CASTOR FIBER

ÎNCADRARE TAXONOMICĂ
Castorul (Castor fiber L.) face parte din:
-regnul Animalia
- încrengătura Chordata
- clasa Mammalia
- ordinul Rodentia
-familia Castoridae
- genul Castor
- specia Castor fiber (Linaeus 1758)
AREALUL CASTORULUI
Situația castorului în România:
În România această specie a dispărut
în secolul XIX, datorită vânătorii
excesive și a pierderii habitatului
(Ionescu 2006, Kitchener & Conroy
1997) și a fost reintrodusă (182 de
exemplare provenite din Germania
(Panait 2012)) în perioada 1998-
2003 pe principalele râuri interioare:
Olt, Mureș și Ialomița.
 DESCRIERE:
Castorul european (Castor fiber) este cel mai mare rozător din Europa, fiind o
specie cu activitate preponderent nocturnă, cu o viață semiacvatică și cu o dietă
ierbivoră (Nolet & Rosell 1998). Castorii eurasiatici cântăresc între 18 și 35 kg și
au 75 - 100 cm lungime (Bau 2001), dar există exemplare capturate personal a
căror greutate a fost de peste 40 kg. Capul este alungit și prezintă un gât scurt. Atât
urechile, cât și nările sunt valvulare, iar ochii au membrane nictitante, care se
închid atunci când se află sub apă. Sunt specii la care vederea este slabă, dar au
auzul și mirosul bine dezvoltat. Castorii eurasiatici au două straturi de blană, cel
intern este un strat dens și moale, de culoare cenușie închisă şi poate atinge 2-3 cm.
Stratul exterior este mai lung, cu părul roșiatic și este denumit start de protecție.
Culoarea blănii tinde să fie mai închisă în populațiile din nord. Castorii eurasiatici
au două glande perianale situate lângă deschiderea anală. Aceste glande produc o
substanță chimică cu miros înțepător, dulce, numită castoreum care este folosită
pentru a marca teritoriile. Urechile sunt mici, iar picioarele sunt scurte. Coada este
largă, ovală și aplatizată dorso-ventral. Picioarele sunt de la brun închis la negru și
au fiecare 5 degete. Picioarele din față sunt folosite la săpat, la căratul materialelor
sau la apucatul hranei, iar cele din spate, prezintă membrane interdigitale, fiind
adaptate la înot. Exemplarele mascule se disting greu de cele femele, deși femelele
au tendința de a fi mai mar
Formula dentară: I 1/1C0/0P1/1M3/3=20
Castorii sunt animale semi-acvatice, recunoscute pentru dinții lor puternici, cu care adeseori reușesc să
doboare copaci groși, ca și cum i-ar tăia oamenii cu drujba. Totodată sunt recunoscuți pentru barajele
uimitoare construite de către ei pe cursul unui râu.
Cu dinți puternici și cozi impresionante pentru bătucirea pământului, castorii sunt buni constructori de
baraje, canale, colibe în care trăiesc. O familie de castori construiește un baraj de acumulare pe o distanță de
aproximativ 400 de metri. În ciuda calităților lor speciale, pe uscat sunt animale vulnerabile în fața posibililor
prădători. Un habitat proiectat de inginerii castori are rolul de a le asigura protecție, siguranță și hrană.
Pentru a transporta buștenii sau copacii ronțăiți, castorii se folosesc de cursurile de apă, transportându-i pe
canalele construite de către ei. Din pietre, copaci și crenguțe mici utile pentru împletituri, pietriș, pământ
bătătorit cu coada lor mare și lată, neacoperită de blană, castorii creează baraje și diguri rezistente. De obicei,
aceste diguri sunt favorabile și celorlalte specii de animale, păsările având un loc în plus pentru cuibărit.
Curenții de apă sunt stăviliți prin aceste baraje, speciile de pești putându-se dezvolta mult mai bine într-un
habitat creat de castori.
