Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lupte Greco-romane
Șarpele boa-constrictor,
Armăsarul Ducipal,
Tot ce-i zugrăvit afară
Înăuntru-i natural.
Leoparzi, cămile, zebre,
Din Uruguai și Iliș
Și în fața unui circus,
Am citi pe un afiș
Jurideceste
Cum ar fi juridicește
Denumirea-n trei cuvinte
Și răspunse domnișoara
- Profanare de morminte!
La masa falimentară
Din senin
O nenorocire mare,
A căzut vijelios
Peste vechiul magazin
Chic Berlin
Herman Woiss et. David Gross
Au venit toți creditorii
???
Mărfuri
Catifele și dantele
Și diverse cifre grele
În registre au găsit
Weiss se plimbă agitat
Și din cap își smulge părul
Când constată adevărul
Că în curând, imediat
Fi-vor amândoi la fel
Gross și el,
Declarați într-un moment
În stare de faliment.
- Eu mă zbucium ca să scap
Și îmi smulg părul din cap
Și tu stai ca un baron
Cu mâinile băgate-n buzunar
La pantalon –
Trei dorințe
Să mă vrea, să mă dorească
Și să fie fericite
???
Și uitându-se-n oglindă
De necaz obrazu-i crapă
Fiindă calul de sub Tommy
N-a fost armăsar, ci iapă.
Cenzurat
Probabil
La o școală
Specială:
- Spuneți o proposițiune –
Zice profesorul amabil,
Care să cuprindă musai
Și acest cuvânt: probabil.
Nicu, emoționat,
A răspuns imediat:
- Ieri văzând noroasă vremea,
Și fiind cu haină nouă,
Mi-am luat cu mine umbrela
Că probabil o să plouă.
Foarte bine!
Tu Marin
- Transpirat de-alergătură,
Deși luna este mai
Mi-am pus puloverul – probabil
Să nu capăt guturai.
- Hm, și asta merge zise
Domn profesor agale
Și acum să spuie una,
Tu, Abramovic Ghidale,
Stă Ghidale, se pătrunde
Și apoi voios răspunde:
- La vecinul nostru care-i
Pianist, vine de-o lună
O elevă frumușică
Și fac muzică împreună.
Curios cum sunt din fire
Ieri discret ca un strigoi
Am privit prin broasca ușei
Și-am văzut cum amândoi,
El își lasă pantalonii
Fata fusta în sus ridică cam spontan
Și mi-a spus că vor probabil
Să se „ușureze” în pian.
Pandele
Boul și Măgarul
Amicul ION
Motiv serios
Nu s-au văzut de aproape o lună,
Ea în concediu în Făurei
Iar el rămas în capitală
Setos de farmecul ei.
???
Apropiindu-se de dânsa
Cu chibzuința sa acerbă
O auzi cum își șoptește
- Frumoasă rochie, superbă!
- Vă place mult? Întreabă Nae
- Superbă, spuse ea din nou
- Dacă atât de mult vă place
Permiteți-mi, v-o fac cadou.
Și au intrat în prăvălie
I-a împachetat-o, a plătit-o
Și foarte amabil, nenea Nae
Politicos i-a oferit-o.
Patriarhal
La???
Găinușe și rățuște
Câte-un puișor de-un kil
De voiai o gâscă grasă
N-o găseai decât la Smil.
O ia în mână, o întoarce
O apropie de nas
O sucește, o miroase
Și mi-o pipăie un ceas.
Schițe de telegrame
Cocoșelul
Și îngrozită de ce vede
Ea îi spune rușinoasă:
E dezgustător aicea
Tot mai bine e acasă!
???
Oprești orice fel de mamifere
Ca să nu aibă cu masculii
Nici un fel de apropiere.
Apeciere
George-i negustor de firmă
Și are o prăvălie „chic”
Cumpără și vinde mărfuri
Blănuri, stofe, mozaic,
Porțelanuri și covoare,
Chihlimbar și abanos
Și orice marfă prețuiește
După ochi, după miros.
Și gândindu-se la glasu-i
Ca un zvon divin de harfă
Își șoptește încins de doruri:
- Faină marfă, bună marfă!
