Grup Scolar Industrial Jidvei – structura Balcaciu

ALBA

Cele mai rare animale de pe Pamant

Realizator : Inv. Furdui Liana

 Fie ca este vorba de animale aflate pe cale de disparitie, vanate
in exces, furate sau abandonate, in continuare veti citi un top 10 al
celor mai rare animale de pe planeta. Conform specialistilor, aceste
specii au cele mai mici sanse de a reveni la numarul de exemplare care
sa le asigure supravietuirea.
1. Broasca testoasa din insula Pinta
2. Delfinul Baiji - din aceasta specie mai exista numai cateva
exemplare.
3. O specie de marmota care traieste numai in regiunile muntoase din
Vancouver.
4. Liliacul cu coada din Insulele Seychelles.
5. Rinocerul Javan
6. Iepurele din multii Himalaya
7. Wombat, un animal marsupial din Australia
8. Bivolul pitic de apa (tamaraw)
9. Lynxul iberian
10. Lupul roscat
1Broasca testoasa uriasa (Testudo gigantea)
Renumiti reprezentanti ai genului
Testudo, broastele testoase uriase
traiesc in cele doua mari grupuri de
insule, aflate intre Ecuator si
Tropicul Capricornului (Galapagos
sau Insula Broastelor Testoase si
grupul de insule format din: Aldabra,
Reunion, Mauritius, Rodriguez si
Madagascar). Pot vietui pana la 100-
250 de ani, fapt ce le-a permis sa-si
dezvolte pe aceste insule propria
varietate locala, cu forme de carapace
distincte.
Ocupa al doilea loc in lume ca marime, carapacea lor ajungand pana la
1-2 m lungime, iar greutatea pana la 300-400 de kg.
 Conditiile in care au ap
arut nu sunt cunoscute,
Galapagos erau intens p dar insulele
opulate de aceste vietati
aparitia oamenilor. Pe v , inainte de
remuri numarul lor era
principal datorita longe foarte mare, in
vitatii, care le permitea
simultana a numeroase existenta
generatii, dar si a faptulu
atat de expuse vanatorii. i ca nu erau
Inca din sec. al XVI-lea
cantitati considerabile d si al XVII-lea
e carne provenite din va
completat proviziile de natoarea lor au
pe vase, astfel incat pan
XIX-lea numeroase test a in sec. al
oase au pierit, constand
disparitia completa a un u-se chiar
or specii.|
 Testoasele se hranesc, in special, cu alge si cu un anumit tip de iarba,
denumita iarba-de-mare, care creste in apropiere de malurile apelor si
dupa care se dau in vant. Ca si alte reptile, pot trai fara hrana sau fara
apa o perioada indelungata de timp – pana la 400 de zile
Puterea de regenerare
a broastelor testoase
este impresionanta -
de exemplu in cazul in
care carapacea le este
arsa sau ranita
profund, in proportie
de 70%, refacerea ei
dureaza mai putin de
doi ani.
Forta lor de supravietuire este, de asemenea, uluitoare: in cazul in care
sufera amputari grave, broastele testoase pot trai luni de zile.
 2. Baiji (Delfinul chineze
sc din raul Yangtze)

Cu doar cateva exemplare

in viata, delfinul de apa d
este una dintre cele mai r ulce din China
are specii de mamifere din
a cresterii economice bru lume si o victima
ste inregistrata in statul a
Baiji - nevoiti sa concure siatic. Delfinii
ze pentru hrana cu oamen
spre disparitie de activita ii - au fost impinsi
tea umana din ultimii 50
cauza a acestei situatii es de ani. Principala
te reprezentata de numero
construite in China incep asele diguri
and cu 1930, care au frag
de delfini si au redus hab mentat populatia
itatul acestora..
 Delfinul alb chinezesc,
care a fost clasificat in
specie aflata pe cale de 1988 ca fiind o
disparitie, traieste de o
estuar, unde apa sarata bicei in zonele de
se combina cu apa proa
este din abundenta, a d spata, iar hrana
eclarat Chen Xi, cerceta
Naturala a delfinilor alb tor la Rezervatia
i din estuarului raului P
raului Pearl este habita earl. Estuarul
tul a doua treimi dintre
monitorizati din apele delfinii
Chinei, estimandu-se c
de de 1200 de exempla a aici traiesc in jur
re .
In rezervatia naturala
care se intinde pe 460
kilometri patrati s-a
inregistrat moartea a 17
delfini intre anii 2003 si
2006. Moartea acestora a
fost atribuita poluarii, dar
si pescuitului. Conform
statisticilor din Hong
Kong, numarul delfinilor
gasiti morti in jurul
coastei este in crestere
din 1995, media anuala
fiind de zece exemplare.
 l a V anc ouve r
in Insu
3 Marmotele d

