1. Originea vietii Planeta Terra s-a format acum 4,54 de miliarde de ani. Conform celor mai vechi dovezi arheologice, primele forme de viată au apărut acum 3,5 miliarde de ani pe durata Eoarhaicului după formarea crustei geologice care a căpătat caracter solid după ce in Hadean suprafată de roca era topită. Cele mai vechi fosile microbiene au fost găsite in gresia veche din vestul Australiei și datează de 3,48 de miliarde de ani. Alte dovezi fizice timpuri ale substantei biogene este grafitul din roci metasedimentare de acum 3,7 miliarde de ani, descoperite in vestul Groelandei. Alte rămăşite de viaţă biotica au fost găsite in roci vechi din vestul Australiei, datând de 4,1 miliarde de ani. Comentând descoperirile australiene, Stephen Blair Hedges a scris "dacă viaţă a apărut rapid pe Terra, atunci trebuie să fie comună in univers". In iulie 2016, savantii au raportat identificarea a Originea și istoria vieţii Peste 99% din specii (in total 5 miliarde de specii) care au trăit vreodată pe Pământ sunt dispărute. In prezent nu sunt decât 10-14 milioane de specii pe Pămánt, dintre care doar 1,9 milioane au fost denumite și doar 1,6 milioane apar documentate in baza centrală de date, 80% din acestea find și azi nedescoperite. După combinara primelor organisme multicelulare, in următorii 10 milioane de ani, diveristatea biologică a luat amploare fiind cunoscută drept "Explozia Cambriană“ simultan cu acumularea oxigenului in atmosfera de pe urmă fotosintezei. După 500 milioane de ani, plantele și ciupercile au colonizat uscatul și au apărut in scurt timp artropodele și insectele. Amfibienii au apărut acum 364 milioane de ani, urmaţi de reptile și păsări acum 155 milioane de ani. 2. Lumea Ribonucleica Răspunsul ar putea fi ARN-ul, sau acidul ribonucleic, cel care poate stoca informații precum ADN-ul, servi ca enzimă, asemenea proteinelor și ajuta atât la crearea primului cât și a celor din urmă. Cu timpul, ADN-ul și proteinele au înlocuit ARN-ul, deoarece ambele sunt mai eficiente, în termeni de genetică. ARN-ul mai există încă și îndeplinește unele funcționalități în organisme, inclusiv rolul de întrerupător pentru unele gene. Se pare că ADN-ul a preluat rolul de stocare a datelor al ARN-ului, deoarece este mult mai stabil în timp ce proteinele, mai variate prin natura aminoacizilor, au preluat rolul ARN-ului în biocataliză. O versiune a ipotezei este că un tip diferit de acid nucleic, numit pre-ARN, a fost prima moleculă care s-a putut auto- reproduce. Pe de altă parte, noile descoperiri arată că ribonucleotidele pirimidine pot fi sintetizate în condiții prebiotice. 3. Scântei electrice (fulgere Un nou studiu realizat de cercetători de la universităţile Yale şi Leeds vine cu o nouă explicaţie pentru apariţia vieţii. Ei au descoperit că fulgerele din urmă cu miliarde de ani au declanşat apariţia fosforului. Astfel s-a ajuns la crearea biomoleculelor. Oamenii de ştiinţă spun faptul că fosforul nu era accesibil atât de uşor şi era ascuns în mineralele insolubile de pe suprafaţa pământului. Iniţial, cercetătorii au crezut că fosforul a fost eliminat de meteoriţii care au căzut pe planeta noastră acum 3.5 – 4.5 miliarde de ani însă numărul acestora era mult prea mic. O cercetare din anul 1953, experimentul Miller-Urey, a demonstrat că scânteile electrice pot genera aminoacizi și zaharuri într-o atmosferă încărcată cu apă, metan, amoniac și hidrogen. S-a speculat, de aici, posibilitatea ca fulgerele să fi contribuit la începuturile formării vieții terestre, versiune incipientă din care, milioane de ani mai târziu, molecule mai complexe s-ar fi putut dezvolta. Studii recente au amenințat teoria, demonstrând că atmosfera tânără a Pământului era săracă în hidrogen, dar tot știința a sugerat că norii vulcanici din aceeași perioadă puteau conține acest element, dimpreună cu metanul și amoniacul. Iar descărcările electrice îi traversau nemijlocit.