Flora si fauna din localitatea Jurilovca si imprejurimile ei

Elevi din clasele a VI-a si a VII-a

Jurilovca a fost intemeiata de lipoveni in pragul veacului al XIX-lea,prima atestare

documentara dateaza din 1826.Desi la inceputurile sale un mic catun asezarea s-a dezvoltat
devenind la sfarsitul secolului alXIX un centru important al pescuitului in zona Deltei
Dunarii,centru de colectare si prelucrare a pestelui precum si un punct de atractie turistica.
Pe langa diversitatea populatiei ce traieste aici,lipoveni,romani se intalneste si o
diversitate in ceea ce priveste fauna si flora.In apropierea localitatii se gaseste lacul Golovita ce
comunica Razimul,ambele fiind separate de mare prin Gura Portitei.Datorita prezentei apei dulci
si a apei sarate in aceasta zona intalnim plante si animale caracteristice acestor tipuri.
In apa dulce se intalnesc urmatoarele tipuri de organisme:
-Spongila Lacustris (burete de apa) esta indicator pentru lac,sunt animale acvatice statatoare ce
se gasesc pe tulpini de stuf si papura formand un manson,ele filtreaza apa si nu sunt mancate de
alte specii.
-Hydra Viridis (hidra de apa dulce) sunt organisme carnivore fixate pe substrat dur,prezinta
tentacule cu celule urzicatoare,inmultirea se face prin inmugurire.
-Hirundo Medicinalis (lipitoarea) are o lungime de 85-110mm,coloratia si modelele de pe corp
sunt variabile, se deplaseaza pe substraturi tari in mod caracteristic,inoata serpuit, depune coconi
membranosi pe marginea apelor,in pamant sau printre plante, iar din acestia vor iesi dupa 30 de
zile puii. Se hranesc cu sange si au glande cu secretii anticoagulante.
-Limnea Stagnalis (melc de apa dulce) prezinta cochilie inalta,fragila, traieste in ape dulci
statatoare,larvele sunt prinse pe un fir de mucus.Daca scade cantitatea de oxigen din apa melcul
se ridica la suprafata.
-Planorbis Carinatus (melc) prezinta cochilie rulata intr-un singur plan, are forma de disc.
-Anodonta Cygnaea (scoica de lac) valvele sunt mari si fragile,traiesc de obicei in malul apelor
statatoare sau cu un curs linistit,sunt comestibile.
-Astacus Leptodactilus (racul de balta)este o specie necrofaga (consuma cadavrele altor animale),
poate fi consumat de pesti(bibanul).
Dintre animalele vertebrate in apele dulci intalnim urmatoarele organisme:
-Rana Ridibunda (broasca de lac) capul este mare, botul rotund, nu sunt colorate in verde si sunt
comestibile.
-Rana Esculenta (broasca mica de lac) are talie mica, de culoare verde cu pete negre, se hraneste
cu insecte sau puiet de peste.
-Sander Lucioperca(salaul) are lungimea corpului 30-60 corpul alungit acoperit cu solzi ctenoizi
mici gura mare cu dinti mici pe falci cate un canin ,la mijloc alti doi dinti mari ; traieste in ape
dulci, limpezi, lin curgatoarein special cu fund pietros sau nisipos.Se hraneste cu pesti mici, raci,
broaste.Culoarea fundamentala verzuie-cenusie-argintie cu dungi transversale negricioase.
-Silurus Glanis(somn) lungimea 50-100cm poate atinge 4-5m ,corpul nud turtit dorso-ventral la
cap, rotund la trunchi si turtit lateral.Se hraneste cu larve de diferite elemente; pui de peste,
broaste, viermi, crustacei mici.Ataca chiar pasari de balta, caini in timpul inotului.
-Esox Lucius(stiuca) este un peste extrem de hrapaent inghitind aprope orice-i iese in
cale.Sezonul favorit al pescuitului de stiuca este primavara.
-Carassius Carassius(carasul)lungimea15-35cm.Culoarea aurie-ruginie cu nuante verzui pana la
nuante intunecate.Este pasnic traind impreuna cu crapul in baltile putin adinci si cu fundurie

