Obiceiurile inmormantarii la crestinii de rit vechi se
aseamana cu obiceiurile crestinilor de rit nou, existand insa si mici deosebiri. Una din aceste deosebiri este ca lumanarea nelipsita la capul mortului de rit nou nu este si la cel de rit vechi. Mortul se spala, apoi se imbraca in haine bune.Mortului i se pune o bentita pe cap si i se da o foaie in mana, un fel de pasaport cu rugaciuni ca sa isi faca intrarea in lumea mortilor. Hainele in care era imbracat cand a murit sunt spalate neaparat in apa curgatoare. Dupa ce este imbracat, este pus in camera cea mai buna, usile si poarta fiind deschise pentru oricine doreste sa-si ia ramas bun de la mort. O femeie ce cunoaste limba slavona citeste rugaciuni in fata unei icoane (iconostas) cu candela aprinsa. Noaptea nu se sta la priveghi . A doua zi cortegiul mortuar se indreapta spre biserica unde se tine slujba de inmormantare iar apoi este dus la cimitir unde este ingropat cu capul spre rasarit . Un alt obicei este ca cel mort este dus la biserica si apoi la cimitir de catre prieteni sau rude, pentru aceastea fiind folosite nasilchi (suporturi din lemn asemanatoare targilor). Cei care se sinucid sunt dusi cu caruta. Femeile sunt duse de femei iar barbatii de barbati. SUPERSTITIE : spiritul celui mort pazeste cimitirul, iar cand moare altcineva se schimba garda. Caratul mortului cu nasilchi
Am venit – de unde? Merg – Incotro?: 75 de rãspunsuri la întrebãri puse frecvent în legãturã cu "Viata de dupã moarte" date prin Gabriele, profeta-învãtãtoare a lui Dumnezeu pentru vremurile noastre