Sâni frumoși și brațe durde
Pulpe dulci, picorul mic
Cum să nu te-apuce dracii
Lângă ea când stai un pic?
Iar virgina
???
ce a greșit în pas de seară
Doctor Bimbo o „tratează”
Și o face iar fericită.
Nu e de la noi
- Ce faceți pe-aicia?
- Uite stăm cu mintea răvășită
Și nu știm a cui să fie
Bula asta oropsită?
Primăreasa o privește
Și răspunde răspicat
- Bula asta, fă lelițe,
Nu e de la noi din sat!
Dispută religioasă
Auziți ce barbarie
Zău că merită bătaie
Unde trebuie să adauge
Rabinul de acolo taie!
Cal mare
Tensiunea e normală,
Pulsu-i iarăși regulat...
- Da, dar nu dorm toată noaptea
Și mă zvârcolesc în pat.
- Eh, la vârsta dumitale
Și zglobie, și frumoasă
Se strecoară câteodată
O afecție curioasă
Nu e caz de-ngrijorare
Dumitale-ți trebuiește
Un remediu de calmare!
Letru zice
Cu curelușe lucitoare
Și funde, cum la alții nu-s
Câinii îi trec printre picioare
Privind în jos, privind în sus...
Pe pajiștea cu roșii mușcate
Venea o blondă încântătoare
Cu piciorușe minunate
Și într-o rochiță scurtă tare.
Și mârâiau cu nesimțire
Și se trânteau în prund smintiți
Că adesea moș Niță. Scos din fire,
Spunea: Þi-ai dracului să fiți!
Fakirul
De avea eu ce are el
Într-o zi de vâlvătaie
Eu m-am duis să fac o baie
Și sub dușuri iată poc
Eu zăresc un Rozenstic
El se zbenguie cu apa
Și eu am stat protit ca țoapa
Și-mi spunea în gând rebel
Ce-aș avea eu ce are el.
Pe stradela Reumeoară
Urmăream o domnișoară
Cu profil imaculat
Și cu părul blond, bronzat
Piciorușele ei faine
Ascundeau comori și taine
Că mi-am zis în gând așa
De-aș avea eu ce are ea.
Deosebire
- Asta da obrăznicie
- Vai de mine și de mine
Stau și mă întreb într-una
Cum de nu-ți este rușine?
Tu, model în toată clasa
Și în tot liceul chiar
Să vorbești așa cu mama?
Piai din ochii mei! Măgar!
- Mama? 37 poartă
Iar dascălul, Albert
Mai întreabă: - Dar tăticul?
- Tata? 41 cert!
- Deci mămica 37
Tata 41 are.
Precum vezi deosebirea
Este numai între picioare.
Numai cu promisiuni
De departe, de la țară
Tocmai de la Pomârlăni
Vine agale Stan Ilie
Cu o căruță de coceni
Și cum vine Stan Ilie
Legănat în zvon de vară
Pe căruța lui, de-asupra
Pripășitu-s-a o cioară.
Și în aceiași feerie
Veșmânatată în culori
Pe căruța lui Ilie
Satu de vorbă două ciori:
- Vai, cheri, ce bine-mi pare
Că ești gigea și sprințară
Dar spune-mi cu mâncare
Cum o duceți voi la țară?
Trei nasturi
Imposibil să se urce
Dar ca orișece femeie
Îți mai trece mânușița
Și încă un nasture deschide.
Și la „Compescaria” într-una
Bea „Segarcea” și „Crăcană”
Toată lumea a ținut-o
Numai în chefuri și-n antren
Vizitând seară de seară
„Pescăruș” și „Monn Jarden”
Că îmbătat de-atâta farmec
Și de patimi juvenile
Și-a întârziat concediul
Cu vreo trei ori patru zile
A pornit cu ascensorul
Din eter, azur și nea
Într-o clipă nea Petrică
Sprinten, fercheș, fu la ea.
Nopți și mile delirante
De iubire nesfârșită
Petrecut-a Sfântul Petre
Cu căprița lui iubită.
Ascensorul te așteaptă
Te îmbarcă în el frumos
Și în două- trei minute
Scumpo, vei ajunge sus.”
