Varianta a III a

Subiectul I
Citiți cu atenție sursele de mai jos:
A. „Basarab era încă vasalul regelui maghiar Carol-Robert, care-l numeşte , dar nici creşterea
puterii sale, nici politica externă activă pe care o ducea pe cont propriu în sud şi în răsărit nu
puteau fi pe placul Ungariei. De aceea, în 1330 [...] luând drept pretext ocuparea de către
Basarab a unor teritorii socotite ca aparţinând coroanei, Carol-Robert porneşte o expediţie
împotriva acelui pe care-l numeşte în mai multe rânduri , , . După reocuparea Severinului şi
respingerea cererilor de pace ale voievodului, care se oferea să recunoscă suveranitatea
regelui şi care promitea pe deasupra un tribut anual [...] Carol-Robert pătrunde în Ţara
Românească, ajunge până la Argeş, dar este obligat să se retragă spre Transilvania fără a fi
reuşit să angajeze o luptă decisivă cu oastea românilor [...].”
(V. Georgescu, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre)

B. „Într-adevăr, în fața uriaşei forțe concentrate de [sultanul] Mehmed al II-lea împotriva łării
Româneşti, Vlad Țepeş nu a cedat, deşi rămăsese singur, doar cu relativ puțina sa oaste
(30000). Ca şi în campania din anul precedent în Anatolia, Mehmed al II-lea a recurs la
sprijinul flotei şi în expediția împotriva Țării Româneşti, din 1462. (…) Din punct de vedere
militar, (...) Mehmed al II-lea nu a obținut vreun succes decisiv împotriva lui Vlad Țepeş. (…)
Dar, din punct de vedere politic, sultanul a reuşit să-şi consolideze stăpânirea la Dunăre şi să
întărească controlul otoman în Țara Românească.”
(G. Tahsin, Românii şi otomanii în secolele XIV-XVI)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1.Numiți statul medieval românesc precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizați secolul în care se desfăşoară evenimentele descrise de sursa B. 2 puncte
3. Menționați câte un domnitor al Țării Româneşti, precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6
puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că acțiunea militară
a Imperiului Otoman a avut consecințe nefavorabile pentru statul român în plan politic.
3 puncte
5. Scrieți, pe foaia de examen, două informații aflate în relație cauză-efect, selectate din
sursa A. 7
puncte
6. Prezentați alte două conflicte din spațiul românesc, desfăşurate în Evul Mediu, în afara
celor precizate în surse. 6
puncte
7. Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care au participat românii în
Evul Mediu. 4
puncte
Subiectul al II lea
Citiți cu atenție sursele istorice de mai jos:
A. „Cea mai nocivă şi, din punct de vedere istoric, cea mai importantă caracteristică a terorii
leniniste nu a fost cantitatea victimelor, ci principiul după care erau selectate. La câteva luni
după ce luase puterea, Lenin abandonase noțiunea de vină individuală (…). El încetase să mai
fie interesat de ceea ce făcea sau făcuse cineva – ca să nu mai vorbim de motivul pentru care
o făcuse – şi întâi încuraja, apoi comanda aparatului său represiv să vâneze oameni şi să-i
distrugă, nu pe baza delictelor, reale sau imaginare, ci pe baza generalizărilor, a
presupunerilor, a zvonurilor. (…) Punctul de cotitură l-a constituit decretul lui Lenin din
ianuarie 1918 care chema agențiile statului să . Acesta nu era un act de justiție: era o
invitație la asasinat în masă.(…) La şedința Adunării, din 5 ianuarie 1918, Lenin crease deja
cadrul esențial al unui regim de represiune(…) şi se afla, aşadar, într-o poziție care îi permitea
să trateze parlamentul cu disprețul pe care considera că-l merită.”
(P. Johnson, O istorie a lumii moderne 1920-2000)