1
maloase.Se hraneste cu resturi organice si viermisori din mal.In zilele calduroase catre seara si
noapte roade mugurii tineri de la tufele de stuf.
-Abramis Brama(platica)se recunoaste dupa corpul turtit lateral, dorsal o cocoasa, capul mic.Se
hraneste cu plante de balta; viermi, larve de insecte .
Ocupatia de baza a locuitorilor este pescuitul iar aceste specii de pesti reprezinta sursa
de hrana si de venit,in prezent in lacalitate exista o fabrica unde pestele este prelucrat.
Dintre pasari sunt intalnite: -Fulica
atra(lisitele) recunoscute dupa penajul de culoare neagra,aceste pasari sunt vanate pentru carnea
lor
-Ciconia ciconia(barza)se recunoaste dupa penajul alb cu negru,picioarele inalte si ciocul lung si
rosu rata -Anas Platyrhyncnos(rata
salbatica) la aceasta specie masculul prezinta penajul mult mai colorat fata de femela.
Vegetatia este formata din alge unicelulare verzi ca de exemplu(Diatomeele,Cyano
Bacteriile)ce dau infloriri in timpul verii ele au proprietatea de a folosi sarurile de azot si fosfor
astfel incit dupa ce celelelate alge au consumat nutrient;ele pot genera infloriri.
Macroflora in cazul locului formeaza o centura de vegetatie dispusa astfel :
1.La mal stufaris si papurisi
2.Plante amfibii
3.Plante plutitoare
4.Plante submerse
Centura este reprezentata la inceput de: pipirig,papura,stuf,care urmeaza o zona de plante cu
rizomi(cucuta,piciorul cocosilui de balta,rosatea,limbarita).
-Stuful si Papura prezinta rizomi infipti in sol au un numar mare de stomate pe frunze astfel
incat evapotranspiratia este bogata si asigura reclarea apei de aceia aceste plante considerate
,,rinichii baltii''. Lastarii de stuf sunt dulci si sunt folositi ca nutret.La maturitate stuful este folosit
ca material de constructie, pentru foc .Papura prezinta in virf spicele de culoare brun-
negriceoasa,tulpina poate ajunge la grosimea de 2-2,5 cm.
-Cicuta Virosa(Cucuta)Este o planta perena destul de frecventa la marginea apei, are in pamant
un rizom gros prezinta flori albe dispuse in umbrela,este folosita de catre om in epilepsie si
tetanie.
-Ranunculus Aquatilis(piciorul cocosului de balta) prezinta flori galbene,frunze sectate adaptate
la plutire.
-Butomus Umbelatus(Rosatea) este o planta erbacee cu tulpina cilindrica dreapta,are flori rosii
dispuse intr-o umbrela terminala.
-Alisma Plantago-Aquatica(limbarita) este o specie perena cu un rizom scurt si gros,frunzele sunt
ovate,petiolate,relativ mari.Florile sunt mici grupate intr-o inflorescenta.
Spre luciul apei se gasesc plante cu rizomi puternici,cu frunze adaptate la plutire:
-Sagitaria Sagitifolia(Sageata apei) prezinta la suprafata frunze sub forma de sageti, sub apa
frunze lineare ce fac fotosinteza si frunze filamentare cu rol de absorbtie.Tot in aceasta zonsase
intalneste Marsilia Quadrifolia
Spre centrul apei intalnim plante plutitoare ce au pierdut orice legatura cu fundul
apei.De exemplu:
-Nimphea Alba(nufarul alb) prezinta rizomi pe fundul apei,frunzele si florile se gasesc la
suprafata.Frunzele sunt rotunde cu marginea intreaga,tija contine spatii largi cu aer si cristale de
saruri de calciu ce au rolul de a indeparta melci,alti specialisti considera ca aceste cristale au
rolul de a mentine deschise spatiile pline cu aer.Dupa polenizarea facuta de insecte floarea se
inchide,se scufunda sub apa unde are loc maturarea fructului.Fructul se va sparge in niste

