Varianta I

Subiectul I
Citiți cu atenție sursele de mai jos:
A. „În septembrie 1330, oastea ungară, în fruntea căreia se afla regele însuşi, a ocupat
cetatea Severin şi ținutul înconjurător – vechi obiect de litigiu între cele două țări [...]. Solia
de pace trimisă de Basarab lui Carol Robert cu oferta de a-i plăti în continuare tribut şi de a
îndeplini toate celelalte obligații asumate în anii anteriori cu prilejul restabilirii relațiilor cu
Regatul Ungar, a fost categoric respinsă de rege, hotărât să suprime statul românesc de la
sud de Carpați. Înaintarea oştii ungare înlăuntrul țării a fost deosebit de anevoioasă. Evitând
o luptă decisivă, Basarab a atras oastea ungară adânc în interiorul țării. Lipsit de mijloace de
aprovizionare, Carol Robert a fost silit în cele din urmă să ordone retragerea, fără a-şi fi
împlinit țelul. Dar, pe drumul de înapoiere, în munți, într-o trecătoare foarte îngustă, pe
înălțimile căreia se instalase oastea lui Basarab, cavaleria regatului a fost prinsă [...] şi a
suferit un cumplit măcel. Regele însuşi a scăpat cu greu din dezastru în vreme ce o parte
însemnată a elitei nobiliare şi ecleziastice a regatului său a rămas pe câmpul de luptă. Pentru
tânărul stat românesc dintre Carpați şi Dunăre, înfruntarea cu marea oaste a unuia dintre
cele mai puternice state ale vremii a fost proba focului. Ea a însemnat eşecul definitiv al
încercării de a lichida Țara Românească.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria
României)

B. „În septembrie 1394 oastea otomană, în jur de 40.000 de oameni, (…) a trecut Dunărea,
pe la Nicopole, în Țara Românească. [Deoarece] oastea românească nu avea mai mult de
10.000 de oameni, Mircea cel Bătrân a adoptat tactica luptelor de hărțuială ceea ce a făcut
ca în momentul în care detaşamentele otomane au ajuns în apropiere de Curtea de Argeş,
vechea capitală a Țării Româneşti, ele să fie foarte slăbite. Lupta decisivă (…) s-a dat la 10
octombrie 1394 la (…). Rezistența arătată de români, ca şi teama de intervenția, în sprijinul
lui Mircea cel Bătrân, a regelui Sigismund, ale cărui oşti sosiseră la Timişoara, l-au
[determinat] pe Baiazid - cel dintâi sultan care a condus oşti pe teritoriul românesc – să
hotărască retragerea la sudul Dunării.” (Şt. Ştefănescu, Istoria medie a României)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți statul românesc la care face referire sursa A. 2 puncte
2. Precizați secolul în care se desfăşoară evenimentele descrise de sursa B. 2
puncte
3. Menționați un domnitor al Țării Româneşti, precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6
puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că acțiunea militară
a Imperiului Otoman a avut consecințe nefavorabile pentru acesta. 3
puncte
5. Scrieți, pe foaia de examen, două informații aflate în relație cauză-efect, selectate din
sursa A. 7 puncte
6. Prezentați alte două conflicte din spațiul românesc, desfăşurate în Evul Mediu şi la
începuturile modernității, în afara celor precizate în surse. 6 puncte
7. Menționați o asemănare între între autonomiile locale din spațiul românesc în Evul Mediu
4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți cu atenție sursa de mai jos:
„Transformarea regimului pluralist autoritar, pe care Mussolini îl instaurase [în Italia] după
Marşul asupra Romei, într-o dictatură totalitară (…) datează (…) din anii 1925-1926. (…)
Monarhia este susținută, dar regele (...) este constrâns doar la rolul de reprezentare. Senatul
este menținut şi el doar pentru a se putea exploata referința la antica instituție romană şi
pentru a cruța fosta clasă conducătoare, dar chiar dacă membrii acestei înalte adunări sunt
încărcați de oameni din partea regimului, ei nu au nicio putere concretă. Camera Deputaților
este aleasă în condiții care o fac să depindă strict de partid. (…) Esența puterii aparține în
fapt „Ducelui”[ Mussolini]. În principiu acesta nu dă socoteală decât în fața regelui şi are mari
atribuții economice în calitate de ministru al corporațiilor şi militare ca şef suprem al
armatei. El numeşte şi revocă miniştrii care nu sunt decât simpli executanți şi poate legifera
prin decret-lege fără control parlamentar. (...) Partidul unic are drept misiune
înregimentarea şi supravegherea populației (...). El participă la menținerea ordinii cu ajutorul
miliției (...). La această dată [1940] însuşi Partidul Național Fascist numără 3 milioane de
membri.”
(S. Berstein, P.Milza, Istoria Europei)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1.Numiți partidul precizat în sursa dată. 2 puncte
2.Precizați, pe baza sursei date, o caracteristică a monarhiei. 2 puncte
3. Menționați un regim politic şi un spațiu istoric, la care se referă sursa dată. 6
puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Camera Deputaților 6
puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atribuțiile lui Mussolini în
stat, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10
puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia practicile politice
democratice reprezintă o caracteristică a României la sfârșitul secolului al XX lea. (Se
punctează pertinența argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant,
respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre implicarea României în relațiile
internaționale (secolele al XIX-lea – al XX-lea), având în vedere:
- menționarea unei acțiuni desfăşurate de România în relațiile internaționale din a doua
jumătate a secolului al XIX-lea;
- menționarea unei cauze a aderării României la una dintre marile alianțe la începutul
secolului al XX-lea şi prezentarea unei consecințe a acestei aderări pentru statul român;
- menționarea a două acțiuni ale regimului stalinist din România desfăşurate în relațiile
internaționale in a doua jumătate a secolului al XX lea şi precizarea unei asemănări între
acestea;
- formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea regimului național-comunist din
România față de „Războiul rece” şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidențierea relației cauză-efect, susținerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(pertinența argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/
logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spațiu precizată
Barem de evaluare şi de notare

