re+ul a ele sondaIului reflec a M empera ura crescu a produsa de subiec ul Mmisiuni in erna"ionale# Dincolo de unele cifre si procen e, sondaIul a e!iden"ia limi ele mo i!a"ionale, ar4umen a i!e si un rela i! ec8ilibru al percep"iei rolului misiunilor in erna"ionale# 7 e!a re+ul a e insa sun surprin+ oare# 5n eresul mare al inerelor cadre pen ru par iciparea la misiuni in ea rele de opera"ii es e o reali a e care reflec a o s are de spiri si un onus fa!orabile procesului de profesionali+are a ins i u"iei mili are# 5ndiferen de na ura mo i!a"ionala a indi!idului, reali a ea conflic elor con emporane ri in ea rele de opera"ii aduce, cel pu"in profesional, ransformri po+i i!e personali "ii liderilor mili ari# Ansamblul da elor obser!a e ,i neprelucra e poa e fi simplu 9de eHemplu0 da ele referi oare la carac eris icile psi8o> indi!iduale ale personalului ,carac eris ici ale armamen ului ,i muni"iei e c#= sau compleH 9obser!area simul an in imp a mai mul or componen e ale pre4a irii profesionale =# De asemenea, da ele s a is ice pun in e!iden" elemen e can i a i!e 9msuri, rela ii, ni!ele de incredere= sau cali a i!e 9clase, ca e4orii=# Da ele concen ra e in ba+e de da e sau in al e forme de sis ema i+are con in in mod lo4ic oa e elemen ele pre+en a e mai sus# Aces ea, pen ru a fi anali+abile prin me ode de anali+a a da elor, rebuie se sa isfac anumi e cerin"e, ca de eHemplu omo4eni a e ,i eH8aus i!i a e, cerin e ce permi comparabili a ea obser!a iilor ,i a !ariabilelor# 5n a doua e apa se !or specifca cerin ele e8nice ale unui curriculum performan pornind de la s andardele de cali a e specifice in!a aman ului uni!ersi ar superior# concep ual frameJorK defined by DNBS7A S a is ics 5ns i u e and obIec i!i+ed a a na ional le!el in 8e AB7D 8andbooK 9see $able (=# Table ! *I50 handbooF
./ Re6$l(a(ele si 0 o'$sele e'$*a(iei A/ Pa (i*i0an(ii in'i,i'$ali la e'$*a(ie si in,a(a e B/ Con'i(iile 'e ins( $i e C/ F$ ni6o ii 'e se ,i*ii e'$*a(ionale D/ Sis(em$l e'$*a(ional *a in( e! (#A# 7ali a ea si dis ribuirea re+ul a elor indi!iduale ale educa iei (#B# 7ali a ea procesului de ins ruire (#7# -rodusele ins i u iilor educa i!e si performan ele ins i u ionale (#D# -erforman ele 4lobale ale sis emului educa i! 2/ Fa*(o ii si *on(e9($l *a e infl$en(ea6a 0 o'$sele e'$*a(iei :#A# A i udinile, par iciparea si compor amen ele indi!iduale :#B# -rac icile de in!a areQpredare, :#7# 2ediul si or4ani+a ia uni!ersi ara :#D# Afer a ins i u ionala, alocarea resurselor si poli icilor la ni!elul 4lobal al sis emului educa i! 3/ Con(e9($l si *ons( an!e ile *a e infl$en(ea6a im0lemen(a ea 0oli(i*ilo e'$*a(ionale ;#A# 7arac eris icile an eceden e ale persoanelor care in!a a ;#B# 7ondi iile de in!a are ale s uden ilor si condi iile de munca ale profesorilor ;#7# 7arac eris icile furni+orilor de ser!icii si ale comuni a ilor lor ;#D# 7on eH ul na ional 9educa ional, social, economic si demo4rafic=