Dezbrăcată, e o minune
Trup de nimfă, ca-n povești
Nea Petrică, Nea Petrică
Ce pramatie îmi ești...!
Omnicist
- Nu e nimeni cuconiță
Să te vadă, să te știe
Cum ai ridica rochița
Și-am pus mâna iei o mie!
Căldura animală
Remediu
Chitanța
La școală
- Eu aș vrea o bicicletă
- Dar tu, Smil?
- Un avion!
- Dar tu ăla mic de colo
Ia răspunde, Natansohn?
- Da drumoasă și isteață
Ce mai? Strașnică muiere
Are un smoc de păr în față
Și câștigă o avere.
La Bodegă
Chelnerul cu reverență
Spre client privirea-și plimbă
Și răspunde cu prudență:
- Am o limbă! Dar ce limbă...!
Ne-om căuta
De la Năsăud la vale
Și ținându-se de mână
Au venit Ion cu Leana
Căpățână.
El cu coșul în piață
Iar Leana lui cea dragă
Avea lână de țigaie
În desagă.
???
Cel cu două
Se zvonise în orășelul
De pe deal, Chilia Nouă
Cum că Hună Haskekovici
Zice-se că are două
Nimeni nu știa ce-s alea
Dacă-s albe sau gălbui
Doar atât, că el le are
Și amândouă sunt a lui.
Alternativa
Și într-adevăr mașina
A pornit-o-n zbor, nătângă,
Și-a oprit-o pe hârtie
Drept pe roată, în partea stângă
Tot una e
Rifca a venit la Rabi
Și e plină de obidă:
- Rabi, sunt neferictă
Iarăși am rămas gravidă.
De se-apropie sortitul
Pentru clipa de noroc
Tu picioarele din oală
Nu le scoți deloc, deloc!
Grea pedeapsa
Cercetează pergamente
Hărți și manuscrise varii
Stampe cu versete inde
Și cu perse comentarii.
Descifrează hieroglife
De pe table și papirus
Pericope și percepte
Scrise în vremile lui Cirus.
- A nimic, o bagatelă
Zice Smil, să mă scuzați
Dar întâi suntem prieteni
Și apoi suntem bărbați.
Să petreci cu ea alături
Amândoi la minte copți
Tot ca-n celelate zile
Tot ca-n celelate nopți?
Povestește doctorul
Și știa să povestească
Cu un șarm cum altul nu-i
Chestii vesele întâmplate
Lui, cu pacienții lui.
- De un an și jumătate?
Asta-i nemaipomenit!
Și de ce cu el aicea
Până acum n-ai venit?
Politețea
Rotunjimi fermecătoare
Strânse în diafane rochii
Că le-nghiți dintr-o privire
Și le devorezi cu ochii.
Și în această împestrițare
Ca la Paris sau în New York
Și un filfizon se plimbă
Foarte grijuliu cu un Poro.
Trecătorii cu mirare
Toți privirile-și întorc
Înspre tipul care ține
Să se plimbe cu un porc
Tragedie
- actul întâi-
O cheamă Cleo
Cleo are buze roșii,
Pline de parfum mistic
Ce-l ??? chiparoșii
El – a fost odată –
Astăzi
Chel și putred de bacnote
Pare o mumie uitată
Printre statui ostrogote
- actul al doilea –
Părăsit de tinerețe,
Domnul
Întrupează toamna
Și-o senină
Primăvară
De speranțe
Pare Toamna.
Unul,
E un fante tânăr
Iar fantoma voalată
Este doamna
Care-și ține babalâcul
Ca pe-un tată
- actul al treilea -
Fereastra
Turnului cu trei cupole
Se întune în acorduri
Tremurate
De mandole
Înăuntru
E văpaie.
Și o dragoste bizară
Și o umbră
Cu privirea încruntată
E afară.
Înăuntru
Despuiată
Cleo, sparge a șaptea cupă,
Iar afară
Umbra neagră
??? să o rupă
și....
În clipa următoare
Ușa cade sfărâmată
... A surprins-o
Cu amantul
Și-a bătut-o
Ca un tată.
Tocmai pe dos
???
???
Pompieri, oborul, gata
Și vreo două cafnele.
