Fosilele vii de pe

Terra.
Proiect biologie
Nicolau Amalia Elena
Clasa a 8-a
• Se află pe Terra de zeci sau sute de milioane de ani, iar schimbările
climatice sau prădătorii naturali nu par să le fi afectat, chiar dacă
speciile înrudite cu ele au dispărut de mult.
• Sunt rezistente și încăpățânate și, în timp ce omul și-a schimbat
înfățișarea de-a lungul mileniilor, ele au rămas la fel. Iată cinci specii de
animale care vin din negura preistoriei și încă mai umblă pe Pământ.
Crabul-potcoavă este una dintre cele mai vechi specii de pe Pământ și există încă din
Ordovician, adică de aproximativ 445 de milioane de ani. Între timp, dinozaurii au
apărut, au trăit milioane de ani, iar apoi au dispărut cu totul.

Însă nu și crabul-potcoavă. De fapt,

acest animal nici măcar nu este un
crab în sensul clasic al cuvântului. Este
o ființă ce seamănă mai degrabă cu
păianjenii și scorpionii.

Aceste specimene sunt numite „fosile vii” fiindcă nu au

evoluat prea mult de la începuturile lor.
 2.Cu adevărat uimitor este faptul că aceste animale absorb oxigenul prin piele,
deoarece nu au branhii. Cândva, salamandrele se găseau din abundență în
zonele muntoase ale Chinei, însă acum sunt pe cale de dispariție din cauza
braconajului.

1.Salamandra-gigant există de peste

170 de milioane de ani (o putem
vedea pe teritoriul Chinei). Asta
înseamnă că această creatură a
supraviețuit perioadei
Jurasicului.Salamandra poate
ajunge la greutatea maximă de 50
de kilograme și la lungimea de 1.8
metri, fiind una dintre cele mai mari
specii de amfibieni.
Dragonii de Komodo pot atinge lungimea de trei metri și greutatea de 70 de
kilograme. Deși există de 40 de milioane de ani, specia a fost descoperită
abia acum un secol, când un avion a aterizat accidental pe Insula Komodo.
Echidna este unul dintre puținele mamifere care depun ouă.
Acest animal a evoluat în perioada de timp cuprinsă între 25
și 50 de milioane de ani în urmă.Se aseamănă cu un porc
spinos, au un cioc asemănător cu cel de pasăre și un
marsupiu precum cangurii. Au 2.000 de electroreceptori în
vârful botului.

Sunt greu de întâlnit, deoarece sunt animale nocturne.

Duc vieți solitare și sunt o specie pe cale de dispariție.
Unele grădini zoologice din Australia, Noua Zeelandă și
Tasmania adăpostesc aceste creaturi unice.
• Babirusa este o rudă
apropiată a porcului
european, care a
dispărut acum
aproximativ 35 de
milioane de ani. Masculii
acestei specii sunt
cunoscuți pentru colții
lor enormi și curbați spre
frunte.
• Fosilele sunt rămăşiţe ale vietăţilor (plante, animale etc.) din trecutul
îndepărtat al Pământului. Cele mai vechi fosile datează de acum 3,5
miliarde de ani, dar fosile ale organismelor multicelulare complexe au
început să apară abia acum 600 de milioane de ani.
• Cuvântul fosilă provine din cuvântul latin fossus, care înseamnă dezgropat.
Deşi nu este o regulă foarte clară, în general, ca o fosilă să fie considerată
fosilă, ea trebuie să fie mai veche de 10.000 de ani.
• Există două tipuri principale de fosile - fosile ale corpului unui organism
(cochilii, dinţi, oase etc.) şi fosile ale urmelor lăsate de un organism în
timpul vieţii (urme de paşi, coprolite, vizuini, ouă etc.)
• Urmele lăsate de organisme în timpul vieţii pot fi supuse unui proces de
fosilizare şi conservate timp de milioane sau chiar miliarde de ani. Aceste
urme se referă la activitatea biologică a organismului şi pot fi: urme de
deplasare imprimate în roci, urme de hrănire (urme de dinţi, coprolite –
excremente pietrificate), urme de odihnă (vizuini) şi urme de reproducere
(coji de ouă mineralizate).
• Metode de fosilizare:
• Mineralizarea – presupune pătrunderea diverselor minerale aduse de apă şi
înlocuirea materiei organice cu acele minerale prin diverse procese chimice. Prin
procesul de mineralizare se înlocuieşte ţesutul osos cu minerale, cochiliile cu pirită
sau cu opal iar lemnul cu silică.
• Carbonificarea - presupune dispariţia substanţelor volatile din organism (nitrogen,
oxigen, hidrogen etc.) şi lăsarea în urmă a carbonului. Un proces întâlnit în special la
plante, rămăşiţele acestora apar ca o imprimare subţire, neagră şi detaliată pe roca.
• Mulaje şi impresiuni - externe sau interne, presupun imprimarea în roca moale (de
obicei de natură sedimentară) sau în alte materiale a exteriorului sau interiorului
organismului. Mulajul se întăreşte şi se păstrează, astfel, şi după descompunerea
totală a organismului.
• Conservarea - este rară şi presupune păstrarea materialului organic intact. Se
realizează în condiţii foarte speciale – insecte în chihlimbar, mumifierea în turbe şi
în alte medii în care bacteriile nu supravieţuiesc, îngheţarea permanentă (mamuţi în
Siberia) etc.
• Termenul de "fosile vii" a fost introdus de Charles Darwin. În această
categorie sunt cuprinse acele organisme animale sau vegetale ale căror
corpuri, de-a-lungul unor foarte lungi perioade geologice, nu s-au schimbat
sau s-au schimbat nesemnificativ. Cauza acestui fenomen constă în
persistenţa îndelungată a biosferei în care au trăit, în lipsa concurenţei,
respectiv a duşmanilor biologici, şi în izolarea lor geografică. Odinioară larg
răspândite, populează astăzi numai regiuni restrânse. Unele specii,
considerate demult dispărute, au fost redescoperite în ultimele
decenii. Printre animalele actuale considerate fosile vii se numără diverse
specii de bacterii, planta Ginkgo biloba, peştele Coelacanth, Echidna,
Ornitorincul, Nautilus etc.
• Chihlimbarul este o bijuterie fosilă, respectiv o răşina fosilizată a unor
conifere de mult dispărute. Majoritatea chihlimbarelor au circa 70 de
milioane de ani vechime şi au fost la mare căutare în secolul XIX. Câteodată,
în răşină erau prinse mici insecte, care s-au păstrat astfel foarte bine.
• Fosilă (din latină: fossilis, „dezgropat“; numit în germană și Petrefakt) este
un termen utilizat pentru resturile sau urmele biologice ce au vârsta de
peste 10.000 de ani în straturile Pământului.
• Această perioadă de timp corespunde perioadelor geologice de la
începutul holocenului, iar în paleontologie pleistocen / holocen, urmele, sau
resturile biologice ce provin după această perioadă sunt numite urme
recente sau actuale.
• Unele fosile constituie resurse energetice deosebit de importante în formă
de petrol, gaze naturale, sau din plante carbonizate în condiții speciale s-au
format cărbunii.
• Prin anumite condiții de mediu se pot conserva parțial sau total corpurile
animalelor sau plantelor preistorice, în unele cazuri se pot găsi excremente
pietrificate, acestea fiind numite coprolite.
• Fosila se mai poate defini și ca un organism sau rest dintr-un organism
vegetal sau animal conservat in depozitele sedimentare din trecutul
geologic al Pământului.