Cn a reia e apa se !a s udia in erac iunile compleHe din re cerin ele clien ului si corela iile din re aces ea si carac eris icile e8nice formula e in e apa an erioara#7on inu ul ac i!i e ii de anali+ a da elor din domeniul mili ar es e s rans le4a de na ura claselor de probleme supuse re+ol!arii# 5n func"ie de na ure, anali+a da elor poa e presupune o anumi e succesiune de ac i!i e i specifice, u ili+area unei anumi e 4ame de me ode ,i e8nici de lucru, urmarirea anumi or obiec i!e# 5n randul ca e4oriilor de probleme a caror re+ol!are conduce la efec uarea unui proces de anali+e a da elor men ione+0 iden ificarea le4i e ilor ce 4u!ernea+e mi,carea fenomenelor ,i proceselor mili are sau mili are, a principalelor endin e ,i re4ulari e i specifice e!olu iei aces ora3 iden ificarea principalilor fac ori ce 4u!ernea+e compor amen ul unor fenomene ,i procese3 s abilirea sensului ,i a in ensi e ii le4e urilor cau+ale manifes a e in re diferi e carac eris ici3 de erminarea 4radului in care o mul ime de fac ori con ribuie la formarea unui anumi efec 3 !erificarea unor ipo e+e cu pri!ire la eHis en a unor le4e uri de ip cau+al, la posibili a ea ca anumi e carac eris ici ale unor misiuni, ale personalului , ale e8nicii de lup s inre4is re+e anumi e !alori specifice e c3 ierar8i+area fac orilor ce de ermin un anumi efec in func"ie de impor an a ,i semnifica ia influen ei aces ora3 s abilirea modului in care compor amen ul fenomenelor es e afec a de anumi e deci+ii sau de fac orii de risc3 iden ificarea principalelor posibili e i prin in ermediul cerora compor amen ul capabili "ilor s poa s fi influen"a 'n r>un sens dori 3 de erminarea sensurilor 'n care compor amen ul unui anumi mili ar poa e e!olua, ia s arilor posibile in care aces a se poa e afla in spa iu ,i imp sau efec uarea de predic ii pri!ind s arile ,i e!olu ia misiunilor de care depind carac eris icile anali+a e# 5n func"ie de specificul fiecerei clase de probleme, ac i!i a ea de anali+ se poa e concre i+a prin r>un anumi 4en de opera"ii de modelare s a is ico>ma ema ic ,i prelucrare informa ional !i+and in principal0 simplificarea ,i sin e i+area rela iilor de cau+ali a e3 msurarea in erdependen elor, cuan ificarea influen elor ,i !erificarea semnifica"iei aces ora3 descrierea s a is ico>ma ema ics a compor amen ului personalului ,i e8nicii3 efec uarea de predic ii prin inferen" s a is ic3 msurarea 4radului de omo4eni a e a !alorilor unei carac eris ici cu scopul !aslidarii 3 clasificarea ,i ierar8i+area ponderilor# Fiecare din aces e ipuri de opera"ii presupune u ili+area unor ins rumen e de lucru corespun+e oare# -rincipalele me ode ,i e8nici proprii anali6ei m$l(i'imensionale a da elor u ili+a e pen ru re+ol!area problemelor enumera e sun 0

(:

 anali+a componen ei principale, anali+a fac orial, anali+a coresponden elor, e8nicile de scalare mul idimensionale, me odele ,i e8nicile de es imare, anali+a corela iei, anali+a corela iilor canonice, anali+a !arian ei, anali+a re4resiei liniare ,i neliniare, me odele ,i e8nicile de recunoa, ere a formelor, anali+a discriminan ului, anali+a clus er e c# 5n orice demers 'n reprins eHis o fa+ de anali+e cuprins 'n aneHele a a,a e lucrrii ,i una de sin e+e# Sin e i+area da elor cons in a4re4area elemen elor esen"iale, a rse urilor cele mai semnifica i!e, sau a acelora pu in mai sin4ulare care s poa fi comunica e, fiind cel mai bun re+ul a al anali+ei in !ederea lurii unei deci+ii# No iunea Manali+a da elor sub aspec concep ual es e u ili+a a in fa+a de anali+e ca ,i in cea de sin e+e# Dis inc ia poa e fi fcu dace "inem seama de compleHi a ea ,i !olumul da elor prelucra e, dar aces a nu afec ea+ principiile de ba+# -rin defini ie, anali+a da elor face par e din ca e4oria me odelor s a is ice ,i nu din ca e4oria me odelor eHperimen ale# 2e odele s a is ice, care permi abordarea unei clase mul mai lar4i de probleme deca me odele eHperimen ale, se s ruc urea+a in me ode ale s a is icii induc i!e ,i me ode ale s a is icii deduc i!e# Anali+a da elor se incadrea+a in domeniul s a is icii deduc i!e, ea pu and opera numai asupra inre4is rarilor ,i nu modelea+a aprioric o anumi a si ua"ie da a# Aceas a conduce la eHis en a urma oarelor principii de ba+a0-en ru a ob"ine informa"iile dori e am reali+a in aceas a e ap0eH ra4erea s ruc urilor pornind de la da ele inre4is ra e3prelucrarea simul ana a informa iilor pri!i e in r>un numar mare de dimensiuni# S udiul indi!idual al da elor carac eris icilor din pro4ramul obser!arii nu a fa!ori+a sin e+a ,i nu permi e anali+a 4lobala a in erac iunilor din re informa"ii3sis emele de informa"ii au fos concepu e 'n perspec i!a prelucrrii au oma e# De re4ul, sis emele de informa"ii sun forma e din informa"ii acumula e in imp, ceea ce an renea+ la ni!elul da elor o anumi a incoeren", facandu>le non>anali+abile cu me ode s a is ice# 5a a de ce ba+a de da e s a is ice sau formele de sis ema i+are a aces ora au fos concepu e in mod dependen de modali a ile de prelucrare# Ale4nd dup cay S-SS, BGBL ,2A$LAB, S$A$5S$57A A din punc de !edere al modali a ilor de abordare, ca ,i din punc de !edere al na urii ins rumen elor u ili+a e, 'n cadrul anali+ei s a is ice, me odele ,i e8nicile specifice sun u ili+a e in coneHiune cu informa iile disponibile cu scopul de a face inferen e sau de a !erifica ipo e+e cu pri!ire la !aloarea aces or marimi ce carac eri+ea+a o popula ie da e sau cu pri!ire la le4a urile ce eHis a in re aces e marimi# Spre deosebire de celelal e me ode s a is ice de anali+a, anali+a da elor presupune u ili+area unei mari !arie a i de concep e, ra ionamen e, ipo e+e, ins rumen e ,i e8nici specifice in scopul0 carac eri+arii 4lobale a unor cau+ali a i compleHe3 deducerii unor s ruc uri cau+ale simple ,i su4es i!e3 e!iden ierii a ceea ce es e esen ial ,i rele!an la ni!elul unei en i a i informa ionale compleHe3 masurarea unor dependen e ,i a unor in erdependen e de ip mul idimensional3 deducerii unor ipolo4ii sau ierar8ii rele!an e pen ru o mare !arie a e de manifes ari3 masurarii unor similari a i sau disimilari a i eHis en e in re clase de fenomene sau procese3 ob inerii unor modali a i de repre+en are clarm ,i su4es i!a a informa iei mul idimensionale# Anali+a s a is ica# 5n anali+a s a is ica a da elor s>au folosi me ode parame rice si neparame rice# 5n anali+a uni!aria a pen ru compararea !alorile medii ale celor doua 4rupuri dia4nos ice pe diferi e !ariabile s>a folosi es ul pen ru e,an ioane corela e# -en ru anali+a rela iilor din re !ariabile s>au u ili+a me ode s a is ice parame rice 9coeficien ul de corela"ie -earson= si neparame rice 9coeficien ul c8i>pa ra =#Ap imi+area calculelor s>a facu u ili+nd S-SS ,i BGBL 7arac eris icile psi8o[indi!iduale care au diferen ia semnifica i! 9p ^ ?,??(= 4rupurile dia4nos ice in anali+a s a is ica uni!aria a au fos in roduse inr r>un pro4ram de anali+a discriminan a mul i!aria a# -en ru reducerea numarului aces or de !ariabile s>a reali+a o anali+a discriminan a ierar8ica preliminara, folosind pro4ramul S-SS# -ro4ramul iden ifica succesi! !ariabilele care asi4ura cea mai buna discriminare a celor doua 4rupuri, adau4and la fiecare pas o !ariabila suplimen ara subansablului re inu la pasul an erior# La fiecare pas se selec ea+a !ariabila care minimi+ea+a !aloarea s a is icii ]ilKsZs lambda3 pen ru in roducerea !ariabilelor in anali+a s>a u ili+a o !aloare a es ului F de ;,@F 9F de in rare=, iar pen ru eHcluderea unei !ariabile o !aloarea a es ului F de :,L( 9F de iesire=# 7arac eris icile re inu e re inu e in anali+a preliminara au fos in roduse in anali+a discriminan a propriu>+isa care a permis iden ificarea numarului minim de carac eris ici care diferen iaya cele doua ca e4orii de misiuni 9care au separa cel mai bine 4rupurile c8es iona e=# 5n anali+a discriminan a predic i!a s>a deri!a func ia clasifica orie, es imandu>se pen ru fiecare ca+ probabili a ea pos erioara de apar enen a a carac eris icii la unul din cele doua 4rupuri # S>a eHamina 4radul de concordan a din re clasificarea carac eris icilor psio>indi!iduale pe ba+a aces or func"ii si carac eris icile misiunii# S>a eHamina !alidi a ea indicelui discriminan pe noi 4rupuri de subiec"i cu eHperien"a profesionala si func"ii de conducere 9!alidare eH erna=, anali+andu> se concordan a din re carac eris icile misiuniil clinic si clasificarea cafac eris icilorr pe ba+a func iei discriminan e, anali+andu>se concordan a din re din re 4rupuri prin me ode de ip Ano!a# Si prin me oda corela iilor canonice REDULTATE

(;

