Joc și joacă

Tcaciuc Vlad
Ungurean Valentin
Ungureanu Paul
 Opere propuse:

• 1. Jurnalul unui puști – Jeff Kinney

• 2. Prefață – Tudor Arghezi
• 3. La cireșe – Ion Creangă
• 4. Prinț și cerșetor – Mark Twain
• 5. Hainele împăratului – Hans
Christian Andersen
• 6. Copii eram noi amândoi - Mihai
Eminescu
• 7. La cireşe - Ion Creangă
• 8. Trei fețe - Lucian Blaga
 Jurnalul unui puști
Jeff Kinney
Consider că opera Jurnalul unui puști de Jeff Kinney se încadrează
temei jocului, deoarece se prezintă un tânăr licean pe nume Gregg
care trece prin toate greutățile specifice vârstei. Chiar dacă are
probleme cu notele si purtarea, acesta preferă să se distreze la
nenumărate petreceri și să se dedice pasiunii sale, cântatul la
chitară, deoarece urma concursul pe care îl aștepta cu nerăbdare.
În primul rând, consider ca opera se adresează jocului, deoarece
Gregg menajează școala și o consideră un joc și se focusează pe ce
vrea el, adică pe concursul de Rock.
În al doilea rând, inclusiv visul lui Gregg pare un joc în opinia
părinților săi, însă acesta prin mai puține repetiții, dar prin
determinare și dorintă, reușește să câștige și poate spune ușurat
“Misiune completă”.
În concluzie, opera aparține jocului, deoarece totul e privit ca un
joc în operă, cum e privită școala de elev și dorința sa care e văzută
ca un joc prostesc de către părinți săi.
 Prefață
Tudor Arghezi

• Consider că, opera Prefață de Tudor Arghezi are ca

tema jocul și joaca, deoarece în această operă se
prezintă cum doi părinți și doi copii au început să spună
povești altor copii, povești regăsite in Cartea cu jucării.
• La un momendat, aceștia i-au totul în joacă și încep
un concurs, conform căruia cine va scrie mai repede la
matematică va câștiga un măr. În final cu toții au mâncat
din mărul învingătorului în mod egal.
• În concluzie, consider că opera Prefață de Tudor
Arghezi aparține temei jocului, deoarece personajului
sunt introduse in lumea jocului printr-o mică confruntare
la matematică.
 La cireșe
Ion Creangă
Consider că, opera La cireșe de Ion Creangă
aparține temei jocului , deoarece se prezintă un
episod hazliu din viața lui Nică.
În acest episod din viața sa se prezintă cum
acesta a plecat la furat de cireșe în copacul
mătușii sale, dar acesta in final este prins de
aceasta care alege să il fugărească cu gândul de
a-i potoli pofta de cireșe cu bătaie, dar tot ea a
rămas cu un dezastru uriaș în curte, dar și cu o
căzătură care a făcut diferența dintre jocul
libertății si așa zisul “Game over”.
În concluzie, jocul și joaca stau și la baza
acestei opere, manifestându-se printr-o urmărire
fără precedent.
 Prinț și cerșetor
Mark Twain

• Cartea Prinț și cerșetor de Mark Twain prezintă povestea a doi băieți

născuți în Anglia, dar în lumi extrem de diferite.
• Primul era născut in familia regală,iar al doilea era născut într-o familie
de cerșetori.Într-o zi aceștia doi se întâlniră,
• prințul invitându-l pe cerșetor în palat după ce văzu cum fu tratat de
unul din soldați.Aceștia,într-o joacă,hotarâră
• să facă schimb de îmbrăcăminte,observând asemănarea izbitoare dintre
ei.Hotărâră apoi să facă schimb de vieți
• pentru o zi gândindu-se că va fi distractiv,dar ajungând să regrete mai
apoi decizia.Având în vedere doar partea
• frumoasă a vieților lor, copii nu se gândiră prea mult asupra
schimbului.Trăind apoi unul în papucii celuilalt realizară
• că jocul în care se băgaseră nu era nici pe departe unul
distractiv.Ajunseră la concluzia că fiecare ar trebui să
• prețuiască ce are.
 Hainele împăratului
Hans Christian Andersen