Și jucăm la loterie
Înodăm frumos batista
Și cine câștigă suta
Ãla merge cu artista.
Într-atât a înduioșat-o
Versul meu înaripat
Că frumoasa Mesalină
Cu glas dulce m-a întrebat:
Și cu grație felină
Și-un surâs descris de zei
Iar m-a îmbrățișat cu patos
Și mi-a înapoiat: 5 lei...
Cărțile Sfinte
Vesela Familie
Într-o zi la societatea
„Pheonix” de asigurare
a intrat un domn în vârstă
slab, cu ochelari de soare.
- Aș dori – se adresează
Funcționarului din față
Ca să fac asigurare
Cum m-am hotărât pe viață?
Funcționarul, măsurându-l
Cu minuțiozitate
Slab, cu ochelari și vârstnic
În răspunse: - Nu se poate!
- Cum îl cheamă?
- Dan Beșleagă.
- Dan Beșleagă? Un moment
Ca să văd în fișe dacă
Nu-i vreun inconvenient.
Dan Beșleagă? Da! Se află
Însă în comformitate
Trebuie îndeplinită
Încă o formalitate.
???
???
Cu nepoți și cu nepoate
Toți la nunta lui bunicu
Bunicuța și nepoții
În expresul de Florica
Lăzi, colete, un amalgam
Și în compartiment, bunica
Și nepoții stau la geam.
Înfoiată ca o varză
Baba zice mai apoi
- Uite barza! Uite Barza!
Care v-a adus pe voi.
Ceaiul
Se spunea că ar fi odrasla
Unui mare bogătaș
Care avusese întinderi
Și în Vlașca și în Iaș
Și frumoasă, o minune
Un tablou, o închipuire
Că veneau sin alte orașe
Grup de tineri să o vadă.
Că a iubit în tinerețe
Un nepot a lui Știrbei
Și cum neamul lui fu contra
S-a-mpușșcat din cauza ei.
Sprințară ca o căprioară
Mimi iubise un băiat
Și într-un amurg de primăvară
Simțind că focul o înfioară
I-a dat tot visul de fecioară
Dar el se vede că a uitat
Și cățelușul stă în pat.
Într-atât de cufundate
Maicile prea cuvioase
Că nici n-au băgat de seamă
Că a trecut de ora opt.
Restul nu interesează
Doar o voce sub copac
Îngânat-a:Iartă-i Doamne
Iartă-i că nu știu ce fac.
Să te ții întodeauna
De povața mea înțeleaptă
Să te urci pe partea stângă
Și cobori pe partea dreaptă.
Și mâhnit și neferice
Ochi-i galeși multe spun
Și plângând aproape, zice:
- Rabi, n-a fost leacul bun.
Peisaj divers
Ce înseamnă „striptis”?
La local de noapte
Cu becuri
Þipător colorate
În bar
Femei
Vreo Șapte
În toalete cât mai decoltate.
Program de cabaret
Orchestră
Cântec
Cha, cha, sirtachi, twist
Iar la sfârși o vampă goală
Freamătă din pântec
Și fiindcă o vezi
Plătești ca un tâmpit.
În atmosfera
Supra excitantă
Cu jazz
Cu trupuri zvelte
Și feline
Clareta este
Cea mai frumoasa
Din câte s-au produs
În curți străine.
A fost la curtea
Șahului
O leacă
La radio a dansat
Pe unde scurte
La curtea lui Kemal
La curtea Greacă
Și aicea
O să joace tot în curte.
A fost aplaudată
La Tanagra
Ma Moulin Rouge
La eschimoși
La feredino
Și „la trei ochi de plapumă”
Îm Moși.
Dar iată,
Că în lumina orbitoare
Pe un soclu
Ca pe vremurile lui Pluto
Clareta apare
În toată a ei splendoare
Și goală
Așa, cum a făcut-o măsa.
Un trup superb
Și brațe voluptoase
Doi sâni
Înfipți în piept ca două mere
Și rotunjimi
Și pulpe] delicioase
Și celelalte toate
La vedere.
Apoi bazil
Cam amețit nițel, șoptește
Scuturându-și țigareta:
???