7arac eris ici 4enerale in pri!in a !ars ei, ni!elului de ins ruire si speciali+ari# Limi ele de !aria ie ale !ars ei au fos lar4i , de la :* de ani pana la *;>E? de ani, !alorile cen rale si uandu> se in Iur de ;? de ani3 nu au eHis a diferen e semnifica i!e in re !alorile medii 9 X ?,LL, p X ?,FF;=# Au predomina ofi erii de infan erie9E*<=# ambele 4rupuri circa Iuma a e din re ca+uri au a!u eHperien"a de cel pu in (? ani si ni!el superior de ins ruire si aproape o pa rime 9::,*<= au a!u misiuni in s rin a e# Nu a eHis a o asociere semnifica i!a in re specialiyare si 4rupul c8es iona 9_: X ?,@);, p X ?,)L(=# Numrul mediu al anilor de arma a a a!u !alori apropia e in ambele 4rupuri, fara diferen e semnifica i!e 9 X ?,F;), p X ?,EE:=# 2aIori a ea ca+urilor din 4rupul ini ial au fos coop a i in in!a amn sau cerce are 9L?<= Nu a eHis a nici o asociere semnifica i!a in re s area fun"ie si re+ul a 9_: X F,@*, pX ?,(@;=# Anali+a discriminan a mul i!aria a 7arac eris icile psio>indi!iduale care au fos in roduse in anali+a discriminan a mul i!aria a au fos selec a e in func"ie de mai mul e cri erii# 5n primul rand s>au re inu !ariabilele care au diferen ia semnifica i! cele rei 4rupuri de ofi"eri c8es iona i in anali+ele compara i!e uni!aria e# 5n ca+ul in care aceeasi carac eris ica a fos e!alua a prin probe diferi e s>a proceda la anali+a ma ricii in ercorela iilor din re aces e e!aluai 9coeficien"i de corela"ie -earson=# A unci cand aces e e!aluarile s>au do!edi a fi s rans in ercorela e s>a re inu numai una din re masuri# A!and in !edere fap ul ca scopul cerce rii a fos acela de a de ermina ponderi ale cri eriilor u ili+abile in selec"ia personalului! usor de aplica in modelul de deci+ie pe care il !om cons rui, selec"ia !ariabilelor a inu con si de simpli a ea si accesibili a ea in rebarilor din c8es ionare care ar urma sa fie folosi e# S>a urmari iden ificarea numarului minim de !ariabile care sa asi4ure o buna discriminare si clasificare a carac eris icilorr# -e ba+a aces or cri erii, in r>o prima e apa au fos re inu e un numar de carac eris ici psi8o> indi!iduale0 Aces e !ariabile au fos in roduse in r>o anali+a discriminan a ierar8ica preliminara in !ederea reducerii numarului lor# -ro4ramul folosi 9S-SS= a selec a la fiecare pas !ariabila cu con ribu ia cea mai impor an a la separarea 4rupurilor, adau4and pe rand ca e o noua !ariabila subansamblului deIa re inu an erior# La fiecare pas s>a selec a !ariabila care a minimi+a !aloarea s a is icii ]ilKsZs lambda, u ili+andu>se un F de in rare de ;,@F si un F de iesire de :,L(# 5n abelul (( se pre+in a re+ul a ele aces ei anali+e discrimina e preliminare# Tariabilele re inu e maHimi+ea+a corela ia cu carac eris icile misiunilor # 7ombina ia liniara a aces or !ariabile a permis cea mai buna corelare a celor doua 4rupuri de carac eris ici# Aces e pa ru !ariabile neuroco4ni i!e re inu e in anali+a preliminara au fos in roduse in anali+a discriminan a propriu>+isa in cadrul careia s>au deri!a coeficien ii func iilor canonice discrimina i!e# Re+ul a ele aces ei anali+e sun pre+en a e in abelul (:# Func ia discriminan a canonica deri!a a a eHplica (??< din !arian e si a diferen ia semnifica i! 4rupurile c8es iona e,am de ermina asfel 4rupul de carac eris ici care diferenZia+a e3aan ioanele c8es iona e 9 es ul de semnifica ie ]ilKsZLambda X ?,(;F, _:X((F,FFL, p ^ ?,???(=# Ardinea in roducerii in anali+a a carac eris icilor indica impor an a pe care aces ea o au pen ru succesul misiunilor3 din aces punc de !edere carac eris icile psio>indi!iduale au o pondere sensibi,l mai mare in misiuni in care fac orii de risc au pondere semnifica i!a in imp ce cuno3 iin ele de! speciali a e au o pondere mai mare in misiuni care se desfasioara in condi"ii de rela i!. cer i udine #BHperien"a profesionala s>a do!edi a a!ea impor an a cea mai mare pen ru separarea 4rupurilor3 # Dl imilea !ariabile care a con ribui semnifica i! la imbuna a irea separarii 4rupurilor 9in rapor cu discriminarea deIa ob"inu a pe ba+a !ariabilelor in roduse an erior in anali+a= a fos cea referi oare la orien area emporo>spa ialasi la capaci a ea de coordonare# 7ele doua !ariabilei coeficien ii s andardi+a i cei mari pe func ia discriminan a 9 abelul (;=# 7oeficien ul s andardi+a corepun+a or !ariabilei de orien are emporo>spa iala a fos usor mai mare 9?,;FF= deca cel pen ru capaci a ea de coordonare 9?,:@@=# 7oeficien"ii de corela"ie din re fiecare !ariabila re inu a in anali+a si func ia discriminan a permi carac eri+area s ruc urii aces eia 9 abelul (;=# Talorile cele mai mari ale coeficien"ilor de corela"ie s>au inre4is ra in re capaci a e de coordonare si responsabili a e ac onala0 r X ?,L;L F;E= `eH0 orien area emporospa iala 9r X ?,;@L=# Aplicarea coeficien ii nes andardi+a i la scorurile fiecrui 4rup pe carac eris icile a dus la deri!area scorurilor indi!iduale pe func ia discriminan a canonica# Dis ribu iile aces or scoruri sun pre+en a e in ANBGA ; si ele e!iden ia+a separarea clara a celor rei 4rupuri dia4nos ice pe func ia discriminan a neuroco4ni i!a#S uden iii din 4rupul ( au a!u scoruri ne4a i!e pe func ia discriminan a, !alorile osciland in re > F,* si ?, cu o medie de > :,;@ si o aba ere s andard de ?,)?# -en ru comandanZii de subuni a i scorurile au !aria in re ?,*? si *, cu o medie de :,E: si o aba ere s andard de (,(?#iar pen ru ofi erii cu eHperien"a scorul mediu a fos ;,(: Si aba erea s andard ?,LF 5n anali+a discriminan a predic i! s>au de ermina probabili a ile de apar enen a ale carac eris icuilor la fiecare din cele doau se uri # 7arac eris ica a fos clasifica a in 4rupul pen ru care probabili a ea de apar enen a a a!u o !aloare mai mare# S>a anali+a apoi rapor ul din re clasificarea carac eris icilor 'n func"ie de ipul misiunii si cea in fun ie fac orii de risc pe ba+a func iei discriminan e , re+ul a ele fiind pre+en a e in abelul (F# -rocen ul de acord din re clasificarea ca+urilor pe ba+a func iei discriminan e si dia4nos icul clinic a fos de (??<# -en ru !alidarea re+ul a ului s[a selec a un noi 4rupuri de subiec"i 9 abelul (*=# Noile 4rupuri au a!u carac eris ici des ul de asemana oare cu cele ale 4rupurilor pe care s>a deri!a ma ricea coral,a iilor mul idimensionale 5n compara ie cu 4rupurile ini iale, !ars a medie a fos usor mai mare in 4rupurile de !alidare, iar numrul mediu al anilor de ins ruire a fos ce!a mai mic# Scorurile o ale pe 22SB au !aria in 4rupul s uden ilor in re :F si ;?, cu o medie de :E,)* a :,:( si o mediana de :L, iar in 4rupul comandan"ilor de subuni a i in re(E si :;, cu o medie de :?,@F a :,)* si o mediana de :(3iar in 4rupul ofi"erilor cu eHperien" (: si ()cu o medie de (E,: ,i o mediana de (L diferen a din re 4rupuri a fos s a is ic semnifica i!a, X L,*EE, p X ?,???(# Tabelul " 5aracteristici ale grupuli 2int1 S uden"i 7omandan"i subuni a i Afi"eri cu eHperien" Limi e de !aria"ie :F>;? (E>:; (:>() 2edie :E,)* :?,@F (E,: 2ediana :L :( () 5n er!al de incredere :,:( :,)* :,(: Scorurile medii au fos apropia e de !alorile inre4is ra e in 4rupurile pe care s>a deri!a func ia discriminan a# 5n pri!in a ponderii careac eris icilor psi8o[indi!iduale in condi"ii de incer i udine > E;,(E<> au pre+en a un declin modera 9s adiul F=,