In aceasta poveste este vorba despre un print care ii placea mult sa

se imbrace. Doi hoti au venit sa-i spuna ca ei sunt bunila facut
haine.Imparatul i-a angajat sa-i faca o haina.Ei s-au apucat sa teasa,i-
au cerutmatase si fire de aur,dar ei o bagau in buzunare si nu teseau
nimic.Imparatul s-a dus sa vada ce au lucrat,dar el nu a vazut
nimic,asa ca l-a trimis pe un sfesnic sa se uite si el.Cind s-a dus nu a
vazut nimic,dar s-agindit sa spuna ca e frumos.A trimis trimis si al
doilea sfesnic sa se uite,el a spus ca vede haina,dar imparatul nu o
vedea.Asa ca el a luat petoata lumea de acolo si pe cei doi sfesnici,au
ajuns acolo si i-a intrebat peoameni daca vad ceva.Ei au spus ca
da,darnumai el nu vedea.S-a imbracat in ea si i-a intrebat daca ii sta
bine,au raspuns ca da.A plecat la parada si acolo un baiat a spus ca
imparatul este dezbracat si toti oamenii i-au dat dreptate.Imparatul
a fost de-a dreptul rusinat. De atunci a inceput sa fie mai cu bagare
aminte...
 Copii eram noi amândoi
Mihai Eminescu
Poezia “Copii eram noi amândoi” a poetului Mihai Eminescu reprezintă un simbol
al temei abordate, fiind scos în evidență în această creaţie copilăria, jocul şi
joaca dintre cei doi fraţi: “Din coji de nucă car cu boi/ Făceam” (fragment ce ne
indică prezenţa jocului), “Adesea la scăldat mergeam/În ochiul de
pădure”(fragment ce descrie o secvenţă specifică copilăriei). Între cei doi fraţi,
mai probabil de cruce decât de sânge, ia naștere o legătură puternică avându-şi
originea în jocurile copilăreşti. Imaginaţia lor de neoprit transformă în turnul
Vavilon un castel din cărţi de joc şi nişte sărmane broaşte în inamici de temut.
Omul matur vede cât de nesemnificative erau jocurile lor, dar realizează ce
preţioasă era tovărăşia prietenului său. Sfârşitul poeziei reprezintă un suspin
dureros al poetului cu privire la despărţirea lor fizică, întrucât între ei există o
legătură pe care nici moartea nu o poate distruge: „Ah! V-aţi dus, visuri, v-aţi
dus!/ Mort e al meu frate./ Nimeni ochii-i n-a închis/ În străînătate - / Poate-s
deschişi şi-n groapă!║ Dar ades într-al meu vis/ Ochii mari albaştri/ Luminează -
un surâs./ Din doi vineţi aştri/ Sufletu-mi trezeşte.”
 La cireşe
Ion Creangă

"La cireşe" este o întâmplare haioasă, în care se observă cât de imatur

era fiul Smarandei, alergând-o pe mătuşa lui, Mărioara prin toată
grădina, călcând cânepa de acolo. Nică a luat bătaie de la tatăl său
pentru prostiile făcute, dar nu a înţeles nimic din ce i s-a întâmplat, în
afară de faptul că şi-a creat un reflex normal care-i spunea să nu
repete fapta. Ca dovadă, când a fost cazat la Irinuca, împreună cu
prietenul său Dumitru, a reuşit în foarte scurt timp să dărâme casa
femeii, din plictiseală. Frica intervine în comportarea copiilor, speriaţi
de modul ostil în care i-a primit şcoala, iar aceştia fug cu pluta pe
Bistriţa, la fratele lui Dumitru, Vasile. De acolo ei pleacă spre casă cu
doi plăieşi călări, însă natura îi prinde din urmă şi îi pedepseşte,
schimbând starea vremii brusc. Cei doi au realizat ce au făcut, însă nu
au fost foarte afectaţi de cele întâmplate: "Eu cu Dumitru însă o
duceam într-un cântec, strângând viorele şi toporaşi de pe lângă plaiu,
şi mergeam tot zburdând şi hârjonindu-ne, de parcă nu eram noi râioşii
din Broşteni, care făcusem atâta bucurie la casa Irinucăi."
 Trei fețe
Lucian blaga

Poezia "Trei fețe", de Lucian Blaga, sugerează faptul că jocul

are o importanță esențială în evoluția individului, poezia
fiind compusă numai din 6 versuri. Tema acestei opere lirice
este condiția umană, privită prin trei perspective: cea a
copilului, a tânarului și a batrânului. Autorul generalizează
viața omului ca pe o combinație a trei factori: Iubirea, Jocul
și Întelepciunea. "Copilul râde: Întelepciunea și iubirea mea
e jocul!" Compararea întelepciunii și a iubirii cu un joc pune
în evidență faptul că jocul aparține și laturii referitoare la
cunoașterea omului, dar și a celei afective. În joc își are
originea și caracterul de ființă sociala al omului.