Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
„Fiecare dintre noi venim în noaptea Învierii în faţa Sfintelor Altare având în mână o
lumânare. Aceasta se aprinde de la lumânarea pe care preotul o oferă aprinsă, spunând ‘Veniţi
de luaţi lumină’. Luăm cu toţii lumină sfântă şi ne bucurăm de lumina lui Hristos, care este
viaţa şi bucuria noastră. Ce facem cu lumânarea aceasta? Aceasta rămâne aprinsă, de aceea
recomand celor care iau lumânări de la pangarele Bisericilor să ia lumânări care durează mai
mult şi care ard înăuntru, pentru a o putea transporta mai uşor în drum spre casă”, a spus
părintele Vasile Ioana.
„E foarte interesant că noi, cei din urban, avem altă rânduială. Anume, mergem acasă cu
lumânările aprinse, dar apoi nu doar că o aprindem la masa de Paşti, ci şi toată săptămâna
luminată. Aceasta este o lumânare diferită de alte lumânări. Când îţi e greu, dacă ai o durere
de cap, o dispută în familie, aprinde lumânarea aceasta şi roagă-te lui Dumnezeu şi cântă
Hristos a Înviat. Aceasta nu este o lumânare obişnuită, ci una care a purtat lumina sfântă de la
Ierusalim. În felul acesta, toată ţara s-a umplut de lumina lui Dumnezeu care aduce bucurie
oamenilor”, a explicat părintele Vasile Ioana
Un alt obicei era ca, în noaptea de Sfântul Vasile, să se picure două picături de ceară din
lumânarea de la Înviere într-un bol cu apă neîncepută. Dacă picăturile de uneau, înseamna că
bărbatul la care se gândea fata urma să îi devină soț.