Marmotele fac parte din

familia Sciurus, subfamilia
Marmotinae, fiind
reprezentantele ordinului
Rodentia si sunt inrudite
indeaproape cu veveritele si
cu popandaii. Exista 14
specii de marmote, care
traiesc in Siberia, Asia,
Europa, Statele Unite si
Canada.
Se deosebesc de veverite prin corpul mai greoi si mai indesat si prin
coada lor scurta. Sunt animale care traiesc intotdeuna in colonii,
preferand regiunile uscate, argiloase, nisipoase sau pietroase, sesurile
bogate in ierburi, stepele, campiile si livezile. Vietuiesc in galerii
adanci, unde de aduna in numar foarte mare la un loc. Se hranesc cu
ierburi, buruieni, fructe si seminte si, la fel ca si veveritele, se aseaza
pe partea posterioara a corpului atunci cand “iau masa”, ducand hrana
la gura cu ajutorul labelor anterioare. Iarna si-o petrec intr-un somn
hibernal, de obicei neintrerupt, timp in care temperatura corpului lor
scade considerabil, iar activitatile vitale sunt reduse in mod apreciabil.
 Estimata la aproximativ 300
de exemplare
in anul 1980, populatia marm
otelor din
Vancouver a scazut consider
abil in ultimii
ani, ajungand la 75 de exemp
lare in 2001,
dintre care numai 25 mai trai
au in salbaticie.
Incepand din anul 1988, auto
ritatile
canadiene au demarat un prog
ram de
protectie si recuperare a marm
otelor
Vancouver, ajungand pana in
anul 2007 la
un numar de 162 de indivizi
si 60 de pui
nascuti si crescuti in captivita
te.
Potrivit echipelor ins
arcinate cu observare
de marmote, motive a si recuperarea pop
le reducerii acesteia ulatiei
numerosilor pradato tin, in special, de pre
ri, printre care se nu zenta
sau puma, dar si de s mara: vulturul auriu
chimbarile climateri , lupul gri
decenii. ce care au avut loc in
ultimele
4. Liliacul cu coada din Insulele Seychelles

Liliacul
din insu
Seychel l el e
l es - ac e
l i l i ac m asta spe
a i are d cie de
exempla oar 100
re in via de
l i l i ec i i d t a Can d
e Seych va,
deloc sc elles nu
umpi la e r au
in ultim vedere,
a parte a insa
numaru secolulu
l l o r s- a i XX
conside r e dus
r ab i l
 s t ii n ta
n i i d e
o a m e t u l lo r
e z e n t, ta m en
In pr a compor a g a ce
u d i a z i n t e l e
st r c a s a a f i
i n c e a e n tr u
s i ac u t p
b u ie f
t r e
l v a ti .
sa
 gur c orn
c e rul c u un s in
5. Rino
 In preze
nt, doar
din acea 60 de ex
sta spec emplare
viata, in ie mai s
doua loc unt in
Vietnam at i i : In d
. Candv onezia s
raspand a o spec i
ita in As i e
1930, sa ia, au in
fie vana ceput, in
lor, desp ti pentru
re care s cornul
avea cal e
itati me spune ca ar
lor de su dicinale
pravietu . Sansa
mica, ex i r e e st e
istand o foarte
aparitiei ricand r
unei bol iscul
reduse i sau a n
atalitatii
 l ay a
ii H ima
ul t
ed i nm
re l
6. I epu
Numit
s i ‘ i e pu
acest a rele cu
nimal t tepi’,
regiune raieste
a sudic in
muntos a a lant
Himala ului
Bengal ya
si Assa , in Nepal,
cultiva m
rea tere . Despadurir
asezare nurilor e a,
a de lo si
sunt fa c u
ctori ca inte umane
impact re au a
negativ vut un
specii. asupra
a c e st e i
 In 1964, s-a
crezut ca
specia a disp
arut, insa in
1966 a fost d
escoperit un
exemplar. Pa
na in 2001, i
lume mai ex n
istau doar 11
de astfel de i 0
epuri.
Numarul lor
incepe insa s
scada, ca urm a
are a
neadaptarii i
n captivitate
.
 us t r a l ia
a rsu p ial din A
nim a l m
t , un a
. Wom ba
7

