DESPRE COLINDE Colindatul este un obicei stravechi.

Cei dintai colindatori au fost pastorii care au venit la pestera luminata unde S-a nascut Pruncul Iisus si bucurandu-se de acest semn ceresc si de glasul ingerilor au vestit degraba in cetatea Betleemului minunea la care au fost martori. Colindul este o nepretuita zestre spirituala, pe care o mostenim din mosi-stramosi. El este sfant, pentru ca transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Dar colindul este si bun, pentru ca acesta veste are menirea sa slujeasca vietii, sa aduca bine in lume si intre oameni. Din vremuri vechi, colindele, datinile si obiceiurile noastre de Craciun au fost o adevarata scoala de virtuti morale, intarind simtamintele de fratietate si de buna intelegere. Adevaratul colindat se desfasoara in seara si noaptea de Craciun. Colindatorii se aduna in cete bine randuite. Fiecare grup isi alege un conducator numit de obicei "vataf" sau "jude". Colindatorilor propriu-zisi li se alatura cativa flacai cu sarcina sa poarte, in saci si traiste, darurile primite. Pe vremuri, fiecare ceata putea sa ia la colindat numai o anumita parte a satului, avand grija sa nu patrunda in zona ce se cuvenea alteia. Se colinda si in satele din Baragan si azi. Inca se mai colinda. Au ramas vechile ritualuri. Vechile cantece. De preot, de casa, de batran, de tanar, de proaspeti casatoriti, de fata, de baiat, de flacau, de baiat mic, de vadan, de vadana, de fata mica, de baiat pana la 19 ani, de pescar s.a. . Cu irozii ori cu ursul se merge in ceata de colindat. Sunt multe obiceiuri. In unele locuri, cum e la Unirea, colindatorii pornesc de la casa preotului. Pe el il colinda primul. Dar alt obicei e la Vladeni, unde cetele pornesc de la marginea satului. Si asa auzi rasunand prin sate, de la Craciun pana la Anul Nou, Colindul lui Dumnezeu, Colindul cel mare de casa, La lina fantana, Colind de sub zoare de Soare, Judet mare, Colind de trei feciori, Mai la varf la noua meri, Pluguletul, Colind de copil mic, Colindul lui Hristos, Mos Ajunul, Steaua, Plugusorul. Si cate mai sunt n Brgan, fetele mari i flcii pleac la colindat n ajunul Crciunului. Potrivit obiceiului, colindtorii se trezesc n zorii zilei, mbrac straiele cele mai frumoase i pornesc s vesteasc naterea Mntuitorului Iisus Hristos la casele oamenilor cu stare din sat. Gazda care i primete pregtete nc de cu seara turte din fin de gru, pe care le mparte apoi colindtorilor. Dup ce au terminat de urat, tinerii pornesc ctre celelalte gospodrii, transmindu-le gospodarilor n tinda crora poposesc toate gndurile bune n prag de srbtoare. Alung spiritele n satele ialomiene, btrnii povestesc i despre aa-zisele colinde tradiionale, prin care se descriu aspecte legate din viaa comunitilor i care au rol moralizator. Oaspeii care poposesc n ogrzile localnicilor i nva pe acetia s fie respectuoi, s i preuiasc familiile i s fie nelepi. n ziua ajunul Anului Nou, bieii tineri pornesc Pluguorul. Obiceiul este unul agrar, prin care colindtorii le ureaz tuturor s aib parte de recolte bogate i prospere. Tot n preajma Anului Nou, n unele sate ialomiene tinerii ncearc s alunge spiritele rele, astfel nct acestea s nu se mai apropie de gospodriile oamenilor. mbrcai n costume populare i purtnd mti nfricotoare, ei merg pe drum i fac glgie, n sperana c doar aa rul va fi alungat.