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Precizați numele personajului politic. 2
puncte
2. Precizați spațiul istoric la care se referă sursa B. 2
puncte
3. Numiți cea mai importantă caracteristică a terorii leniniste si secolul in care se desfașoară
evenimentele respective . 6 puncte
4. Menționați, pe baza textului a doua caracteristici ale Adunării. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la reacţia regimului politic
față de poluația civilă, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10
puncte
6 Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în a doua jumătate a
secolului al XX-lea in România există practici politice democratice. (Se punctează pertinenţa
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4
puncte

Subiectul al III lea

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre rolul instituțiilor centrale din spațiul
românesc, în relațiile internaționale, în secolele al XIV-lea – al XVI-lea, având în vedere:
- menționarea a două instituții centrale înființate în spațiul românesc, în Evul Mediu;
- menționarea a două acțiuni diplomatice care vizează spațiul românesc, desfăşurate în
secolele al XIV-lea – al XV-lea;
- prezentarea unei acțiuni militare la care participă reprezentantul unei instituții centrale, din
spațiul românesc, în secolele al XIV-lea – al XV-lea şi precizarea unei consecințe a acestei
acțiuni;
- formularea unui punct de vedere referitor la implicarea spațiului românesc în relațiile
internaționale din secolul al XVI-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidențierea relației cauză-efect, susținerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(pertinența argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/
logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Barem de evaluare şi de notare

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru statului românesc precizat în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa data
3. câte 3 puncte pentru menționerea a cate un domnitor al Țării Româneşti, precizat în sursa
A, respectiv în sursa B precizate în sursele A şi B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei corespunzătoare sursei care susține
că acțiunea militară a Imperiului Otoman a avut consecințe nefavorabile pentru acesta.
5. 7 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a oricăror două informații aflate într-o
relație cauză-efect selectate din sursa A
6. - câte 1 punct pentru menționarea oricăror două confruntări la care au participat românii
în secolele al XV-lea - al XVII-lea (1px2=2p) - câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia
dintre confruntările menționate (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni diplomatice la care au
participat românii în Evul Mediu

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numele personajului politic
2. 2 puncte pentru precizarea, pe baza sursei date, a oricărei caracteristici a o caracteristică a
monarhiei
3. câte 3 puncte pentru menționarea celei mai importante caracteristică a terorii leniniste si
secolului in care se desfașoară evenimentele respective
(3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
doua caracteristici ale Adunării.
(3px2=6p)
5. - 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
un punct de vedere referitor la reacţia regimului politic față de poluația civilă- câte 3 puncte
pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere
formulat (3px2=6p)
6. 4 punct pentru pertinența argumentării afirmației conform căreia practicile politice
democratice reprezintă o caracteristică a României in a doua jumătate a secolului al XX lea.

Subiectul al III lea

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
• câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două instituții centrale înființate în spațiul
românesc, în Evul Mediu; (3px2=6p)
• câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni diplomatice care vizează spațiul
românesc, desfăşurate în secolele al XIV-lea – al XV-lea; (3px2=6p)
• 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni militare la care participă reprezentantul unei
instituții centrale, din spațiul românesc, în secolele al XIV-lea – al XV-lea;
• 3 puncte pentru prezentarea coerentă a acțiunii militare menționate, prin evidențierea
relației istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; 1 punct pentru
utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la acțiunea militară
menționată;
• 2 puncte pentru precizarea oricărei consecințe a acțiunii militare menționate;
• 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la implicarea spațiului
românesc în relațiile internaționale din secolul al XVI-lea;
• 1 punct pentru pertinența argumentării punctului de vedere formulat;
• 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susține punctul de vedere
formulat;
• 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.),
respectiv, concluzia (aşadar, ca urmare etc.).
Ordonarea şi exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel:
• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat; 1 punct pentru utilizarea parțială a
limbajului istoric adecvat; 0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
• 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii); 0 puncte pentru
text nestructurat;
• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 1 punct
pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 0 puncte
pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
• 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu; 0 puncte pentru nerespectarea limitei de
spațiu.