(F

a cunos iin elor de speciali a e :(,?*< un declin usor spre modera 9s adiul ;> F=, iar res ul de (*,L)< eHperien"a profesionala, ;E,;E< considera ca carac eris icile psi8o[indi!iduale au cea mai mare impor an a in succcesul misiunilor desfasura e in condi"ii de incer i udine, F?,)< considera ca armamen ul es e cel mai impor an fac o, iar ::,L:< 7ei c8es iona"i considera fac orii impor an i 'n derularea misiunilor comandan ul, s ra e4ia, coe+iunea 4rupului e c# Talorile medii au fos asemana oare cu cele inre4is ra e in 4rupurile pe care s>a realiya s udiul s a is ic mul idimensional A!and in !edere compleHi a ea demersului s iin ific in reprins am op a pen ru o in e4rare a me odelor can i a i!e cu cele cali a i!e 9 rian4ula ia=, QFD fiind un ins rumen de cerce are care confirma !alidi a ea op iunii reali+a e# Din re in rumen ele si e8nicile QFD u ili+a e, amin im0

Figura !< $onderi calit12i

6emba Tisi able and lo4, obser!a iile reali+a e !i+and ac i!i a ea +ilnica din uni a ile apar inand for elor opera i!e si de re4enerare, precum si din ea rele de opera ii# 7os umer Toice able0 prin aceas a me oda se colec ea+a si cen rali+ea+a (-e ,e )a(ims de Mclien 9uni a ile mili are= pri!ind compe en ele, capaci a ile, abili a ile necesare absol!en ului academiilor ca e4oriilor de for e pen ru indeplinirea in re4ii 4ame de misiuni# Affini y dia4ram pen ru a ordona necesi a ile clien ului asa cum le percepe aces a#

ANUL III

I4iierea 74tr9o ar5:;6ecialitate 5ilitar

ANUL II

'or5area 3e6ri43erilor acio4ale 74 ca3rul 8ru6ei i i4iierea 74 ar5

ANUL I

'or5area 3e6ri43erilor i43ivi3uale i colective 74 ca3rul ec<i6ei 3e lu6ttori=

la comple a e, cuan ifica e si ierar8i+a e#

Figura !@ $onderi calit12i

Uierarc8y dia4ram0 ne!oile eHprima e e apele an erioare sun reanali+a e,

Pre8tirea 5ilitar

Pre8tire 5ilitar 8e4eral M O D U L E

Pre8tire i4iial 6e4tru ;6ecializarea 74 ar5 M O D U L E

E3ucaie 2izic

I4;trucie

I4;trucie

o43ucere

3e 1az

aciu4i a;ociate
M O D U L E

auto

/azele te<4ice

ale ar5ei

/azele tactice

ale ar5ei

Su6ravieuire i

I4;trucie

al6i4

Protecie acio4al

Sc<i

4ot

cercetare

(*

Figura !A Module de nv12are

Formarea deprinderilor indi!iduale ,i colec i!e 'n cadrul ec8ipei de lup ori#
). In#tr"$ ie a$ i"ni a#,$iate - *++ ,re

4. Pregtire ini ia !entr" #!e$ia i%are &n ar' ( )*+ ,re

9 Sc<i B 100 oreC 9 I4;trucie al6i4 B 100 oreC 9 4ot B 100 oreC 9 Su6ravieuire i cercetare B 100 oreC 9 Protecie acio4al B 100 ore=

/azele te<4ice ale ar5ei B 100 oreC /azele tactice ale ar5ei B 100 ore5

Pregtirea iniial pentru specializare n arm ;e 3e;2 oar 74 cola1orare cu e4trele 3e 6re8tire al ar5elor=

Figura !A Module instruc2ie

-onderea fiecrei componen e in ni!elul de pre4 ire fi+ica 4enerala es e reliefa a in 4raficul de mai sus# As fel !i e+a are o pondere de (*<, for"a are o pondere de F*<, fiind di!i+a a pe ; ramuri9sri ura in lun4ime de pe loc, rac"iuni la bara fiHa, fleHii abdominale =, iar re+is en a F?<9;???m pla si pis a cu obs acole ip NA$A=#Talorile ob"inu e ANBGA 5 prin s udiu asupra unui lo de (@ s uden"i ANBGA 55 din AF$ la aces e probe au fos corela e cu re+ul a ele de la aplica"iile ac ice, simulri ,i ,edin"e de ra4ere AF$ si cu al e carac eris ici fi+ice 9'nl"ime si 4reu a e= precum si emperamen ul predominan # Am considera ca es e impor an ipul emperamen al 'n ruc repre+in la ura dinamico>ener4e ica a personali "ii, si asi4ura mobili a ea Pen( $ e,al$a ea 'is0oni)ili(#%ilo 'e ,i(e6#+ o Aler4are pe dis an"a de (?? m pla 0 > es ea+ !i e+a de deplasare# 2surarea ,i 'nre4is rarea re+ul a elor s>a efec ua 'n secunde ,i +ecimi de secund3 Pen( $ e,al$a ea 'is0oni)ili(#%ilo 'e fo %#+ o Sri ura 'n lun4ime de pe loc 1 es ea+ for"a eHplo+i! a membrelor inferioare# 2surarea ,i 'nre4is rarea re+ul a elor s> a efec ua 'n me ri ,i cen ime ri# o $rac"iuni 'n bra"e la bar fiH 1 es ea+ for"a muscula urii bra"elor# 2surarea ,i 'nre4is rarea s>a efec ua prin numr de repe ri# Pen( $ e,al$a ea 'is0oni)ili(#%ilo 'e e6is(en%#+ o Aler4are de re+is en" pe dis an"a de ;??? m 1 es ea+ re+is en"a 4eneral# 2surarea ,i 'nre4is rarea s>a efec ua 'n minu e ,i secunde# o -is a cu obs acole ip N#A#$#A# 1 es ea+ re+is en"a 'n re4im de for" 9re+is en" medie=# 2surarea ,i 'nre4is rarea s>a efec ua 'n minu e ,i secunde

NI+E#"# PRE$!IRII 'I*I E $ENERA#E >NP'$?

10%

40%

40%

+I!E*A >+?

FORA <F=

RE*IS!EN!A >R?