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru statului românesc precizat în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa B
3. câte 3 puncte pentru menționerea a cate un domnitor al Țării Româneşti, precizat în sursa
A, respectiv în sursa B precizate în sursele A şi B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei corespunzătoare sursei care susține
că acțiunea militară a Imperiului Otoman a avut consecințe nefavorabile pentru acesta.
5. 7 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a oricăror două informații aflate într-o
relație cauză-efect selectate din sursa B
6. - câte 1 punct pentru menționarea oricăror două confruntări la care au participat românii
în secolele al XV-lea - al XVII-lea (1px2=2p) - câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia
dintre confruntările menționate (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între autonomiile locale din spațiul
românesc în Evul Mediu
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea partidului precizat în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea, pe baza sursei date, a oricărei caracteristici a o caracteristică a
monarhiei
3. câte 3 puncte pentru menționarea oricărui regim politic şi a oricărui spațiu istoric, la care
se referă sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
Camera Deputaților (3px2=6p)
5. - 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
atribuțiile lui Mussolini în stat - câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror
două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 punct pentru pertinența argumentării afirmației conform căreia practicile politice
democratice reprezintă o caracteristică a României la sfârșitul secolului al XX lea.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
• 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfăşurate de România în relațiile
internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
• 3 puncte pentru menționarea oricărei cauze a aderării României la una dintre marile
alianțe la începutul secolului al XX-lea
• 2 puncte pentru menționarea oricărei consecințe a aderării României la una dintre marile
alianțe la începutul secolului al XX-lea pentru statul român
• 3 puncte pentru prezentarea coerentă a consecinței menționate, prin evidențierea relației
istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici 1 punct pentru
utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la consecința menționată
• câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni ale regimului stalinist din România
desfăşurate în relațiile internaționale (3px2=6p)
• 2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între acțiunile menționate
• 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la atitudinea regimului
național-comunist din România față de „Războiul rece”
• 1 punct pentru pertinența argumentării punctului de vedere formulat
• 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susține punctul de vedere
formulat
• 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.),
respectiv, concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel:
• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a
limbajului istoric adecvat
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric
• 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii)
0 puncte pentru text nestructurat
• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice 1 punct
pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
• 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spațiu