Eram copil doar pot sa spun

Eram copil doar pot sa spun de opt ani si mai bine

Aveam o mama-suflet bun, care-ngrijea de mine. (bis)
Eu ontrebam de tatal meu, ea-mi spunea vorbe bune,
E dus in cer la Dumnezeu cand nu erai pe lume. (bis)
Cand noua ani am implinit, eu mi-am cerut naframa.
Caci Domnul Iisus a venit, de mi-a luat si mama. (bis)
Eu am cazut la patul ei cand am vazut ca moare,
Strangand-o-n brate si plangand, cui ma lasi mama oare. (bis)
La-nmormantare au venit toti oamenii din sat,
Sa vad-un biet copil orfan, ramas indurerat. (bis)
La cimitir pe un mormant, curg lacrime amare
Caci am ramas al nimanui pe lumea asta mare. (bis)
Acum, te rog, Iisuse bun, sa vii degrab la mine
Si sa ma iei de pe pamant in ceruri sus la Tine. (bis)
Sa ma-ntalnesc cu tatal meu si mama mea cea buna
Si-acolo-n veci de veci sa fiu cu Tine impreuna. (bis)