Anghila

Anghila e un pete cu form de arpe care triete n apele Chinei, Japoniei i Europei. Este numit ginsengul apelor, iar chinezii i spun i aurul moale. Exit multe legende esute n !urul acestei "iet i marine, ns cea mai uimitoare este tot o realitate. #n $%&', dup explozia de la (iroshima, anghila a fost singura "ietate care a reuit s supra"ie uiasc. Asta a st)rnit uimirea sa"an ilor care au descoperit c acest pete poate rezista i n ape cu foarte pu in oxigen Cele mai multe specii de anghile triesc n mrile calde tropicale si su*tropicale, n apele cu ad)ncimi diferite si printre recifele de corali. Anghilele din apele dulci migreaz n mare numai n timpul reproductiei. +umai speciile, tiparul european , Anguilla anguilla- si anghila american ,Anguilla rostratatriesc n regiunile cu clim temperat din Europa sau America de +ord. .oate anghilele au corpul lung suplu asemntor cu al sarpelui, pe sectiune corpul fiind rotund sau tesit lateral. #nottoarea a*dominal si anal fiind unite ntr/una singur. Coloana "erte*ral poate atinge un numr de 012 de "etre*re. Anghilele de o*icei n/au solzi, la speciile cu solzi acestea sunt mici rotunde situate su* piele. 3asele maxilarelor sunt unite form)nd o centur osoas legat de un craniu incomplet. +umita in popor pestele sarpe, de unde si numeroasele po"estiri fantastice despre acest peste, anghila , European Eel engl.- masoara '2/42 cm dar poate a!unge la peste $,' m. 5reutatea maxima ,omologata- este de 1,' 6g. 7arsta maxima cunoscuta este de 4' ani. Are o singura aripioara de !ur impre!urul corpului, de la cea dorsala pana la cea anala, incluzand si caudala, aceasta aripioara numara peste '22 radii. 8n plus mai are aripioarele laterale, foarte mici in comparatie cu restul corpului. Culoarea este de la "erde inchis / maroniu pana la negru lucios, uneori ,la exemplarele *atrane- negru / argintiu. Anghila este cele*ra prin modul sau de "iata, dupa ce in antichitate si in e"ul mediu s/au tesut ade"arate po"esti legate de originea si reproducerea anghilei, cercetarile ultimilor ani au descoperit un destin ciudat al acetui peste. Ca toate speciile de Amphihaline, anghila migreaza in 9area :argaselor pentru reproducere. ;epunerea are loc la sfarsitul iernii / inceputul prima"erii in 9area :argaselor. <ar"ele leptocefale sunt aduse pe coastea Europei de Curentul 5olfului in aproximati" = / $$ luni dar poate dura pana la > ani. 8n stadiul de lar"e, puii de anghila nu seamana deloc cu parintii a"and forma unor frunze, semitransparente si se hranesc numai cu plancton. 8n perioada in care sunt purtate de Curentul 5olfului lar"ele cresc transformandu/se in el"eri ,este un termen dat pentru puii de anghile-. Acum incep sa capete forma de anghila, corpul se alungeste si ia forma rotunda iar el"eri incep sa se hraneasca intens cu tot ce misca in apa? "iermi, crustacee, moluste, pesti, amfi*ieni etc, este inceputul unei "ieti de pradator. 3data cu transformarea in el"eri a!ung pe coastele Europei si se aduna in mari grupuri la gurile de "arsare ale raurilor. 8n urma analizelor genetice din ultimii sani s/a sta*ilit ca Anghila Americana ,Anguilla Rostrata- difera de Anghila Europeana desi multa "reme s/a crezut ca sunt una si aceasi specie. 8n plus cercetarile au do"edit ca desi sunt adunate in grupuri imense in 9area :argaselor in timpul imperecherii anghilele isi aleg partenerii "eniti de pe acelasi continent iar puii nu sunt dusi ce curent in "oia intamplarii ci isi aleg singuri drumul urmand calea pe care au "enit parintii lor. Atfel, se pare ca puii unor anghile crescute pe un rau "or a!unge tot pe acelasi rau.

8nca nu se stie care este sistemul de ghidare al tinerelor anghile si ce anume le face sa caute cu orice pret aceasi apa cu a parintilor lor. ;upa stadiul de el"eri, anghilele trec la stadiul de @tineret@, acum este timpul sa intre in apele continentale, rauri sau lacuri mari si sa traiasca aici pana la maturitatea sexuala. ;urata de a!ungere la maturitate sexuala depaseste cu mult ceilalti pesti, masculul a!unge la 1/$0 ani iar femela este apta pentru reproducere in $2/02 ani. Acest fapt, plus pescuitul intensi" al acestei specii a dus la scaderea drastica a populatiei de anghile. .impul in care populatia de anghile isi poate du*la numarul este de peste $& ani. ;upa ce a!ung la maturitate, anghilele migreaza in mare, isi incep lunga calatorie de reproducere si apoi raman in mare unde pot fi intalnite pana la adancimi de =22m. Adultii nu se hranesc pe timpul migratiei de imperechere, astfel odata a!unse in 9area :argaselor multe exemplare mor de extenuare. ;esi uneori tinde sa se aglomereze in mari carduri anghilele nu sunt pesti de grup ci niste mari @indi"idualisti@, singurul moti" pentru care se aduna in carduri in fata gurilor raurilor este asteptarea conditiilor propice pentru urcare ,temperatura in special este un factor hotarator pentru inceperea colonizarii apelor dulci-. ;upa maturizare ,$0/>2 ani- anghilele trec in ultima faza de metamorfozare ochii se maresc, capul ia o forma ascutita, pielea de"ine negru lucios pana la negru argintiu. 9area proprietate a acestor pestei este rezistenta la mediul extra ac"atic, el"erii sunt recunoscuti ca pot trece peste diguri, se catara pe pereti uzi, trec prin iar*a uda sau chiar pe pamantul ud de la o apa la alta. Exista chiar marturii despre anghile iesite pe uscat in cautarea ramelor de gazon. Exemplarele mature pot sta cate"a zile afara din apa daca sunt umezite. Anghila are o carne foarte gustoasa si foarte apreciata ceea ce a dus la un pescuit intensi" asupra speciei. Aretul *un, al carnii si cererea constanta, rezistenta la conditii "itrege de mediu, precum si necesitatea prote!arii speciei fac ca producerea anghilelor in sisteme ac"acole recirculante sa se *ucure de un real succes in Europa de ce"a "reme.