Evolutia animalelor: La aparitia vietii pe pamant, in atmosfera planetei nu exista oxigen. Acesta este produs de bacterii (prin fotosinteza).

Desi pentru formele de viata unicelulara existente atunci oxigenul era otravitor, apar in curand forme de viata care folosesc oxigenul pentru a produce energie, un proces mult mai eficient decat cele folosite pana atunci. Oxigenul permite formelor de viata sa produca o cantitate mare de energie, ceea ce face posibila aparitia animalelor. Primele animale apar cu putin timp inainte de cambrian, aproximativ acum 600 milioane de ani. In cambrian diversitatea animalelor creste rapid. Primele animale au colonizat pamantul acum 380 milioane de ani. Colonizarea pamantului este urmata de crestere in diversitatea si complexitatea formelor de viata. Primii amfibieni aveau corpul de un metru lungime, picioare dezvoltate, pentadactile; ei au petrecut multa vreme inotand si vanandu-si prada in apa; preistoricul Ychtiostega este unul dintre acestia. In carbonifer, vegetatia densa asigura conditii de viata insectelor, paianjenilor, si altor nevertebrate. Apar reptilelor timpurii ca Diadectes; acesta masura de la nas pana la varful cozii cca. 2 m lungime. Dentitia dovedeste ca era erbivor. In permian (a inceput acum 280 de milioane de ani) apar reptile cu caracter de mamifer. Dupa multe milioane de ani, reptilele au suferit modificari. Li s-a intarit dentitia, picioarele, iar unele specii nu mai aveau tegument cornificat, ci corpul le era acoperit cu par. In permian are loc cea mai mare extictie in masa, in care peste 95% din specii dispar. Era mezozoica reprezinta tranzitia intre lumea vie antica si lumea vie mai evoluata. Lumea vegetala si animala se deosebea esential de cea din erele anterioare. Mezozoicul a durat cca. 160 mil. de ani si a fost dominat de dinozauri. Inainte de disparitia dinozaurilor, mamiferle erau reprezentate prin animale insectivore mici. Dupa disparitia dinozaurilor, mamiferele se diversifica rapid, ocupand nisele ecologice lasate libere. Evolutia plantelor: Paleobotanistii (oamenii de stiinta care studiaza ramasite fosilizate ale plantelor),au reusit sa descopere cand au evoluat aproximativ diferite grupuri importante de plante, dar in mod inevitabil cunostintele noastre au multe lipsuri, pentru ca plantele nu contin acel tip de material dur, cum este scheletul unui animal, care sa se fosilizeze bine. Din fericire, uneori pot fi detectate forme vechi de viata vegetala in ceea ce au fost mai demult depuneri de noroi, gasindu-se cateva plante fosilizate in roci despre care se stie ca dateaza de acum 3,100 de milioane de ani. Stim din arhiva fosiselor gasite ca viata pe Pamant trebuie sa fi inceput cu organisme de tip vegetal, iar plantele sunt legatura de baza din lantul alimentar care sustine o imensa diversitate de viata animala. Cele mai vechi plante cunoscute erau alge primitive - structuri unicelulare in care toate functiile erau efectuate intr-o singura celula fara nucleu. Aceste alge albastre-verzi sunt foarte primitive, si probabil acum 1.500 milioane de ani au aparut algele mai cunoscute, cu nuclee. in cele din urma au aparut alge pluricelulare, probabil asemanatoare cu buruienile marine. Ele aveau organe de reproducere de parti diferite ale plantei. In perioada cambriana, cu circa 590 de milioane de ani in urma, multe forme de viata erau deja bine stabilite. S-au identificat peste 900 de specii din acea perioada, iar acestea sunt doar cele care s-au pastrat si au fost descoperite dupa sute de milioane de ani. In perioada siluriana (cu 440-408 de milioane de ani in urma), plantele au "iesit" din apa si au inceput sa colonizeze uscatul. Vechea viata vegetala si animala era limitata la oceane, dar algele s-au adaptat si la apa dulce, si probabil ca din aceste alge de apa dulce au evoluat plantele de uscat. Primele plante care au iesit din apa s-au stabilit probabil in balti sau mlastini, unde partile lor inferioare erau tot timpul scufundate. Primele forme de plante cu adevarat de uscat erau probabil inca dependente de umiditate, si trebuiau sa creasca aproape de apa - muschii frunzosi, muschii pielosi si ferigile, care au evoluat primele ca plante de uscat, au si acum nevoie de un mediu umed pentru ca partea reproducatoare a ciclului vietii lor sa functioneze.Supravietuirea pe uscat necesita o structura fizica complet diferita de viata acvatica. Este necesar un sistem "vascular"(retea de tuburi) prin care sa circule prin planta apa, substantele nutritive si produsele fotosintezei, si este nevoie de o structura mai rigida, care sa se autosustina. Totusi, inainte ca plantele de uscat sa poata ajunge in regiuni mai uscate, ele au trebuit sa dezvolte un sistem reproducator care sa le permita sa functioneze suficient in aer. Pentru a prospera pe uscat, formele de planta au dezvoltat treptat radacini pentru absorbtia apei si, intr-o lunga perioada de timp, au gasit si metode de reproducere mai putin dependente de umiditate. Ramasitile moderne ale vechilor forme de plante, ca muschii frunzosi si muschii pielosi, sunt si acum dependente de un mediu pentru a se putea reproduce lucru care nu este necesar pentru plantele cu flori, evoluate mai recent. Primele plante cu flori (gimnospermele, precum coniferele) erau dependente de vant pentru polenizare si raspandirea semintelor, pentru ca nu existau insecte care sa faca toate acestea. Tipul de planta dominant in prezent (angiospermele) a evoluat o data cu insectele si animalele, si adesea are flori polenizate de insecte. Uneori semintele sunt raspandite de animale (de exemplu, ghimpi sau spini care se agata de blana animalelor). Evolutia oamenilor: Evolutia nu are loc neaparat intr-o linie dreapta continua si cu o viteza constanta. Exista lacune in cunostintele noastre, si traiectoria exacta a evolutiei este necunoscuta, desi presupunerile logice au dus la unele dintre cel mai probabile sugestii. Analizarea si compararea DNA-ului este o metoda folosita des in determinarea paternitatii sau stabilirea unui grad de rudenie intre doua persoane. Aceeasi metoda ne permite sa spunem ca cimpanzeii sunt cea mai apropiata ruda a noastra inca in viata (oamenii si cimpanzeii bonobo au in comun 98.4% din ADN). Aceasta insa nu inseamna ca oamenii au evoluat din cimpanzei. Stramosul comun al oamenilor si cimpanzeilor a trait acum 7 milioane de ani si a disparut intre timp. Cand Darwin a publicat faimoasa sa carte "Evolutia Speciilor", urmata de "Originea omului" nu se descoperise practic nici o fosila a stramosilor omului. Aceasta a dat nastere frazei "veriga lipsa", adica o fosila care sa fac legatura intre oameni si primate. De atunci, imaginea s-a schimbat complet si evolutia omului este mult mai bine inteleasa. Un numar mare de fosile, oase si dinti au fost descoperite in diferite locuri prin Africa, Europa si Asia. Unelte de piatra, os si lemn, vetre de foc, asezari sau locuri funerare, au fost descoperite, de asemenea. Ca urmare a acestor descoperiri in archeologie si antropologie, s-a reusit formarea unei imagini despre evolutia homininelor (si evolutia omului) timp de 4 - 5 milioane de ani.