100%

%%%

%%%

%%%

A0%

40%

100 5 6lat

S#ritura 74 lu48i5e 3e 6e loc

T a*%i$ni la )a a fi9# En fo %a ) a%elo

'le@ii a13o9 5i4ale

%000 5 6lat

Pi;ta cu o1;ta9cole ti6 NA!O

(E

Figura !B 6mplica2ii curiculare ale ponderii caracteristicilor fizice

Cnain ea de prelucrarea s a is ica a da elor am u ili+a cri eriul lui 78au!ene pen ru a iden ifica si elimina !alorile aberan e#

#ea3er

E3ucatie
Aca3e5ic

I4;trucie 5ilitar

E3ucaie 'izic

Di;ci6li4e 'u43a5e4tale ur;uri 3e S6ecialitate

I4;trucie (ilitar 3e /az

Di;ci6li4e o56le5e4tare

E3ucaie 'izic (ilitar

I4;trucie (ilitar S6ecializat i43ivi3ual

eHprima e de beneficiari, sun e!iden ia e cele considera e impor an e pen ru reali+area op ima a in re4ii 4ame de misiuni pe care rebuie sa le eHecu e Mclien ul sis emului mili ar de in!a aman #
I4;trucie (ilitar 3e /az

E3ucaie Aca3e5ic Analy ic Uierarc8y 0=A Di;ci6li4e o56le5e4tare Figura !> 5lasificarea 3i m1surarea cerin2elor clien2ilor 0-1 -rocess0 din cerin ele

E3ucaie 'izic (ilitar A 5icro9 Di;ci6li4e 'u43a5e4tale ;i;te5;elo 0.3 r>6e 'or5area ec<i6e? caracteri;ti cilor ur;uri 3e S6ecialitate co43uctori lor 3e 0.6 ec<i6e

E3ucaie 'izic (ilitar 5ndi!idual

0.6

#EADER 0=%

I4;trucie 5ilitar 0=%

I4;trucie (ilitar S6ecializat i43ivi3ual

0.1

E3ucaie 'izic (ilitar

0.3

E3ucaie 'izic (ilitar 5ndi!idual

0.4
E3ucaie 'izic (ilitar 0.4 A 5icro9;i;te5;elor>6e ec<i6e?

0.4 E3ucaie 'izic 0=1

(L

'or5area caracteri;ticilor lea3erilor 3e e<i6e

0.

Figura !D Analytic 4ierarchy $rocess

2aHimum Talue able0 pornind de la 7os umer Toice able se !a incerca o confi4urare a produsului ap sa sa sa isfaca necesi a ile clien ului, in cerce area propusa Mprodusul fiind procesul de formare a absol!en ului# Se !a insis a pe dimensiunea func ionala a componen elor curriculumului, incercandu>se o abordare maHimala a !olumului si cali a ii aces ora# 5n plus fa a de me odele specifice QFD !om folosi me ode deci+ionale in condi ii de cer i udine, incer i udine, fu++y si anali+e s a is ice, fac oriale si !aria ionale 9eHperimen e ANATA si es e de ip $= pe componen e simpli si mul iple, anali+e mul idimensionale de corela ie, es ari de ipo e+e pri!ind endin a cen rala# QFD also ussualy in!ol!es usin4 $R5V me 8odolo4y# Dl ima face recerea de la concep ia 4enerala pri!ind s ruc ura pro4ramei anali ice la de alii de pro4ramare# 2odelul absol!en ului rebuie s fie re+ul a ul muncii clien ului pen ru c rebuie s impun pen ru AF$ cerin"ele esen"iale minime necesare !ii orului absol!en #eHprima e prin cuno, iin"e, abili "i, deprinderi, a i udini , cope en"e# Aces e cerin"e rebuie s abili e separa e pen ru commandan Qleader mili ary, s aff, specialis ul mili ary 'n arm, ins ruc or, educa or, ce "ean, e c#, a'n func"ie de specificul !ii oarei ac i!i a e a absol!en ului## 7ompe en"ele sun de obicei subsuma e pen ru pen ru ofi"eri pn la func"ia de commandan # .L/# Dn al sens prin care beneficiarul impune propriile in erese pri!ind produsele AF$ es e modelul lup orului ,i modelul specialis ului 'n arm# 2aHimum Talue able ,i 8e ma ricea de corela"ie0 pornind de la !ocea clien ului ranspus 'n cerin"e curiculare 'ncerc'm s cofi4urm noul produs , cel care considerm ca sa isface s andardele de cali a e , produsul fiind aici noua planificare curicular# 2a ricea corela"iilor e!iden"ia+ in erdependen"a din re carac eris icile e8nice ale produsului ,i sa isfac"ia clien"ilor#A a en"ie special !om acorda dimensiunii func"ionale a elemen elor curiculare #Cn afar de ins rumen ele QFD am folosi ,i al e me ode deci+ionale,sa is ice, de anali+ fac orial, mul idimensional, de !aria"ie 9eHperimen e ANATA ,i es e $ =# QFD a implica de asemenea u ili+area me odolo4iei $R5$V# o $abelul ;# 2a ricea 7orela"iilor >> [ P e!#(i eA*a'emi* # F F G F Ins( $*%ie Mili(a # 3 F F F [[ E'$*a%ie Fi6i*# 3 3 . 3 5 4 2 2

