De ce somonul este roşu?

Culoarea roşie a somonului se datorează pigmentului astaxantin.

Somonul de origine este un peşte alb. Pigmentul roşu este produs de alge şi
microorganisme unicelulare, care sunt consumate de către crevete; în continuare acesta se
acumulează în carcasa şi carnea organismelor care fac parte din lan'ul alimentar. Somonul
consumă crevetele, rezultând în depozitarea astaxaminului în tesutul gras al acestuia.
Datorită faptului că somonul nu pierde pigmentul, cu timpul acesta se colorează în roşu.
Deoarece dieta somonului diferă, apare varietate mare de culori de la roz deschis pană la
caramiziu.

În prezent, majoritatea somonilor sunt crescuţi artificial. Creşterea are loc în apele
liniştite sau în tancuri. Norvegia, Scoţia, Alaska şi Cili sunt cunoscute prin exportul său
de somon crescut artificial. În general acest somon este alimentat cu carne de peşte, care
nu conţine crevete, fapt pentru care peştele rămâne alb. Consumatorul nu favorizează
somonul alb, cu toate că gustul este identic. În majoritatea cazurilor astaxantinul este
obţinut sintetic sau extras din făina de crevete. Altă alternativă este de a folosi drojdia
roşie care produce acest pigment. Amestecul sintetic este deseori mult mai ieftin decât
celelalte posibilităţi.

Astaxantinul face parte din grupul carotenoizilor, însemnând că este un compus similar
cu carotenul ca structură şi proprietăţi. Alţi carotenoizi sunt responsabili pentru culoarea
roşiilor, ardeilor şi morcovilor. Oamenii accumulează şi ei astaxantinul, dar nu în
suficientă cantitate ca să se coloreze în roşu. Flamingo îşi datorează culoarea roz
conţinutului astaxantinului acumulat în acelaşi mod ca şi la somon.

http://www.food-info.net/ro/qa/qa-fp13.htm
World Wide

Somonul şi câteva specii de păstrăvi sunt peşti care se înmulţesc în apele dulci, dar îşi
petrec o mare parte din viaţă în apa mărilor. Ei sunt foarte apreciaţi ca aliment şi sunt
adesea crescuţi pentru a regenera stocurile.

Somonul se întoarce întotdeauna în apele curgătoare unde şi-a depus icrele. Somonul din
Atlantic îşi depun ouăle în apele curgătoare limpezi din nordul Europei şi Americii de
Nord. Acesta petrece 1 – 8 ani în apele curgătoare native înainte de a migra în apele
mărilor unde va sta 1 – 4 ani. După aceea începe migraţia inversă, către râurile curate.
Unele femele se reîntorc după depunerea icrelor în mări, altele mor ca şi majoritatea
masculilor.

Cele şase specii de somon din Oceanul Pacific migrează spre mare aproape imediat ce pot
înota. Îşi petrec până la 7 ani în mări înainte de a se întoarce în râul nativ pentru
înmulţire, după care mor. Deoarece un număr mare de somoni tineri nu ajung în mare, s-
au înfiinţat ferme cu somoni unde aceştia pot fi crescuţi până la o mărime adecvată
consumului sau redaţi circuitului natural. Asemenea ferme au luat naştere în zonele ferite
din golfurile scoţiene. Japonezii, mari consumatori de somon, încearcă să adapteze
speciile specifice Pacificului de est la apele asiatice.

Hrănit vreme de 4 ani în captivitate, somonul ajunge la 45 – 65 kg. În Scoţia se cresc şi

alte specii de peşti în cuşti de oţel plasate în apropierea ţărmurilor, printre care cambula
şi limba de mare. Hrănite de cinci ori pe săptămână, acestea ating dimensiunea de
consum în jumătate din timpul normal.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Maricultură
Supravietuire.
In marea migratie in susul raurilor pentru a depune icrele, gloriosul somon intalneste
primejdii uriase: ursul, castorul, apele rapide, digurile, cascadele. Cu toate aceste
incercari la care este supus, somonul are instinctul necesar pentru a duce la bun sfarsit
procesul de reproducere. La fiecare trei-patru ani (unele specii la cinci) o noua generatie
de somoni coboara falnica din apele dulci catre campiile intinse ale oceanilor si marilor.
Dar sacrificiul lor este imens. O parte insemnata a bancului migrator este decimata inca
de dinainte de a ajunge la locul depunerii icrelor; ursii, castorii, si extenuarea fizica
“corecteaza” cu precizie numarul acestora. Dupa depunerea icrelor, povestea somonilor
devine de-a dreptul tragica: majoritatea mor. Ramane insa in urma lor o noua generatie de
somoni, care, cand ii va veni randul, se va sacrifica la fel…

http://medelean.wordpress.com/2010/01/23/somonii-si-pastravii/
Cum se orienteaza somonii ?