ÂÎn orașul unde cerul,
Ca Bosforul se ???
Și cu o gardă de Luceferi
Trece mândra semilună
Într-un parc văzut
În visul unui rege anonim
Se înalță în slăvi
Palatul lui Mehmed Cadâr selim.
Răpitoare e Zuleica
Spritenă ca o panteră
Și suleima, adalisca
Ce are chip de baiaderă
Floare de Siraz a Konia
Baclava e Razimb
Și sirena-i Bulaira
Când dansează „Turka bre”
Kerheza
Să participi la serbare
Văzduhul s-a punctat cu salbe
Nu se vedea decât picioare
Și ochi frumoși și brațe albe.
De muzica ce tulbura
Și înfierbânta toți emulii
Întreg parchetul tremura
De atât cha-cha și huli-huli.
Așa e piesa
Seninul
Sparge al zărilor zapaz
Șli împrăștie albastre
Apoteoze
Și înparcul cunarciși
Și tuberoze
E vis de sărbătoare
Și extaz.
Pe alei de bambușți
Curg metamorfoze
Și trec
Romeo – în matie de atlas
Cu julieta
În valuri de topaz
Spre chiașcul cu garoafe
Și mimoze.
- Epilog-
Când dimineața risipitoare
Înseninata ei văpaie
E îmbulzeală în piața mare
Și grămădeală la tramvaie.
Eu altfel de cultură
Dumneata, meșteșugar
Deaia nu știu ce anume
Am putea vorbi măcar.
Învățăcelul Hamani
Că adeneaori în noapte
Uși ascunse se deschid
Și câte un bărbat de seamă
Lunecă discret prin zid.
Au intrat la ea în casă
Cu??? În toatre cele
- Bucuroasă sunt de cinstea
Care-o faceți casei mele.
-Află, doamnă, a spus rabi
Și îndoială nu încape
Că în oraș circulă zvonuri
Care te privesc de aproape
- Cu smerenie aculte-voi
A răspuns ea drăgălaș
Și vă rog poftiți alături
Să luați loc în salonaș
???? e sfântul
Și zburlit, apins la față
- Dumnezeu să te păzească
Pururi de năpastă-n viață!
Nu există povestire
Fie lungă, fie scurtă
Să ți-o spună el cu farmec
Și să nu te ți de burtă.
-Cine e acolo?
- Eu sunt.
- Și cam ce dorești mata?
- Când ajungi la umbrelă
Vă înștiințez că-i a mea.
Bebzic și Tintas
Regele și bufonul
E o tradiție rămasă
De pe vremea lui Meron
Ca un împărat să aibă
Lângă curte un bufon.
Să-l distreze cu o znoavă
Sau cu vitziuni pipărat
Mai ales când suveranul
Ese trist și supărat.
Dis-de-dimineață
Au trezit norodu-n goană
Că sunt convocați miniștrii
În consiliul de coroană.
Stau în frunte generalii
Și a cultelor sobor
Pe când regele citește
Un mesaj către popor.
Nesiguranța
A citit el în gazetă
De un detectiv faimos
„Zero-zero șaisprezece”
Și discret și conștiincios.
- Am primit și anonime,
Numai vorbe de ocară
Însă vezi nesiguranța
Asta-i tot ce mă omoară!
Și coboară elegantă
Blondă, cu obrajii de nea
El o ia de braț și ambii
Urcă în mașina mea.
- Și pe urmă?
- Din viteză ,
m-au orpit la un castel
parcă al unui prinț din basme
Însă cred că a fost hotel...
Și pe simple presupuneri
???
Nu spun cu siguranhță ccă a fost ceva între ei.
Madam Popic
Independentă și majoră
Ca orișice femeie bine
Are un iubit care-o adoră
Și-un colonel ce o-ntreține
Fiindcă-i o vorbă ce grăiește
„Unde-s doi puterea crește”
Când nu vine domnul colonel
Atunce domnul Bombonel
Vine și o face fericită
Încolo, casa e cinstită!
Mămițica-i indispusă
Vocea parcă i se-ngroașe
Nu știu pentru ce dar tanti
A trimis să vie o moașe.
Bossa Nova