 IMPACTUL SPECIEI ASUPRA ECOSISTEMELOR

Castorul este considerat ca fiind unul

dintre cei mai importanți factori
dinamici din ecosistem. Prezența sa
poate aduce pe de o parte modificări în
ceea ce privește peisajul, comunitățile
de plante și animale, iar pe de altă parte
modificări de natură hidrologică . În
ceea ce privește impactul castorului
asupra peisajului se disting în general
două aspecte: 1) impactul castorului
asupra rețelei hidrologice după formarea
construcțiilor specifice și 2) impactul
asupra formelor de relief din jur.
 COMPORTAMENT
Castorii eurasiatici sunt în primul rând nocturni, deși pot fi activi
și în timpul zilei. Gropile lor sunt de obicei vizuini pe malul unui
râu sau iaz. În locațiile în care banca nu este potrivită,
construiesc cabane departe de țărm, din bețe și noroi. În loji,
castorii trăiesc în colonii de până la 12. Aceste colonii sunt
formate dintr-o singură pereche de reproducere dominantă,
monogamă. Femeia dominantă decide când este timpul ca tinerii
să călătorească în afara gropii pentru prima dată și când tinerii
trebuie să se disperseze. Castorii sunt semi-acvatici și pot sta sub
apă timp de 4 până la 5 minute la un moment dat. Sunt activi pe
tot parcursul anului, ajungând aproape niciodată deasupra
suprafeței de gheață în lunile de iarnă în regiunile lor cele mai
nordice. Din acest motiv, castorii își petrec sezonul de toamnă
construind cache-uri alimentare în apă pentru a le dura până la
iarnă. Depozitele de alimente constau din vegetație lemnoasă,
precum ramurile de salcie și aspen.
Castorii sunt o specie cheie, având capacitatea de a schimba
fluxul și ciclul nutrienților unei bazine hidrografice prin
construirea de baraje pentru a regla adâncimea apei. Cu toate
acestea, castorii eurasiatici sunt mai conservatori decât ai lor
Veri nord-americani, construind de obicei diguri și cabane mult
mai mici. Castorii eurasiatici sunt foarte teritoriali și își
marchează teritoriul cu castoreum, o formă de comunicare
olfactivă. Fac acest lucru construind o movilă parfumată pe
mal. Aduc noroi și vegetație în sus de jos, ținându-l strâns la
piept cu picioarele anterioare și împingându-se în sus cu malul
picioarelor din spate până când au o movilă. Castorul va aplica
apoi castoreum pe grămada de noroi creând o movilă
parfumată. Castorii acționează foarte agresiv față de o movilă
de parfum necunoscută pe teritoriul lor, adesea șuierând la ea și
bătând apa cu coada și reapărând imediat. Cel mai adesea vor
crea o movilă parfumată lângă ea sau deasupra ei. Castorii
eurasiatici trebuie să se îngrijească constant pentru a-și menține
hidrofugul blănii. Folosesc unghiile degetelor de la degetele de
la degetele de la picioare din spate pentru a pieptena uleiurile
din glandele de ulei în părul de gardă. Acest lucru face ca
stratul exterior de blană să fie impermeabil, iar stratul interior
nu se udă niciodată. Fără aceste uleiuri, castorii ar deveni umezi
până la piele și nu ar putea să petreacă cât mai mult timp în apă
sau să reziste la temperatura rece a apei.
 REPRODUCERE
Castorii eurasiatici sunt monogami și doar o singură
pereche adultă rase pe colonie. Femelele intră în est între
ianuarie și februarie, dar uneori vremea caldă de iarnă
poate duce la un sezon de reproducere încă din
decembrie. Copulația are loc în apă de cele mai multe ori,
dar, în unele cazuri, are loc în lojă. Masculul se va apropia
de o femelă plutind în apă din lateral, copulația poate dura
oriunde de la 30 de secunde la 3 minute. Cele mai multe
copulații apar noaptea. Dacă o femelă matură nu este
impregnată prima dată va intra din nou de 2 până la 4 ori
pe tot parcursul sezonului. Membrii familiei cooperează
pentru a avea grijă de tinerii din perechea primară.
