Evolutia vietii pe pamant

Evoluția este fenomenul prin care o populație de organisme vii își transformă treptat
caracterele fizice și comportamentul, pierzând anumite caractere sau obiceiuri sau căpătând
caractere și obiceiuri noi, ceea ce modifică specia, și uneori creează, dintr-o populație unică,
două populații diferite.

Originea vieții
Planeta Terra s-a format acum 4,54 de miliarde de ani. Conform celor
mai vechi dovezi arheologice, primele forme de viață au apărut acum
3,5 miliarde de ani pe durata Eoarhaicului după formarea crustei
geologice care a căpătat caracter solid după ce în Hadean suprafață de
roca era topită. Cele mai vechi fosile microbiene au fost găsite în gresia
veche din vestul Australiei și datează de 3,48 de miliarde de ani. Alte
dovezi fizice timpurii ale substanței biogene este grafitul din roci
metasedimentare de acum 3,7 miliarde de ani, descoperite în vestul
Groelandei. Alte rămășițe de viață biotica au fost găsite în roci vechi din vestul Australiei, datând
de 4,1 miliarde de ani. Comentând descoperirile australiene, Stephen Blair Hedges a scris "dacă
viață a apărut rapid pe Terra, atunci trebuie să fie comună în univers". În iulie 2016, savanții au
raportat identificarea a unui set de 355 de gene de la ultimul strămoș comun universal (LUCA) la
toate organismele vii de pe Pământ.
Peste 99% din specii (în total 5 miliarde de specii) care au trăit vreodată pe Pământ sunt
dispărute. În prezent nu sunt decât 10-14 milioane de specii pe Pământ, dintre care doar 1,9
milioane au fost denumite și doar 1,6 milioane apar documentate în baza centrală de date, 80%
din acestea fiind și azi nedescoperite.
Evoluția vieții
Procariotele au locuit pe Terra acum 3-4 miliarde de ani odată cu apariția apei în formă lichidă.
Nu s-au înregistrat schimbări evidente în morfologia sau organizarea celulară a acestora în
următorii miliarde de ani Celulele eucariote au apărut acum 1,6-2,7 miliarde de ani. Următoarea
schimbare majoră în structura celulară s-a petrecut când o bacterie a fost înghițită de celulele
eucariote, printr-o asociere cooperativă denumită
endosimbioză. Înghițirea bacteriei și găzduirea acesteia de către
celulă au declanșat un proces de co-evoluție, prin care bacteria a
evoluat prin procesul numit mitocondrie. Când o altă celulă a devorat
cianobacterii, s-au format cloroplastele- algele și plantele. Viață pe
Pământ era alcătuită doar din eucariote, procariote și arhee, dar
acum 610 milioane de ani au apărut primele organisme multicelulare
în oceane, în perioada Neoproterozoicului. Evoluția multicelularitatii a
dus la multiple evenimente independente, organismele evoluând într-
o diversitate de bureți, alge brune, cianobacterii, mucegaiuri și micobacterii. În ianuarie 2016,
savanții au raportat că acum 800 milioane de ani, o modificare genetică minoră într-o singură
moleculă numită GK-PID ar fi permis organismelor să treacă de la o singură celulă la o alcătuite
multicelulara.
După combinara primelor organisme multicelulare, în următorii 10 milioane de ani, diveristatea
biologică a luat amploare, fiind cunoscută drept "Explozia Cambriană", simultan cu acumularea
oxigenului în atmosfera de pe urmă fotosintezei. După 500 milioane de
ani, plantele și ciupercile au colonizat uscatul și au apărut în scurt timp
artropodele și insectele. Amfibienii au apărut acum 364 milioane de ani,
urmați de reptile și păsări acum 155 milioane de ani. Mamiferele au
apărut acum 129 milioane de ani, iar din acestea au derivat hominidele
acum 10 milioane de ani. Omul modern a evoluat acum 250 000 de ani.
În ciuda evoluției animalelor mari, micile organisme care au dominat Pământul , precum
procariotele, au rămas la fel.
Ereditatea
Evoluția organismelor constă în schimbări ale
trăsăturilor fenotipice moștenite, a celor caracteristici particulare ale
unui organism. De exemplu, la om culoarea ochilor reprezintă o
caracteristică moștenită, pe care un individ o poate prelua de la
părinți. Aceste trăsături moștenite sunt controlate de gene, care în
cadrul genomului unui organism, formează genotipul. Setul complet
de trăsături observabile care alcătuiesc structura și comportamentul
unui organism se numește fenotip. Aceste trăsături provin din
interacțiunea genotipului cu mediul înconjurător Ca rezultat, nu orice
aspect al fenotipului organismului poate fi ereditar. Astfel, bronzarea
pielii reprezintă o interacțiune dintre genotipul unei persoane și
lumina solară; efectul nu este moștenit de copiii acesteia. Totuși
oamenii prezintă moduri diferite de a răspunde la lumina solară,
conform particularităților genotipurilor. Un exemplu clar îl constituie
acei indivizi care au moștenit trăsăturile albinismului; aceștia nu se bronzează și sunt sensibili la
arsurile datorate soarelui.

Evoluția umană
Evoluția umană este procesul evolutiv care conduce la apariția oamenilor moderni din punct
de vedere anatomic. Procesul se concentrează pe istoria evolutivă a primatelor – în special pe
genul Homo, și pe apariția Homo sapiens ca o specie distinctă de hominidae (sau „maimuțe
antropoide”) – fără a studia istoria anterioară care a condus la primate și hominoidea (maimuțe
fără coadă). Acest proces a implicat dezvoltarea treptată a însușirilor, cum ar fi poziția bipedă
umană și limbajul, precum și încrucișări cu alți hominizi, care indică faptul că evoluția umană nu
a fost liniară.
Studiul evoluției umane implică multe discipline științifice: antropologie fizică, primatologie
comparativă, arheologie, paleontologie, etologie, lingvistică, psihologie
evolutivă, embriologie și genetică. Studiile genetice arată că primatele s-au ramificat de alte
mamifere cu aproximativ 85 de milioane de ani în urmă, în perioada Cretacicului târziu, iar cele
mai vechi fosile apar în Paleocen, în urmă cu 55 de milioane de ani.
În cadrul superfamiliei Hominoidea (maimuțe), familia Hominidae (maimuțe antropoide) s-a
ramificat de familia Hylobatidae (gibon) cu 15–20 de milioane de ani în urmă; marile maimuțe
africane (subfamilia Homininae) s-au ramificat de urangutani (Ponginae) acum 14 milioane de
ani; tribul Hominini (oameni, Australopithecines și alte genuri bipede dispărute și cimpanzei) s-a
despărțit de tribul Gorillini (gorile) acum 8–9 milioane de ani; subtribul Hominina (oameni și
strămoși bipezi) și Panina (cimpanzei) s-au separat acum 4–7 milioane de ani. Oamenii moderni
din punct de vedere anatomic au apărut în Africa cu aproximativ 300.000 de ani în urmă.