a c e s t
l X I X, p u t ea
e c o l u p ia l
In s a r s u ew
i f e r m i le N
mam in regiun ictoria
i g a s it s i V
f a l e s a c um
W s a
South stralia, in r intr-o
n A u e d o a
d i r a ies t
m a i t i e d i n
el z e r v at a r ul
re m
mica sland. Nu iata este
u e e n r i n v
Q
p l a relo
exem t la 113.
a
e st i m
Denumirea de “wombat” provine de la numele pe care il purtau
initial locuitorii din Sydney. Wombatii sunt animale
marsupiale, mici de statura, cu picioare scurte si cu o coada de
dimensiuni foarte reduse. Zonele impadurite, muntoase sau
cele calde din Tanzania si Australia sunt preferate in mod
deosebit de aceste patrupede.
 il si st e m de v iz ui n i su b te ra ne
erit ab
Wombatii isi construiesc un v e se as e a m an a in tr -o m are
dintilo r, c ar
prin intermediul ghearelor si p re p o nd ere n t an imale
r. D es i su n t
masura cu cei ai rozatoarelo ti m p u l z il el o r ra coroase si
at eo d a ta , in
nocturne, acestia hoinaresc c po a te var ia de la n isipos la
a re a b la n ii
uscate, pentru a se hrani. Culo b ati i a u 1 m et ru lu ngime
neg ru . W o m
maroniu sau dinspre gri spre re un ui si n g ur pui, in
e m el e d au n as te
si 20-35 kg in greutate. F ta ti e d e 26 -2 8 zile..
er io a da d e g es
timpul primaverii, dupa o p
Acestea prezin
ta un saculet m
bine dezvoltat, arsupial,
pe care puii il p
dupa cca. 6-7 l arasesc
uni. Maturitate
atinsa la varsta a es t e
de 18 luni
 Wombatii s-au dove
dit a fi extrem
de utili in combater
ea crizei
economice si in lup
ta impotriva
incalzirii globale. E
xcrementele
acestora sunt folosit
e pentru
fabricarea hartiei. O
rasul care
beneficiaza de acea
sta hartie
speciala si a carui sit
uatie
economica a fost re
dresata
substantial, este Bu
rnie (nord-vest
de Tanzania). Orasu
l a devenit
astfel si un atractiv
loc de
pelerinaj pentru vizi
tatorii care
doresc un suvenir ti
pic australian.
 aw)
m a r
a(t a a p a fa ce
a p Biv o lu l p it ic d e
e
l pi tic d par te d in f a m il ia B o v in ae ,
l u
8. Biv o avan d in s a d im e n s iu n i m ai
reduse decat restul
araw,
reprezentantilor. Tam
m m ai e s te d e n u m it , este
cu
a n im a l e n d e m ic , in rudit
un
lus
indeaproape cu Buba
o
bubalis carabanesis –
aa
subspecie domesticit
o lu lu i d e a p a , c a r e traieste
b iv
in Filipine. Bubalus
d o re n si s a r e c a h a b itat
min
M in d o r o ( F il ip in e ) , pe
insula
esc
care bastinasii o num
a m a n tu l ta m a r a w - u rilor.
„ p
 Acum u
n secol i
populata nsula er
de aprox a
de exem i m a tiv 1
plare de 0.000
insa num bivoli pi
arul lor t ic i ,
dramatic a scazut
in timp,
prezent ajungan
la doar 1 d in
exempla 00 de
re. In an
Uniunea ul 1996
Internat
Conserv ionala p
area Nat e n tr u
decizia d urii a lua
e a in c lu t
specie p de aceas
e lista an ta
pe cale d imalelor
e dispar aflate
i t ie .
Acest mic bou salbatic a fost descoperit in anul 1888, fiind
studiat pentru prima oara de catre zoologul francez Pierre
Heude. Cantareste aproximativ 300 de kg., lungimea
corpului este de cca. 2 m, iar coada masoara pana la 60 cm.
 I be r ia n
y nx u l
9. L

r ic e , in
s u l ei Ibe
a l P e nin e d in
upr i ns s tra n s
g u l c ni re
p e i n tre i n r e g iu
u t t r a ia t e d o ar
n t r ec t r a ie s
Des i i i be r i c
n x u l
re z e n t li
p i a.
a lu s
And
 Linxul i
beric es
amenint te
at d e m a
multi fa i
ctori:
distruge
rea
habitatu
lui si a
prazii sa
le ,
capcane
le puse
pentru i
epuri,
automob
ilele pe
pe drum
u r i l e d in
zona.
 In m ar
t i e 2 00
s-a esti 5,
mat ca
numaru
l
lincsilo
r
viata e in
ste de
aproap
e 100,
300 ma cu
i
decat c putin
u
in urm 5 ani
a.
 r o s c a t
0 . L u pul
1 Ac
e
rud st lup
ras a sa m este m
p
Flo andit ai cun ai m
r i d a, f o s ic d
lup a i c
ul r si Te ind o uta si ecat
r ez r
erv osu tr xas, S igina mai
acr a ti e a i e U A r di
i s
num din N de 1, te int . Acu n
r
la 2 arul orth C 7 mili -o m,
l
exe 0, ins upilor aroli oane d
a n
si 1 mplar in pr rosii a. In e
00 e e s 1
in s traie zent 2 e redu 980,
alb sc in 07 ses
a t ic e
ie. captiv
itat
e