Migratia somonilor reprezinta unul dintre misterele naturii care sunt pe cale de a fi
elucidate de cercetatorii Universitatii North Carolina. Acestia au lansat recent o
noua teorie care propune explicarea modalitatilor prin care acesti pesti migratori
din familia pastravilor isi gasesc de fiecare data drumul in amontele raurilor de
unde au migrat in oceane.

Somonii, alaturi de unele specii de broaste testoase marine, calatoresc pe distante mari de
la locul unde au eclozat, reusind sa se intoarca cu exactitate in acelasi spatii pentru a se
reproduce, atunci cand ating maturitatea. Modalitatea in care astfel de pesti si reptile
reusesc sa-si regasesca cu exactitate traseul strabatut in in primele luni de viata, a fost
unul dintre misterele care au tulburat generatii intregi de naturalisti.

Imediat ce au eclozat in rauri cu apa dulce, somonii calatoresc, la randul lor, mii de
kilometrii in ocean, pentru a se intoarce in aceleasi rauri, cativa ani mai tarziu.
Studiul recent afirma ca somonii si testoasele se folosesc de particularitatile campului
magnetic al Terrei, reusind pe acesta cale sa-si imprinteze drumul spre casa.
Campul magnetic variaza semnificativ de-a lungul globului terestru, fiecare regiune
avand tiparul sau magnetic distinct.
Teoria este o descoperire majora a naturalistilor si ecologistilor care vor putea sa-si
uneasca eforturile pe viitor pentru a putea sa monitorizeze zonele cu pericole pentru
somoni situate de-a lungul rutelor de migratie.

http://www.descopera.ro/dnews/3606340-cum-se-orienteaza-somonii
Migratiile anadrome –sunt executate de pestii care se deplaseaza la depunerea icrelor din
mare in rau. De exemplu, in Dunare, pentru a se inmulti, se duc morunul,
nisetrul,pastruga, scrumbia. Somonul din Marea Neagra, la depunerea icrelor, se
deplaseaza in raul Caucaz. Puietul pestilor anadromi aluneca dupa curenti in mare, unde
traiesc impreuna cu indivizii adulti.

http://www.lefo.ro/carmensylva/curriculum/meteoweb/marea_neagra/Ecologie%20si
%20biologie.htm
Vazul la pesti
In cazul pestilor, gradul de dezvoltare al vederii cromatice depinde de mediul lor de viata.
Pestii litorali si majoriatea pestilor de apa dulce au de regula o buna vedere cromatica;
din din punct de vedere evolutiv, acest lucru nu este surprinzator avand in vedere faptul
ca apele litorale si cele interioare fiind putin adanci sunt in general bine iluminate, deci
„colorate”.
Experimentele au demonstrat de exp. ca Pastravul curcubeu si Somonul de pacific au o
vedere cromatica asemanatoare omului
În cazul speciilor cu hranire oportunista (exp. Stiuca, Pastravul, Somonul, etc.),
cercetarile au aratat ca „artificialele” intens colorate, stralucitoare sau fluorescente, care
contrasteaza puternic in raport cu fundalul pot fi dosebit de atractive.

http://www.pescuitul.ro/ps/page.php/id/vazul_pestilor3/nav/6/gr/3/dn/vazul_pestilor/pd/1
/
World Wide 2
Somonii din apele marine migreaza in rauri, in vederea reproducerii. Deosebit de
cunoscut este migratia somonului Oncorhyncus keta, care migreaza din Oceanul Pacific
in Amur, la sfarsitul verii, in bancuri enorme. in timpul migratiei sufera modificari mari
si esentiale. Din mare, el iese ca un peste suplu, argintiu, dar in cursul inferior al raului,
luciul argintiu al solzilor dispare, culoarea i se intuneca, corpul devine mai inalt si mai
turtit lateral, pe spinare ii apare un gheb, capatul botului se inconvoaie in jos ca un carlig,
iar falca inferioara la extremitatea sa anterioara se curbeaza in sus. Dupa intrarea in rau
nu se mai hraneste, consumandu-si toate rezervele corpului. Pana la locul reproducerii, in
unele cazuri, parcurge o distanta de 2000 km, dupa care corpul lor este foarte slabit,
acoperit cu rani si de-abia au atata putere sa curete locul unde depun icrele. Dupa
depunerea icrelor, curentul apei ii taraste, ii tranteste de pietre, astfel ca in cele din urma,
epuizati complet, mor. in felul acesta dispare fiecare exemplar, acesti pesti reproducandu-
se o singura data in viata lor.

http://www.clopotel.ro/enciclopedia/Ecologia_animalelor_Ecologia_pestilor-454.html