Teorii despre originea vietii

Filip Alexandru, Schiopu Iulia, Juravle Elena

1. Originea vietii
 Planeta Terra s-a format acum 4,54 de miliarde de ani. Conform celor
mai vechi dovezi arheologice, primele forme de viată au apărut acum
3,5
miliarde de ani pe durata Eoarhaicului după formarea crustei geologice
care a căpătat caracter solid după ce in Hadean suprafată de roca era
topită. Cele mai vechi fosile microbiene au fost găsite in gresia veche
din
vestul Australiei și datează de 3,48 de miliarde de ani. Alte dovezi fizice
timpuri ale substantei biogene este grafitul din roci metasedimentare
de
acum 3,7 miliarde de ani, descoperite in vestul Groelandei. Alte
rămăşite
de viaţă biotica au fost găsite in roci vechi din vestul Australiei, datând
de
4,1 miliarde de ani. Comentând descoperirile australiene, Stephen Blair
Hedges a scris "dacă viaţă a apărut rapid pe
Terra, atunci trebuie să fie comună in univers".
In iulie 2016, savantii au raportat identificarea a
Originea și istoria vieţii
Peste 99% din specii (in total 5 miliarde de specii) care au trăit
vreodată pe Pământ sunt dispărute. In prezent nu sunt
decât 10-14 milioane de specii pe Pămánt, dintre care doar 1,9 milioane
au fost denumite și doar 1,6 milioane apar documentate in baza
centrală de date, 80% din
acestea find și azi nedescoperite.
După combinara primelor organisme multicelulare, in următorii 10
milioane de ani, diveristatea biologică a luat amploare
fiind cunoscută drept "Explozia Cambriană“ simultan cu acumularea
oxigenului in atmosfera de pe urmă fotosintezei. După 500 milioane de
ani, plantele și
ciupercile au colonizat uscatul și au
apărut in scurt timp artropodele și
insectele. Amfibienii au apărut acum 364
milioane de ani, urmaţi de reptile și
păsări acum 155 milioane de ani.
2.

Lumea Ribonucleica
Răspunsul ar putea fi ARN-ul, sau acidul ribonucleic, cel care
poate stoca informații precum ADN-ul, servi ca enzimă, asemenea
proteinelor și ajuta atât la crearea primului cât și a celor din urmă.
Cu timpul, ADN-ul și proteinele au înlocuit ARN-ul, deoarece
ambele sunt mai eficiente, în termeni de genetică. ARN-ul mai
există încă și îndeplinește unele funcționalități în organisme,
inclusiv rolul de întrerupător pentru unele gene.
Se pare că ADN-ul a preluat rolul de stocare a datelor al ARN-ului,
deoarece este mult mai stabil în
timp ce proteinele, mai variate
prin natura aminoacizilor, au
preluat rolul ARN-ului în
biocataliză.
O versiune a ipotezei este că un tip diferit de acid nucleic,
numit pre-ARN, a fost prima moleculă care s-a putut auto-
reproduce. Pe de altă parte, noile descoperiri arată
că ribonucleotidele pirimidine pot fi sintetizate în condiții
prebiotice.
3. Scântei electrice (fulgere
Un nou studiu realizat de cercetători de la universităţile Yale
şi Leeds vine cu o nouă explicaţie pentru apariţia vieţii. Ei au
descoperit că fulgerele din urmă cu miliarde de ani au
declanşat apariţia fosforului. Astfel s-a ajuns la crearea
biomoleculelor.
Oamenii de ştiinţă spun faptul că fosforul nu era accesibil
atât de uşor şi era ascuns în mineralele insolubile de pe
suprafaţa pământului. Iniţial, cercetătorii au crezut că
fosforul a fost eliminat de meteoriţii care au căzut
pe planeta noastră acum 3.5 – 4.5
miliarde de ani însă numărul
acestora era mult prea mic.
O cercetare din anul 1953, experimentul Miller-Urey, a
demonstrat că scânteile electrice pot genera aminoacizi și
zaharuri într-o atmosferă încărcată cu apă, metan, amoniac
și hidrogen. S-a speculat, de aici, posibilitatea ca fulgerele să
fi contribuit la începuturile formării vieții terestre, versiune
incipientă din care, milioane de ani mai târziu, molecule mai
complexe s-ar fi putut dezvolta. Studii recente au
amenințat teoria, demonstrând că atmosfera tânără a
Pământului era săracă în hidrogen, dar tot știința a sugerat
că norii vulcanici din aceeași perioadă puteau
conține acest element, dimpreună
cu metanul și amoniacul. Iar
descărcările electrice îi traversau
nemijlocit.