JOCUL CAPREI

TRADIȚIE DE CRĂCIUN ROMÂNESC

Țibuleac
ȚibuleacPetronela,
Petronela,Grădinaru
GrădinaruAglaia
Aglaia–Liliana
–Liliana
Școala
ȘcoalaGimnazială
Gimnazială,,Mihail
,,MihailSadoveanu”Vaslui
Sadoveanu”Vaslui

  

,,Veșnicia s-a născut la sat”

(Lucian Blaga)
 JOCUL CAPREI

Izvorâte din experiență și înțelepciune de viață, din bucurie sau durere, din
năzuințele și dorurile românului, din
setea de liniște sau din dragostea
pentru frumos, elementele de
cultură și tradițiile populare transmit
valori și creează punți de legătură
între generații.
Tradițiile, obiceiurile, portul popular
și folclorul sunt comori inestimabile,care definesc un popor, făcându-l unic,
statornic și nemuritor.
 JOCUL CAPREI

Bucuria venirii Crăciunului și a Anului Nou, veselia și petrecerile însoțite de

urări, daruri, jocuri, cântece și bună dispoziție se desfășoară în satul
românesc pe durata a 12 zile, un ciclu sărbătoresc foarte bogat în manifestări
folclorice, care începe cu Ajunul Crăciunului și se încheie după Bobotează, pe
7 ianuarie.

De-a lungul celor 12 zile, un timp sacru, al sărbătorii și ieșirii din normalitatea
cotidianului, în satul tradițional, rolul preponderent îi revenea cetei de
feciori, având o organizare exclusiv masculină care domina, în perioada
sărbătorilor de iarnă, întreaga viață a comunității.
 JOCUL CAPREI

Jocul Caprei este unul dintre obiceiurile străvechi, exponent peste veacuri al

spiritualităţii populare şi care face parte din tradiţiile româneşti de iarnă.

Păstrat şi astăzi în majoritatea aşezărilor româneşti, el cunoaşte cea mai

complexă şi spectaculoasă formă de desfăşurare în satele din Moldova. Obiceiul
este definit de costumul de "Capră" dar şi de celelalte elemente specifice:
obiecte de recuzită, texte literare şi musicale, dans.

Acest obicei a fost menționat prima dată în Descrierea Moldovei de 

Dimitrie Cantemir.
 JOCUL CAPREI

În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie

anului care urmează, spor de
animale în turmele păstorilor,
succesul recoltelor – invocat şi
evocat de boabele care se aruncau
de gazdă peste cortegiul „caprei”.

În zilele noastre, jocul a rămas doar un prilej de divertisment, ce îi înveseleşte

pe gospodari, le aduce urări bune şi noroc cu prilejul Anului Nou.
 JOCUL CAPREI

"Capra" este cunoscută în funcţie de zona etnografică sub nume diferite:

• "Bouriţă",
• "Turcă",
• "Cerb",
• "Brezaie".
Ca desfăşurare obiceiul cunoaşte unele particularităţi de la o zonă la alta
determinate de numărul şi de funcţiile ceremoniale ale celor care alcătuiesc
ceata. În Transilvania "turca" ("cerbul" sau "bouriţa") este jucată de un fecior şi
însoţită de "bloj" şi muzicant. În Muntenia, "brezaia" reuneşte în ceată "moşoi şi
moşicuţe" (3-4 personaje mascate) şi un flueraş.
 JOCUL CAPREI

Cea mai amplă ceată o are "Capra" moldovenească care a grupat în jurul
nucleului principal de personaje, un număr impresionant de "mascaţi".
Descrierea dansului caprei este: capra capteaze atenția asistenței printr-un dans
vioi, dar si prin multitudinea de ornamente (coarne de cerb, oglinzi, carpe
colorate, beteala sau flori uscate).

Capra (sau cerbul) este însoțită de personaje care simbolizează ciobanii, moșnegi
sau babe, precum și de dansatori in costume populare. Masca de cerb sau capra
se compune din cap, cu maxilar clampănitor și un trup realizat dintr-un covor sau
o pătură.
 JOCUL CAPREI

In cursul dansului caprei există un moment în care animalul se îmbolnăvește și

cade la pământ. Ciobanul intră în panică și poartă un dialog extrem cu capra,
dialog care, în unele localități este chiar un descântec. Cât timp capra este în
agonie, membrii alaiului sunt îngrijorați, dar o dată cu însănătoșirea animalului,
reapar bucuria și veselia.
Acest moment din dansul caprei semnifică "moartea" anului care tocmai se
încheie și nașterea anului care vine.

Prin urmare, Jocul caprei constituie una dintre formele elementare ale teatrului
popular. Costumația bogată, agilitatea jucătorilor, ritmul alert, versurile şi
 Jocul Caprei- Versuri
Alaiul: Cumpărătorul:
Foaie verde şi-o alună - De vânzare-i capra bade?
Bună ziua, ziua bună Ciobanul:
Ia deschideţi porţile - De vânzare!
Să intre căpriţele Cumpărătorul:
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa - Şi cât vrei pe ea?
Nu te da nu te lăsa Ciobanul:
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa - 900 de lei!
Capra noastră-i cu mărgei Cumpărătorul:
Cu cercei cu catifeli - E blândă, nu împunge?
Joacă vesel căpriţa Ciobanul:
Toţi îs bucuroşi de ea. - E blândă, nu împunge.
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa (capra îl împunge pe cumpărător)
Nu te da nu te lăsa Cumpărătorul:
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa - Eu îţi dau 300 de lei pe ea pentru că împunge.
Şi plecai şi eu la târg Ciobanul:
Pe căpriţa ce s-o vând - De cât să-mi dai 300 de lei pe ea, mai bine îi dau un par în
Şi mergând pe drum, mergând, aud din urmă strigând: cap. (o loveşte cu băţul, capra cade şi nu mai mişcă)
 Jocul Caprei- Versuri
Alaiul:
- Văleu, capra noastră a murit!
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa
Te-o lovit vreo boală grea
Sau pe unde-i colindat
Veste rea tu ai aflat.
Ciobanul:
- Băă…da capra nu-i moartă şi nu din pălitură
a leşinat, ce din cele ce-o aflat.

Alaiul:
Scoală tu căpriţa mea
Faptele s-or îndrepta
Şi-acum haide să plecăm
Şi-alte case colindăm
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa.