LEBĂDA

Lebedele sunt păsări din familia Anatidae din
genul Cygnus.
Printre cele mai apropiate rude ale lebedelor
se numără gâștele și rațele.
În prezent există șase specii de lebede, și
multe alte specii au dispărut; în plus, există o
specie cunoscută sub numele de lebădă coscoroba 
care nu mai este considerată una dintre 
adevăratele lebede.
 Lebedele de obicei trăiesc în cuplu cu același
partener toata viața, deși uneori apare „divorțul”, în
special după eșecul cuibăritului sau dacă un partener
moare, lebada rămasă va căuta alt partener.
În România se întâlnesc 4 specii: lebăda de
iarnă , lebăda de vară și lebăda mică în grădinile
zoologice de la noi este des întâlnită lebăda neagră .

Lebedele sunt cei mai mari membri ai familiei

păsărilor acvatice Anatidae și se numără printre cele mai
mari păsări zburătoare.
Cele mai mari specii vii, inclusiv lebăda mută, lebădă
trompetistă și lebăda de iarnă, pot atinge o lungime de
peste 1,5 m și cântăresc peste 15 kg. Anvergura aripilor
poate depăși 3,1 m.

Comparativ cu gâștele cu care se înrudește, lebăda

este mult mai mare și are picioare și gât proporțional mai
mari.
Adulții au un petic de piele fără pene între ochi și
cioc. Masculii sunt în general mai mari și mai grei decât
femelele.
 Speciile de lebădă din emisfera nordică au
penajul alb pur, însă speciile din emisfera sudică au un
penaj alb-negru.

Lebada are un cioc mare si puternic, un gat lung si se

remarca prin miscari gratioase atunci cand inoata.

 Lebăda neagră  este complet neagră, cu excepția

penelor albe de zbor de pe aripi; puii de lebede negre sunt
de culoare gri deschis.
Picioarele lebedelor au în mod normal o culoare gri
închis negricios, cu excepția lebedei sud-americane cu gât
negru, care are picioarele roz.
Culoarea ciocului variază: cele patru specii subarctice
au ciocuri negre cu cantități variate de galben, iar toate
celelalte îl au roșu și negru.
Deși păsările nu au dinți, lebedele, au ciocuri cu
margini zimțate care arată ca niște „dinți” folosiți pentru
prinderea și consumul de plante acvatice și alge, dar și
moluște, pești mici, broaște și viermi.

Lebedele se hrănesc în apă și pe uscat. Sunt aproape

în totalitate erbivore, deși pot mânca cantități mici de
animale acvatice. În apă, hrana este obținută scufundând
capul și gâtul sub apă și este capabilă să-și mențină capul
în jos, păstrându-și corpul orizontal, iar dieta lor este
compusă din rădăcini, tuberculi, tulpini și frunze ale
plantelor acvatice.
Lebedele se împerechează pe viață și de obicei încep
o legătură înainte de a atinge maturitatea sexuală.
Lebedele trompetiste, de exemplu, care pot trăi până la 24
de ani și încep să se reproducă de la vârsta de 4-7 ani,
formează legături de perechi monogame încă de la 20 de
luni.
Legătura cu perechea este menținută pe tot parcursul
anului, chiar și la speciile gregare și migratoare, cum ar fi
lebada mică, care se adună în cârduri mari în zonele de
iarnă.
 

Cuiburile lebedelor se află la sol, lângă apă, și au un

metru în lățime. Spre deosebire de multe alte rațe și gâște,
masculul ajută la construcția cuibului și, de asemenea, va
incuba pe rând ouăle.
Alături de rațele fluierătoare, lebedele sunt singurele
anatide care fac acest lucru. Dimensiunea medie a ouălor
(pentru lebădă mută) este de 113 × 74 mm, cântărind 340
g, femela depunând 4 până la 7 ouă și având o perioadă de
incubație de 34-45 de zile.

Dupa ce lebedele depun ouale, poate sta pe ele timp

de 6 saptamani sau mai mult pana cand eclozeaza.
Lebedele pot ecloza pana la 10 oua simultan.

Lebedele sunt extrem de protectoare cu cuiburilor lor.

Vor ataca agresiv tot ceea ce percep ca o amenințare
pentru puii lor, inclusiv oamenii. Comportamentul agresiv
intraspecific al lebedelor se arată mai frecvent decât
comportamentul interspecific pentru hrană și adăpost.

Lebedele traiesc in urmatoarele habitate: pajisti

inundate, lacuri si iazuri, rauri si paraie si zone umede.

Lebedele se hranesc in principal cu vegetatie

acvatica. De asemenea, mananca creaturi mici, cum ar fi
molustele care se agata de vegetatie si pesti mici, broaste si
viermi. De asemenea, lebedele vor pasuna pe campuri,
mancand iarba, daca este disponibila. Multi oameni
hranesc lebede in parc. Este recomandat sa fie hranite cu
bucati de paine proaspata, deoarece mucegaiul este destul
de otravitor pentru aceste pasari.

Pradatorul principal al lebedei este omul care vaneaza

lebada pentru carnea sa si pentru pene. Alti pradatori ai
lebedelor includ lupii, ratonii si vulpile, care le praduiesc
si pentru oua.

Marinarul olandez, Antounie Caen, a fost primul

care a fost uimit la vederea lebedelor negre de pe
Golful Shark, din Australia in 1636.

Lebedele zboara intr-o formatiune in forma de V

atunci cand zboara in grup. Ele pot zbura pana la 95
km/ora, desi 30 - 50 km /ora ar fi viteza uzuala.
 Se spune ca aceste pasari sunt extrem de inteligente,
chiar peste delfini. De exemplu, lebedele isi amintesc nu
numai fetele umane, ci si modul in care ele sunt tratate -
amabil sau altfel.

Lebada are pe corp aproximativ 25.000 de pene.