Leader Lupttor Specialist nstructor

(@

!etean Scor "#solut $rocent %ang

F .2A :.J 1

G HI 3:J 1

G 3: .5J 1

Re+ul a ele pre+en a e sun doar o par e din s udiile de fundamen are a noii planificri curiculare ,i noului concep de ins ruc"ie mili ar din ins i u"ia noas r# CONCLUDII 2e oda QFD a fcu posibila scur area e apei de proiec are a curicular, da ori a concen rarii resurselor asupra elemen elor c8eie, re+ul a e din cerin ele reale ale clien ilor# De asemenea se !a reduce impul necesar reproiec arii modificarilor# 7erin eleQas ep arile beneficiarilor au de ermina daca sun necesare noi e8nolo4ii, daca simple imbuna a iri sun suficien e sau daca un concep re!olu ionar se impune a fi de+!ol a # -rin u ili+area corec a a aces ei me ode, impul o al al ciclului de reali+are a unui produs poa e fi redus la mai pu in de Iuma a e din impul re+ul a prin u ili+area me odelor radi ionale# -en ru documen area e apelor de lucru, ca supor 4rafic pen ru me oda QFD, se u ili+ea+a o dia4rama speciala numi a MUouse of Quali y Cmpreun eoria ,i prac ica au locul lor 'n planificarea curicular#$eoria aIu mana4erii s de+!ol e obiec i!e realis e pen ru 'n!"are iar prac ica s le imlemen e+e# Dni!ersi "ile rebuie s doreasc s>,i ree!alue+e apropierea fa" de curiculum ,i me oda QFD es e o modali a e de asi4urare a cali "ii procesului de formare profesional# -en ru ca un demers ca cel reali+a de noi s aib success apropierea reali+a de noi prin me oda QFD de curriculum a rebui s a,e+e ne!oile umane deasupra e8nolo4iei # Dnii cri ici au conclu+iona c de,i ins i u"iile mili are de 'n!"mn se confrun cu unele inconsec!en"e in erne, confu+ii, ,i con radic"ii cu eoria S2F$ (Eului ,i cu s andardele ARA75S(L care au crea probleme a!em speran"a c aceas proiec are curicular !a solu"iona problemele ridica e 'n impul aplica"iilor de anali+ele S2F$# 7u oa e aces ea speran a c !a fi accep a ,i pe !ii or a de personalul mili ar, de cel ci!il , de s uden"i ,i de mana4eri e mic# Bi)lio! afie .(/ JJJ#armyacademy#ro .:/ PoIi AKao, /uality Function 0eployment= 6ntegrating 5ustomer (e;uirements into $roduct 0esign # $ransla ed by 6lenn 2a+ur, 7ambrid4e, 2#A# -roduc i!i y -ress, ())?, 5SBN ?>)(*:))>F(>? .;/ 7a 8y Rin4s, Brian Bar on, 6lenn 2a+ur, 5onsumer Incounters of the Third Jind= 6mproving 6dea 0evelopment and 5oncept *ptimization, $8e $en 8 Symposium on Quali y Func ion Deploymen , Ann Arbor, 25 QFD 5ns i u e, Oune ())@, 5SBN (>@@)FLL>(?>) .F/ Rc8i"an97osma= Daniela, 7osma Adrian, Metode de optimizare a deciziei privind selec2ia ofi2erilor pentru misiuni specifice, A G5G Sesiune de comunicari s iin ifice cu par icipare in erna ionala, Na!>2ar>Bdu, iunie :??* .*/ 2ircea -opa, Daniela Rc8i"an97osma=, 7ons an in $rocan, Florin -e ru , Sorin 7ris ea, Analiza capabilitatilor, Land Forces Academy -ublis8in4 Uouse, Sibiu, :??E, 5SBN)L;>L@?)>*E>F, )L@>)L;>L@?)>*E>@ .E/ 2ircea -opa, Daniela Rc8i"an97osma=, 68i a Barsan, Romana Aancea, 5lie Sufana, Modelarea procesului de selectie al capabilitatilor, Land Forces Academy -ublis8in4 Uouse, Sibiu, :??E, 5SBN)L;>L@?)>*L>:, )L@>)L;>L@?)>*L>* .L/ 7oordina ors0 Tic or Barbu, Nicolae N# Roman, 2i8ai 78iri a, -rofesia mili ara in con eH social con emporan, Land Forces Academy -ublis8in4 Uouse, Sibiu, :??L, 5SBN )L@>)L;>(*;>?:?>@

(E (L

S a ul 2aIor al For"elor $eres re A4en"ia Romna de Asi4urare a 7ali "ii 'n 5nsi u"iile Dni!ersi are de 'n!a"mn

()