2
structuri asemanatoare cu niste barcute cu seminte.Semintele vor germina dupa aproximativ 3
ani.
-Salvinia Natans(pestisoara) este o feriga de forma unui pestisor ce pluteste,are 2 frunze pieloase
cu stomate ,aceste frunze asigura plutirea si fotosinteza.A treia frunza e filamentoasa si are rolul
de a absorbi apa cu diferitele substante.
-Hydrocharis Morsus-Ranae(iarba broastelor)Se recunoaste dupa frunzele asemanatoare ca forma
cu ale nufarului dar mai mici si florile albe mici cu 3 petale.
-Ceratophyllum Demersum(cosor) Frunzele cu aspect de fire sunt dispusepe tulpinile ce plutesc
in masa apei.Alaturi de acesta poate fi observat si Potamogeton Crispus.
Strabatand lacul Golovita pana sa se ajunga la Portita, ce separa apa dulce de apa
sarata se poate observa capul Dolosman ce cuprinde situl arheologic Argamum (prima asezare de
tip urban de pe teritoriul Romaniei)dar si insula Bisericuta declarata in prezent rezervatie
naturala.In aceasta zona a marii se intalnesc urmatoarele organisme:pe plaja se pot observa valve
provenind de la diferite scoici Mya Arenaria,Scapharca Inaeguvalvis ,Mytius Galloprovincialis
(midia), Cadium Edule dar si cochilii provenite de la melcul rapana sau Bittium.
-Mya Arenaria scoica alba cu valve mari, originara din Marea Nordului,a inlocuit unele specii
autohtone (Corbula,Cardium)astfel a fost modificata si textura nisipului.Este resursa de hrana
pentru guvizi, calcani, pasari acvatice.
-Scapharca Ineguivalvis prezinta valve albe mate tari, a patruns la inceputul anilor 80, traieste pe
funduri nisipoase, nu este sursa de hrana pentru pesti din cauza cochiliei dure.
-Mitilus Galloprovincialis(Midia)prezinta valve de culoare neagra-albastruie sau bruna, traiesc in
zone ale mari cu substrat dur este folosita in consum de catre oameni.
-Cadium Edule prezinta valve de culoarea alba, a inlocuit unele specii autohtone, prezinta spriatii
la nivelul valvelor.
-Rapana este un melc pradator, se hraneste cu midii, stridii si alte bivalve filtratoare, provine din
Marea Japoniei.
-Bittium Reticulatu este o specie reprezentativa a genului distingandu-se prin cochilia ascutita,
inalta cu 13 spire despartite prin suturi adanci, culoare brun inchisa uneori negricioasa.
Dintre alge intalnite in zona Portita mentionam pe: Ulva Lactuca(salata de mare)este o
alga verde cu totul lamelat si pe Enteromopha Intestinalis ce este o alga verde cu tal cu aspect de
pamblica.
In afara de ecosistemele acvatice localitatea Jurilovca prezinta si agroecosisteme
(culturi agricole) reprezentate de: culturi de grau, porumb, orz, floarea-soarelui, rapita, lucerna,
cartofi, etc.

3
 Flora si fauna din apele dulci

1 Lipitoarea: 2 Limnea Stagnalis:

4
3 Planorbis: 4 Scoica de lac

5
5 Rana Esculenta 6 Rana Ridibunda

7 Sander lucioperca
8 Silurus Glanis

6
9.Abramis Brama 10.Carassius Carassius

11.Esox Lucius

7
12.Lisita 13.Barza

14.Rata salbatica 15.Stuf

8
 17.Cucuta
16.Papura

9
18.Rosatea 19.Limbarita

10
20.Sageata apei 21.Marsilia quadrifolia

11
22.Nufarul alb 23.Pestisoara

12
 24.cosor

Fauna si flora din apele sarate

1.Mya arenaria 2.Midia

3.Cardium edule 4.Bittium

13
5.Rapana

6.Ulva lactuca 7.Enteromorpha

Bibliografie:

www.google.ro
www.ecomunitate.ro
www.Gura Portitei.ro
Atlas botanic-Gheorghe Mohan,editura Corint
Atlas botanic-editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1973
Zoologia Nevertebratelor-Marius Skolka, Universitatea Ovidius Constanta

Realizatori:
SCOALA cu clasele I-VIII JURILOVCA
din clasa a-VI-a A Clim Alexandra,Luchici Luminita,Iovescu Octavian
din clasa a-VII-a A si B Luchici Adriana, Alistarh Adrian,Stefan Viorel

coordonator prof. Avram Luminita

14