Castorii eurasiatici se reproduc anual în primăvară între
ianuarie și februarie. Perioada de gestație este de 60 până la
128 de zile și pot avea până la 6 sau mai mulți tineri, dar 1
până la 3 este mai frecventă. Greutatea nou-născutului este de
230 până la 630 g. Tinerii sunt de obicei înțărcați cu vârsta de
6 săptămâni. În acest timp, femela are grijă de tineri, îi curăță
și îi hrănește. După ce tinerii sunt înțărcați, sub-adulții din
colonie îi ajută să-i hrănească aducându-le crenguțe mici și
scoarță moale până la vârsta de aproximativ 3 luni. La 1,5
până la 2 ani, castorii tineri se dispersează, fiind deseori forțați
de femela adultă. Castorii eurasiatici trăiesc sunt mici grupuri
familiale formate dintr-o femelă și un mascul adult care se
reproduc, tineri ai anului, ani și subadulti. După ce tinerii sunt
înțărcați, sub-adulții ajută la creșterea tinerilor. Tinerii sunt
puțini în afara lojei și nu sunt niciodată departe de un
adult. După dispersare la vârsta de 1,5 până la 2 ani, ei devin
sub-adulți la o altă colonie până când sunt gata să se
reproducă și să-și înceapă propria colonie.
 DIETA
Castorii eurasiatici sunt erbivori, hrănindu-se în
principal cu vegetație lemnoasă în lunile de
iarnă. Castorii eurasiatici preferă salcie, aspen și
mesteacăn cu diametre mai mici de 10 cm. Aceste
produse alimentare sunt depozitate în apă în lunile de
toamnă în cantități mari. Aceste cache-uri alimentare
trebuie să fie suficient de mari pentru a rezista întreaga
colonie până când gheața se topește în primăvara
anului. În lunile de vară, castorii se hrănesc puternic cu
vegetație acvatică, lăstari, crenguțe, scoarță, frunze,
muguri și rădăcini. În zonele agricole, castorii vor
consuma și recolte. Castorii preferă alimentele din
plante erbacee în locul vegetației lemnoase atunci când
acestea sunt disponibile. Castorii nu au celulaze, o
enzimă utilizată pentru descompunerea celulozei. Cu
toate acestea, castorii sunt coprofagi,
 PRĂDĂTORI
Lojile și vizuinele din bancă fac castorii in mare parte
inaccesibili prădătorilor. De departe, cei mai de succes
prădători ai castorilor eurasiatici sunt oamenii. Castorii
eurasiatici au fost vânați și prinși aproape până la dispariție
pentru blănurile lor prețioase și castoreum. Astăzi, cu
eforturi de conservare în vigoare, castorii eurasiatici sunt
protejați prin lege. Braconajul, încurcarea în plase și
accidentele rutiere sunt principalele cauze de
deces. Prădătorii naturali sunt lupii, ursul brun și vulpile
roșii. Principala cauză de deces în fibra C.astăzi este boală
infecțioasă. Castorii eurasiatici folosesc o „palmă de coadă”
atunci când sunt speriați, ceea ce reprezintă un avertisment
pentru toți ceilalți castori că ceva este aproape. Castorii
pălmuiesc suprafața apei cu coada în timp ce se scufundă
sub apă și nu pot face rău. Ca răspuns, toți castorii din zonă
vor face la fel. Castorii eurasiatici vor evita și produsele
alimentare care au mirosuri de prădători.
 BIBLIOGRAFIE
 Curs Faună – Ionescu Ovidiu
Aspecte ecologice ale prezenței castorului (Castor fiber L.) în bazinul Râului Negru
Ecological aspects of beaver presence (Castor fiber L.) in Râul Negru basin - Ing.
Nicolae Alexandru GRIDAN (
https://www.unitbv.ro/documente/cercetare/doctorat-postdoctorat/sustinere-teza/2020
/gridan-nicolae/Rezumat_Gridan_Alex.pdf
)
https://4brebi.com/Etologie.html
https://ro.highriverlabs.com/8375-common-beaver-castor-fiber.html
https://
destepti.ro/inginerii-castori-constructori-de-baraje-de-apa-cu-dintii-de-ferastrau